Bebeluș botezat creștinește

Atât de mult am așteptat momentul ăsta după cele două înmormântări din anii trecuți, încât trăindu-l și trecându-l cu bine m-am născut eu a doua oară. Mai ales că a fost botezat copilul meu, oaw! C-altfel nu merge oaia neagră la nunți, botezuri și înmormântări.
Frumos, distractiv, sublim a fost botezul, din inimă vă spun.

M-am pregătit cu de toate: xanaxu de la mama, am cumpărat până și niște slimuri dar
numai din acelea pe care scrie că fumatul duce la impotență! M-am gândit eu: când se vede Căpșunelu-n curu gol și cu  batman deasupra cântând ceva, o să-mi urle de zboară sfinții mucenici de pe pereții mănăstirii.
O să urle și la nașa că lui nu-i place-n brațe decât de umăr cumva sau cablat de mine că atunci n-are ce face. Face săracu febră și adoarme, cam atât…
O să urle când îl ducem și aducem și când mergem cu mașina în oraș și când urcăm treptele și dacă o să am noroc o să plângă. Da-n rest, probleme cu socializarea că doar nu s-a născut în familia tradițională 😉

S-a pregătit și nașa, eu m-am îmbrăcat în alb ca o mireasă, mi-am chemat familia, un fotograf și mi-am pus în geantă certificatu de naștere și vreo 3 pachete de hârtie igienică.

Sosim la Gherla cu copilu-n scoicuță.
Dormea a meu de n-avea treabă. Mai scotea câte un G la intervale de 15minute.

Jos din scoicuță, trecuse de ora mesei, noi cu tocana pregătită și sticla de chicco, el somn. Doamne miluieste zic, o fi bolnav…

Seara dinaintea botezului.

G, stat în scoicuță, ggg, regurgitat, vomat, încercări de alte feluri ale colonului, nereușite -lasă c-a face mâine. Uitat pe pereți, somn cu mă-sa. E drept că și eu mă uit pe pereți când ajung în apartamentul ăla, da din alte motive.

Ziua botezului.

Toată echipa logistică scurt în 2 mașini, agăț și-un fotograf pe ultima sută de metri. Ajungem la mănăstire, nașa la volan, ăsta micu stătea-n trusoul lui ca mirele. Adormit evident că era o căldură ca-n deșert deși pornisem peste tot aerul condiționat. Noh, amu-i amu, afară din mașini cu tot dulapu să nu uităm ceva, luăm lumânarea, florile, 7 prosoape albe, un fel de față de masă, pănglicuțe, bibi, certificatu de naștere, 4 schimburi, canceul, la final ne-amintim și de bebe care sugea nevoie mare centura de siguranță de la scoicuță.
Acu să vezi cântare, mă gândesc.

-Da numa canceu cu portocale ai găsit, aceasta? Mă-ntreabă nașa serioasă. Că rămăsese c-aduc eu carafa să nu mai umble ea pe la Cluj.

-Păi ăsta era mai drăguțel, așa…

Botezul.
Când am văzut căldarea ceea mare și niciun termometru m-a luat cu transpirații.
Totuși ritualul începe afară în fața ușii mari iar nașa cu bebe în brațe s-a lepădat de satana de vreo 25 de ori spre est, vest, nord apoi a spus Crezul. Căpșunel gângurea și se uita la părul și la gura ei că tocmai se vopsise roșcată și se asorta cu rujul.

Din vreme în vreme, pe când eram mai sporită-n dragostea Domnului și cu ochii-n cer, o aud pe mama lângă popa:
Doamne miluieșteeee!
Mai zice el ceva din carte apoi mama:
Aaaaamin!
Și încă câteva asemenea, și-o fi schimbat medicația mă gândesc și-s efecte adverse.

Dup-aia aflu că decalasem noi cu vreo juma de oră evenimentu, așteptând preotul de la altă mânăstire și nu era p-acolo nici un țârcovnic, așa că atunci când mama a văzut că preotul se uită disperat în stânga și-n dreapta și nu vede vocea a doua, și-a luat rolu-n serios că doar a fost odată-n coru bisericii. Când de-odată liniste, rămâne Părintele fără Doamne miluiește că-i căzuse botoșelu copilului și se vedeau șosetele gri cu căței, că p-alea albe le uitasem acasă. Și mama căuta botoșelu-n biserică.

Pe când să-l decopertăm, întinde mama prosoapele, preotul ne spune ce să facem, îmi zice nașa: tu, să știi că ne-am cam c***t.
De emoții nici nu mai știam la cine se referă.
Oooo, nu-i problemă, zice fotografu, bag semă că domnul știa mai bine mersul lucrurilor p-acolo. Îl schimbați aici.
Între timp vine și-un grup de pelerini, se închină la Icoană, apoi cască gură la noi că urma punctu culminant. Ce fericit era al meu când l-au dezbrăcat și-acolo răcoare! Nu biruiau mama și nașa să-l șteargă, își făcuse treaba pe 4 zile de zici că-ncurcasem Duphalacu meu cu Gripe water a lui.

