Activează modul: zâmbește pe sub mască și toate se vor rezolva!

Ti-e ok să fii mereu speriat(a) n-ai obosit să anticipezi că ceva teribil se întâmplă musai cu noi?

Îți fac bine așazisele știri care te năucesc și mai mult si pe care nu le pricepi?

Te simți mai bine dacă dai vina pe Ceilalți sau dacă repeți la infinit cât de mult pierd copiii țării că nu merg în colectivitate? Hei, o fi o lună, câteva luni, învață tu cu ei!

Ți-e teamă că nu-ți vei mai putea intretine familia din cauza virusului, așa că-l desființezi online doar pentru că DSP nu știe număra sau explica? Alții cunosc teama asta dinainte să fi auzit de vreun virus și de carantină!

te ajută cu ceva să trăiești pe modul repede înainte?

ești mai tensionat(a) și mai răstit(a) de când cu virusu-n aer? Îți place felul în care te-a schimbat această experiență?

dacă nu-ți folosesc comportamentele de pana acum, dacă nu te simți bine cu ele, de ce le întreții? Renunță. Poate ne trece mai repede. Suferința colectivă.

M-am obişnuit cu mască. Da, mai ales in carantină. Si cu distanta, cu distanţa m-am obisnuit de cand am născut. O singură persoană de sex feminin m-a luat odinioară în braţe şi m-a strâns la piept spunând: Doamneee ce fain, sper că se ia.  M-am simtit aşa de bine!

Si eu am prevăzut carantina precum vizionarii si misticii si activiştii de mediu pe care-i citaţi voi. I-am zis femeii care m-a îmbrăţişat că se poate transmite de la bărbat la femeie dar dup-aia trebuie să stea în casă, relativ singură. Că la un moment dat lumea se va plictisi de starea ei, de poveştile ei si atunci apar si simptomele.

• Respiri greu, aerul nu-ti ajunge-n plămâni, uneori parcă-l tragi pe nas si-ţi iese pe urechi, direct. Apoi te panichezi şi diafragma începe să pulseze ciudat. La test esti tot pozitivă de atâta timp, dar te paşte adesea toamna depresiei
• Important e să te autocontrolezi: Sarcina asta nu e boală.Nu e!  Aşa respir eu uneori, ca aurolacu-n pungă, da-mi trece.
• Apar erupții si altele – pe piele – care te trimit la derma sau la proctolog, pot apărea erupții numite Vezuviumus, astea te duc cu lavă cu tot și-n fața procurorilor. O nimica toată să-ți porți colierul cu hormoni în fața poporului. Fenomenele- simptomele provin tot din China si se numesc : Dau Una Kolaterală și  Las Kă Țio-Iei-Șihtu.
• Ai probleme cu rinichii, îi simți pe amandoi deasupra vezicii.
• Îți dispare gustul pentru ceea ce era delicios înainte, mirosul se ascute și mai sunt bufeurile care te lasă mută.
• La un moment dat, începe să ți se rupă. Apa. Cică pietrele rămân dar acum, eu nici de alea nu mai sunt așa sigură.

Ah, da, virusul si masca. Pe partea bună

Cum spuneam – m-am obişnuit cu masca. Adică nu e ca si cum ţi-ai trage pe cap burka să mergi să cauti ciuperci in Kabul, langă mujahedini fioroşi. În comparaţie cu necazurile prin care trec alte popoare, alte femei, alţi soţi… 

Masca e mult mai utilă decat ati crede!

La serviciu

• E absolut normal să mă duc la WC cu mască. Nu se ştie niciodată peste cine si de la ce departament dau, dacă a fost şedinţă si-a ieşit înaintea mea vreo persoană mai emoţionată. În rest, noi mergem la WC doar aşa, să ne spălăm pe maini, de la cum am închis si deschis uşile, plimbat hartiile şi bătut în tastaturi. Odată a fost ofertă la brânza Brie. Am mâncat 3 zile numai Brie cu ceai si nuci.  A fost prima dată când m-am gandit – nu neapărat că e teribil de trist pentru ceilalţi să mor, dar si că e absolut suprarealist şi deloc romantic să te găsească portărelul pe-un colac, sufocată  cu mască la gură si cu ochii beliţi.

Când iti faci siesta.

In pauză, mai ies la cafea. Beau cafea la filtru, o uitasem acasă, aşa că mi-am preparat  una ad-hoc. Cineva povestea despre faptul că, acu, în prag de vaccin, virusul ar putea suferi o mutatie că s-a dovedit că îl transmit si… nucile. Am băut o gură de cafea. Era greţoasă si călduţă si-apoi cum să transmită Doamne nucile virusul? M-am si revăzut acasă, stand pe balcon cu-n pietroi infundat intr-o pernă veche, înfofoliți bine, eu  si dragostea vieţii mele  țăndăream nuci. Or să-I taie pe toţi? Dar e teribil! Gâl, gâl altă gură. Tăcere.

