Iubita mea
FacebookTweetPinShares17 E drept ca blogul meu nu e un jurnal. Nu scriu exact ce sau cum mi se intampla.Uneori fac literatură. Cateodata imi inchid sufletul pe/aici . Unii cititori nu stiu cand mut piesa a doua, altii stiu. Am mai pierdut un om valoros. N-a murit, n-a disparut, n-a plecat. Nici macar nu l-am pierdut din vina lui ca sa pot sa spun „gata, nu-mi pasă”. E din vina mea….
FacebookTweetPinShares22 (postare de asta iarna dar merita s-o eliberez) Am rugat o codobatură din Bistrita sa-mi scoata un certificat fiscal de la finante. Că nu poate , ca i greu , ca barbat-su-i dus de-acasa si numa el se ocupa cu sfătosenii de-astea. I-am spus ca merg la Bistrita dupa motroșeala cu pricina dar n-a vrut sa m-ajute. Că ea nu stie pe nimeni de la Finante de-acolo si ca…
FacebookTweetPinShares56 E vremea să zâmbim. Acest articol e un pamflet, o telenovela de orășel. Dar mi-am zis că e păcat să-l las în draft Nu știu de sunt lucruri sunt mai dezagreabile în pseudo-realitatea asociațiilor de persoane traditionale din România decat muierea aproape frumoasă și nemăritată, bărbatul foarte șarmant și însurat, masa de Crăciun fără sarmale și ficăței în whisky. În vest, daca te întreabă unul dacă ești sau ai…
FacebookTweetPin ( am scris despre un subiect sensibil inserandu-i un gram de umor . Am vrut sa ajung la concluzia : moartea nu e asa grava cum pare. Nu stiu daca am reusit………) Nu stiu ce mi-a venit sa scriu despre moarte. E un subiect despre care ma mir ca nu a devenit la fel de tabu ca Holocaustul, pentru ca trezeste fiori la simpla conjugare a verbului.In urma cu…
FacebookTweetPin 1. cand aveam vreo 20 de ani am facut pe dracu in patru sa obtin o sedinta la cel mai bun psihiatru dintr-un anumit oras. Ala a acceptat, a crezut ca e un caz grav. Dupa o ora, el era bulversat si eu vesela. Pur si simplu am vrut sa vad „cum e la psihiatru“ 😀 2. am „chemat spiritele“ cu o carte de rugaciuni si o cheie. Culmea…
FacebookTweetPin Sunt acelea care m-au facut sa plang cu lacrimi rimelate de m-ar fi invidiat si apele acum murdare ale Nilului. Sunt acelea care m-au facut sa zambesc si sa ma simt ca o vițelușă libera în câmpul de trifoi. O vitelușă care nu stie ca dupa ce mananca în nestire se baloneaza si moare. Pana aici nimic romantic Sufletista dedica un post singurei ei iubiri……. Love is strange………. In…
offf! Plang… serios. Cand iti trece si esti pregatita, anunta-ma. Te imbratisez cu drag.
… dacă te pot ajuta cu ceva, cândva…
Va imbratisez si eu. Thks…
Off, Hapi, nu am cuvinte…iti sunt alaturi, iti trimit un gand bun, o imbratisare virtuala…
Oh, nuu, animalutul tau drag :(…Imi pare tare rau Hapi, stiu ce inseamna sa iti pierzi iubita :(.
Am fost foarte foarte trista. Nu vreau “o alta”.
O, cred ca e groaznic!! Numai cand ma gandrsc mi se face rau!
Nu am stiut cum e… sa-mi moara in brate.
🙁 …. offf, ciufulita mica….
🙁 🙁 Imi pare rau…stiu cum este pentru ca am trecut de doua ori prin asa ceva.
Am avut mare noroc ca un prieten de suflet a ingropat-o acolo unde am vrut eu.
Ploua, era vreme urata, nu voiam s-o ingrop oriunde, ce sa zic, n-am de-aia de tantari in casa darmite o sapa.
🙁 De ce???
Imi pare foarte rau, Hapi! Nici nu am cuvinte acum…
Daca simti nevoia unei imbratisari, sa stii ca am trimis-o!
Ilda
Lavender Thoughts
Imi pare rau, Hapi.
Niciodata nu stim cum e…niciodata nu mai vrem “alta”, niciuna n-o va inlocui.
Imi pare rau.
Te inteleg…
In cazul meu-1 dec 2014. Ningea ca in povesti. Atunci am murit prima oara.