Când era curat și mirositor frumos, vine preotul și-i spune ceva (un alint cred, a fost așa de blând) și-apoi se continuă ritualul și bebe e uns cu mir pe corp. Păi eu îi fac masaj la picioare acasă și nu stă așa! Fix la preot se uita și zâmbea, gangurea, eliberat amu de toate grijile trupești și de haine evident. Io ca vedeta, cu ochii-n șapte să nu-l pozeze vreun pelerin în țuțu gol să mi-l pună pe internet.
Unde să pun asta? întreaba mama transpirată.
Da puneți-le pe scaun oriunde, ii zice un cântăreț.
Ia mama pachetu cu c_____ și-l pune-n punga plină de lumânări sub o masă. Când vede ce-i acolo, se-albeste crestineste, culege iar pachetu și-l pune pe-un scaun de-ala împărătesc. Cu gându c-o să-l transporte la vreme potrivită, afară.

Dansul lui Isaia:
Preotul: hai tati încoace.
Până și medicul care m-a asistat la naștere a spus că bebe seamănă cu frate-meu. La marele fix. Îi înfăsoară simbolic cu nașa și lumânarea și florile și copilul, se înconjoară masa de trei ori cu preotul. Înțeleg că procedeul se face și la nunți, apare menționat în manuscrise din secolul 13 -Isaia dănțuiește. Impresionant!

Peste putința unui coeficient rațional mi-ar fi să fac descrierea atmosferei ăleia liniștite. Nepoată-mea, cu-n ochi pe facebook (când credea că n-o vede nimeni) și cu unul la mine zice plictisită: las că vezi tu amu.

Apare și al doilea preot. Haine frumoase, argintii, n-avea copilul la ce să se sperie, îi cerceta cu o curiozitate!
– Mami, hai în față zice Părintele.

Mama și nașa fac un pas în față, eu mă uitam după mama Părintelui.
– Dumneata, zice preotu.

Arunc suzeta, telefonu și certificatul pe alt scaun și merg lângă ceaun.
Eu în momentele astea devin aerodinamică, abia mai atingeam covoru:
– ține-ți-l așa de sub braț și-l cufundați în apă până la umeri.
De-acolo am intrat pe pilot automat.

Căpșunelu se cufundă fericit și cât ai zice po-pa, în scufundă preotul de trei ori cu totul sub privirile delicioase ale participantilor. Da oarecum îi pune palma pe față așa încat nu intră apă-n nas și nici otite nu face, deja eu mă programasem cu el la ORL. Păi și-atunci pune-te pe urlat, l-am scos repede și i l-am dat nașei în prosop. (altă strategie bună e că-i scot pe burtă în prosop așa încât să iasă apa dacă ar fi intrat în urechi). Și zbocoteli și muci în prosop de nu-i evacuam ăia nici cu 5 ședinte de aerosoli plus batista bebelușului. Nu vă spun că n-a durat un minut și s-a liniștit a meu ca vagonu părăsit în gară.
Preoții continuau citirile acelea care m-au înduioșat.
Bebe râgăia, molfăia bluza nașei stând în brațele ei, pe burtă, înfăsurat în prosopul alb.
Băbuțele de pe margine dar și niște domni în toată firea lacrimau și zâmbeau.

Apoi, nașa l-a îmbrăcat și preotul l-a luat în palme oarecum și l-a dus în altar și l-a închinat. Apoi l-a închinat la Icoană. Și în sfârșit, m-a chemat lângă catapeteasmă și mi l-a pus în brațe.
– Poftim mami. Curajoasă ești, Dumnezeu să vă dea sănătate și să vă binecuvinteze!

Și-ncepe ăsta mic prima lui plângere că-i trecuse ora de masă și-amu eu păream maștera din Malificent că nu plânsese două ore, ce zic, două zile! Vai, ce rușine, ce mamă denaturată, mă gândesc, bebe, țoco țoco maaaaami, păi tu numa lipit de mine stai, bla bla la ureche.
– Uuuueeeeeeeeeeeeeeeeeeee!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

Vă spun că nimeni n-a vrut să-mi ia în mânăstire un cent și că s-au pregătit atât de frumos și ne-au primit cu blând, cu drag, cu toate pregătite!

Pachetul cu cct rămase pe… un tron, mama disperată dădea telefon la mânăstire să roage pe careva să-l caute, lasă mama zic, c-aduce noroc, l-a găsi vreo tanti mai cuvioasă și-l elimină dânsa.

Certificatul,telefonul, bani, acolo le-am lăsat toate, acolo le-am și găsit, mă mir că n-am uitat copilu.

Care a dormit și-a gângurit în continuare după ce și-a luat porția de milka, nici nu știai că-i protagonistu.

Ce credeți că facem de ieri? Păi plângem, să recuperăm. Azi la șase, mama cu ochii beliți intră la noi în cameră: tu, hai să ne mutăm la Gherla.

Păi ce vrei? Să tacă el și să-ncep eu?