De ce vă uitaţi aşa la mine?

Ă… NURCI tu. Is un fel de animale

Un fel de? Aha am priceput, io-s proastă şi tu deştept

Cred că de-alea care inoată. Si vezi că-ţi curge cafeiu de pe filtru. Un fel de… bleah (restul cuvintelor nu se pot reproduce, eu fiind o sensibilă si-o elegantă)

Singurul lucru care m-a mai consolat în ziua aia a fost că alt coleg înţelesese că se transmit prin muci, lucru pe care-l stia deja, aşa că şi-I ţinea în batistă iar altcineva a înţeles nutrii, care ar fi tot un fel de nurci. Cum e Covidul un fel de Gripă dar mai rară așa, once upon a time.

În ziua aia am realizat că măscuţa era deja o compilaţie a mea si-am refuzat să mă gândesc mai departe la gura de cafea pe care am tras-o prin mască. În plus, mi-am petrecut 2 ore studiind nurcile şi mâncând nuci dezhidratate cu prune. Nu prea puteam să înţeleg cum au transmis nurcii virusul Covid la oameni si ce s-ar întampla în Romania daca ar anunţa cineva că se vor ucide 17 milioane de animale. Olanda si Spania le-au executat deja pe micutele protejate de mama focului si de lege.

Citind cu sete, în loc să înţeleg mai bine toate mutaţiile naturii n-am priceput de ce nurcii sunt ocrotiţi dar omorîţi, de ce-s ciorile ocrotite şi tot mai căcăcioase, mai vii, mai multe. Si peste tot.

La minusurile pe care le-a adus masca aş trece că ne afectează comunicarea.

Masca e utilă şi (nu prea tinerelor) femeilor nemulţumite de cum arată

Nu mai e nevoie să scrieţi sub fotografia în care aţi pus maxim  luminozitate, ca  să nu vi se vadă acneea: Ia uite ce cearcăne am, ce să fac dacă io nu-s ca aia care si-a făcut 7 operaţii estetice! Urâta de ea, prinţesica de mine, cum nu m-ar vedea Versace în spaţiul ăsta danubiano pontic. Fiecare rid e-un zid, heeeeei Macarena!  Pupici, steluţe, doo diamante, tras cu ochiu.

Pentru mai multe laicuri si incurajări de la prietene, faceţi botic dacă vă deranjează linia subţire a buzelor. Si da, conturul cu creionul, neapărat pe deasupra buzelor că-n selfie nu se vede.

Tatuajul? Normal că trebuie să-l arăţi! E… vegan nu ca hialuronicu vecinei.  Aşa ţi-a scris ţie mămuca sub linia chilotului de la născare: BORN TU BI A STAR. Parcă atunci ti-au făcut si găurelele-n lobul urechii, să porţi cerceii de aur de la naşi.

ŞI ce dacă esti un şoarece de birou cu un salariu  maxim sub economie?   Păi nu e mai uşor cu mască??

Serios, observati părțile interesante:

– nu mai trebuie să cumperi rujuri scumpe. Economisești!

– o mască îți scoate ochii. Dacă nu ești atentă, doar îți zgârie retina dar dacă stai cu capul sus, ca si cum ai fi înghițit un palmier, ochii tăi par limpezi, mari si… Poți flirta.

– dacă ai barbă, devii si mai interesant, o să arăți ca un hamster  bandajat si toată lumea o să se întrebe pe unde respire de fapt

– în sfarsit îi poți spune fostului că nu l-ai recunoscut din cauza măștii și nu din cauză că nu știi dacă e cel din Valea Drăganului sau ăla din Brașov. Va fi sigur că nu l-ai uitat.

– chiar dacă nu mai saluți pe nimeni și în sfârșit poti merge meditând pe stradă, poti da vina pe mască. Vai da nu te-am recunoscut. Sau: nu eram sigură dacă ești tu sau soțul tău, semănați. Dacă stai în oraș mic, asta ultima n-o spune, paranoia e oricum în floare.

– le poți râde-n barbă în sfârșit, rapandulelor care si-au pus hyaluronic în buze. Mama lor de dive exchibiționiste. Au postat pe Instagram fără mască? Bagă repede ceva din codu penal cu zădărnicirea bolilor! Măcar o zi să le strici, că oricum te plictiseai și de când lucrezi de acasă nu-ți mai poți vărsa nervii pe clienți.

– afli prima dacă n-ai uitat să te speli pe dinți înainte să ieși din casă. Unde pui că mai poți amâna prezența la stomatolog…

Zâmbiți mai des și momentele grele vor trece mai usor. Sfatul asta nu-I pentru soții carantinați împreună.