Retrospectiva luminației la bietu tata

Sunt sigura ca mi-ai fi apreciat umorul spumos, numai ca habar n-aveam de el pe când trăiai. Încă hoinărean spectaculos de habarnistă si zadarnic aproape fericită – prin Orient.

Ma simt foarte ciudat cand vin la mormantul tău de ziua mortilor. Uit sa spun toate cele, sa fac cele cuvioase, sa murmur cuvintele si rugaciunile potrivite. Dar ma bazez pe ideea ca voi aveti circuit deschis acolo sus pe mereu-inainte-no time si noi avem grija de mormant macar de doua ori pe an.

In plus lucrez aproape, cand n-aveam cu cine fuma, de suparare, la tine veneam sa hohotesc. Ei, ca nu plangeam dupa tine, asta n-ai cum sa fii sigur.

Dar e hilar  sa stau acolo si sa pretind copilului sa fie cuminte, fix de Luminatie, ca sa nu-i deranjeze p-ailalti, ori sa ii spun mamei sa nu mai ude florile cu sticla aia de plastic pe care scrie Neumarkt.

2019 de ce n-am venit?

Am venit, tata dar vezi tu, asa-i aici la voi in orasel, c-ailalti aveau placa si daca s-a intors fii-meu cu spatele sa se joace cu petalele florilor deja puse, eu am uitat ca nu acolo trebuia sa lasam ghivecele.

C-aici dragă, va uitati care are placă, gărdut, pietricele, coroane mai multe. Afara din cimitir – masini, mai noi, mai incapatoare, mai multe, ca doar n-o sa mearga toata familia cu una.

Apropo, scuza-ma dar azi maine nu mai incăpeti in cimitir, numai in Orasul Mortilor in Cairo am mai vazut asa harababura, daca continua, ajungeti claie peste gramadă. Serios, a trebuit sa merg ca pisica pe acoperisul fierbinte si tot as fi riscat, pe alocuri sa calc pe vreun craniu. Cum adica exagerez? Daca nu se supara mama ca vorbesc asa? N-are treaba. M-am nascut creȘtina dar nu mi-a limitat nimeni gandirea si limbajul, slava Domnului.

Auzi acolo, daca in anul 2019 abia la sfarsit ne-am amintit ca mormantul tau e al-lalt, peste 4 ani il cautam cu detectorul, nu cu lumanarea. Oare ti-ai luat ceasul cu tine?

In 2017? Pai am fost la tratament, am crezut ca sunt balonata

 Dupa ce m-am mutat de 5 ori, am zburat cu avionul de 6 ori, m-am despartit de Hani si m-am impacat cu altcineva, am nascut. Am avut un an emotionant.  Cand sa vin?

2018?

Ooo, pai am fost la o petrecere de Halouin. Da, măi, n-o sa-ti vina sa crezi, chiar in orasul in care n-ai ce face cu copiii mici. Exact ca tine gândea si unu din USR, ca miaow dar ei merg cu mânce-l mama la discoteca si sunt atîîîîîîîîtea activitati! Ca de ce ma plang ca proasta-n targ? Asa ca ne-am dus. Mance-l mama a lor avea 7 ani. Hai sa-ti spun un secret, in 2018 deja imi faceam pe ascuns planuri de evadare din orasul asta.

Cum ce e USR.

Uniunea scriitorilor Rusi, e ceva partid nou, au facut foarte multe lucruri, da toti is prea tineri ca sa isi expuna lucrurile in public. Tata, dormi in pace, totul e cum s-a stratificat dupa anii 90! Daca traiai acum? Tatăă, astia sunt anti avort, chiar cred ca iau acasa copiii bietelor nenorocite, copii de care n-are grija Statul, dar de la 60 de ani in sus esti bun de mumificat! Ihim, asa rai is! Da, rusii, ăstia din uniune si la final, tot lor le dă cu Plus. Lupi in piei de miei.

La petrecerile de Halouin n-am stat mult, c-aveam multe alte lucruri interesante de facut: am ingropat un porumbel aruncat pe trotuar, am mers si la biserica sa dam pomeni.

Am fost la o expozitie interesanta sa vedem porumbeii cum beau apa. Nu, n-am mai vazut până acum. Si apoi, cum Tudor era cu mâna ruptă, puteau să bea si pterodactilii apă. O să mă urască cei cu rațele si porumbeii? E coadă, tată în orasul ăsta poti alege: iubesti sau detesti.

Ce vrei sa-ti spun, c-am căutat tot cu lumânarea tineret, activități, socializare? Stii ce? N-am găsit, las să se laude altii mai norocosi pe Facebook cu ele. Anii ăstia în care lumea se va fi dat la o parte, ca Marea Moarta pentru fuga egiptenilor – ne-au pregatit pentru pandemia ce avea să vină. Da, da, 2020, anul pandemiei de Covid.

Anul asta de ce nu am stat deloc? 2020

Eu venisem cu cateva zile cu sapa si cu cizmele de guma, plantat, acum doar voiam sa aduc si  copilul, sa zicem o rugaciune. Cand am ajuns, o cunostinta m-a sunat sa ma duc pana la maica-sa. Amabila, cum sunt de obicei, i-am spus sa se duca ea de data asta ca noi trecem si de pandemie.

–          Tu, du-te si ia te rog ghivecele vechi de acolo ca nu ajungem azi si se vad urât.

Dupa cum probabil, ai auzit si tu dintre diversi Cumulusi, i-am spus lu mama sa aiba grija de Kind:

–          Hai, spuneti un Ingerel pentru tata pana ma intorc.

Tudor a intrebat De ce? Ca sa vina inapoi?

Apoi am uitat de rugaciune. Doamne ce perle dragute scoate acum si cat vorbeste! Cand a pus mama lumanari la mormantul lui varu-tau, el a intrebat: buni da de ce nu aprinzi iarba asta?

–          Doara nu-s bolunda…  (dar era o idee buna numai ca ne faceam de minune ca aprindeam juma cimitiru, ca e o parte mai neingrijita, asa…)

Da, cred si eu ca-ti pare rau ca nu ai mai vrut sa stai pe pamantul ăsta. Stii, e greu dar si cand treci un pic de greul ala si simti Dragostea adevarata, parca esti proaspat botezat de Arhangheli. Nu, nu e de la Trittico! Chiar asa e cand te nasti din nou. Suntem asa mandre cu el!  Trittico n-am mai luat de cand am strigat cuvinte urate spre  tanti aia.  

Revin:  era plini de copii mititei tuciurii fara mască si e Pan-de-mie! Adica iti baga un băt in nas si daca te declara pozitiv, risti sa ajungi la psihiatrie, ca orasul e mic si stii tu bine cum era pe vremea ta, asa-i si acum. Exact, ca la psihiatrie, te pot izola 3 saptamani cu toata familia. Dap si dup-aia faci tratament toata viata, daca scapi de Covid.

Las ca te gaseste matusa in fiecare an dupa ce plecam noi. Si ce daca pune doar crizantemele uscate care i-au mai ramas? Eu cred ca e important ce avem in suflet, in ochi, in retina, poate ea le vede boboci din Fiica lu Rosetta. Stii ca familia noastra e mai speciala. Bine, tu nu mai esti, dar bazeaza-te pe noi, rezistam eroic. Sigur c-o sa treaca si Covidu asta. Nu trec toate?

Odihnește-te n pace!