Sunt un dezastru la cumparaturi
M-am dus sa-mi achizitionez fix 3 produse alimentare. Intr-un hipermarket, cum altfel, c-acolo o gasesti acum si pe Anak-sun-amun, n-ai cum sa ratezi sansa de a-ti motroși portofelul.
“Doamne ce bine arata Anak-sun-amun. Creion kohl, ma uit pe youtube si văd si eu cum se machiaza. Ochii aia lungi pana la urechi arată ca viermii de matase scapati intr-o călimara. Printesele egiptene, faraonii se machiau așa, nu numai pentru aspect-impact. Hm, ochiul magic…”
Ma regăsesc scotocind printre creioane si eye-lineuri ieftine la raionul pe care mi l-a trantit capitalismul in față. Da, mai am acasa 6 creioane negre. Fiecare are un defect. Pe care nu-l vede nimeni altcineva decat clarvazatoarea din mine. Iau si eye linerul rezistent la apă. Dacă am chef să plâng măcar îmi inund doar interiorul nu si machiajul.
Am citit ieri foarte repede postarea Annei de pe Lolabox . Lasă ca-i zic “i hate you” mai tarziu.
“Fardurile albastre sau astea verzi le luati?”
Imi amintesc că Federovei ii sta bine cu orice culoare. Mie cu albastru si verde, imi amintesc si de hororcopul din anul trecut.
“Amandoua”
Ce paguba-mi fac blogheritzele astea de beauty. Ochelari negri – ce bine-i stau Alinei. Dupa 15 minute ies de la Optilens. Am 3 perechi. Sunt fericita, m-am abtinut! Ma simt ca Ivan Turbinca – pe cand l-a intalnit pe Sf Petru. ” Dumnezeu mi-a dat, eu dau, și Dumnezeu iar mi-a da, că are de unde.” Adica de ceeee nu i-am cumparat??
“Ca n-ai nevoie fraiero si vina iarna, nu primavara, ca pe blogul Alinei Anghel si ca-n Game of Thrones” imi raspunde constiinta.
Ma indrept spre alimente dar trebuie sa trec pe langa inutilitatile alea care se folosesc in orice casa si se cheama acu “menaj”. Vreau sa fac o gluma in online si sa-mi spun c-asa-mi trebuie daca nu traiesc in in balonul roz. Dar ma lovesc de postarea Laurei si regasesc in ea bucati din mine. Si inainte sa continui cosmopolita-mi poveste, vreau sa-i spun Laurei- cu care nu m-am prea intersectat – ca mi se părea o ciudată. Si pentru ca era ciudata, ma simteam ca-n povestea lui Harap Alb cand intram pe blogul ei. Ma simteam fermecată. Pentru că Laura e ciudată in alte sensuri decat sunt eu, asa că, de ce m-as fi chinuit s-o înteleg? De fapt, acum vreau sa-i spun Laurei: tu stii ca beneficiezi de-o protectie pe care altii n-o au, n-o recunosc, n-o caută. Ei traiesc aici pe Pamant, ei si eu- ne simtim in cea mai mare parte a timpului legati c-o banda adeziva de tot ce-i facut de om. Scris de om, spus de om, dovedit de om. Stii ce mult doare asta, chiar daca nu recunoastem nici torturati? Doare pentru că nu traim mai mult cu sufletul, nu-l expandam peste si pentru ceilalti, cum faci tu si altii ca tine. Nici macar nu stim ce căutam de fapt. Ce suntem. ” Laura, o sa vă fie bine, pentru ca esti pur si simplu o fiinta Bună. Sufera daca trebuie si apoi invata din nou sa zambesti. Sa fii binecuvantata!
La menaj mi s-a lipit de mana o perna. Hipoalergena, hiponani, hipomatusalemica. O pun sub brat, nu incape in cos.
“Carti aici?” gândesc, deci sunt printre cărti.
Eu nu vorbesc des despre carti. La Fructitza si pe blogul bibliotecii din Deva, pe care scrie Roxana , aici mai intru ca sa vad ce mai e nou. Despre cartile editate dintr-o Mare Dragoste aflu pe Facebook.
25 de minute stau acolo. Or fi mai ieftine decat la Carturesti? Probabil ca da.
“Destepăciunea lumii, n-ai venit dupa carti, iti trebuie tortellini cu ciuperci, humus si unt de arahide.” O, da, pentru necunoscatori- a fost miloasă Mama natură cu mine si-a sadit putin simt autocritic.
Avand in vedere ca toata lumea-si vorbeste in gand si majoritatea habar n-au, ma mobilizez, doar sunt obisnuita sa-mi spun ca am dreptate. Trantesc repede in cos un Dostoievski cu Adolescentul lui cu tot.
“Esti nebuna. Cand o sa ai timp sa citesti asta, la cate figuri ai in cap cu cartile de specialitate si cu limbile. Alea straineze”
De data asta nu-mi bag in seama emisfera dreaptă, perna mi-e grea, simt că albesc la câte greutati duc in mana si in piept asa ca-mi cumpar Excellence-ul lu peștele spadă cu 30 de roni. Black pearl, auzi!
Inhat repede pansamentele pentru stomac- apas obtinunea “nuainevoiedepernaACUM“, o las printre lumânari- cred ca era raionul de trecere in vesnicie a economiei de piata.
Cu plasa plina fug repede din calea vrajmasilor, dar magnetii ceia lipiciosi ma inspira ca pe-un fulg in Inmedio. Si ce daca mai am doua pachete de tigari acasa. O sa fac cancer pentru că Vogue? Mea culpa.
Mare noroc am avut ca expozitia de genti era insuportabila. Toate cele 445 de modele aveau aproximativ aceleasi mânere, curele, culori. De-asta am stat si acolo 30 de minute ca sa fiu sigură, nesigură.
Am ajuns acasa si am trecut pe la Printesa urbana si m-am iritat. Oricum, ma epilasem azi. “Iarba verde si papuceii cu care m-am obisnuit de ani de zile? Stiu ca designul la blogul ei mi-a placut cel mai mult, dintre toate. Si acum il schimbă, asa cum a schimbat si postarile si stiu ca nu mai are timp dar ma enervează, mi-e dor sa citesc despre ea, scriitura in stilul caracteristic, despre ce-i place, despre ce face ea, Ioana, orice. Da, mi-e dor sa-i citesc si postarile alea care ma enervau. Dar aveau legatura cu persoana ei. Nu vreau să se schimbe de tot Printesa. Normal c-o citesc in continuare. Ma face sa râd. Cineva ma face sa râd cand scrie despre copii. O fi ceva magic, oricum ii ocolesc postarile despre alaptat pentru ca facebook imi face propuneri indecente….”
Mesaj din afara:
” Am transmis branza si vaci care sta si te place . Te ros sa scrii cand ajung la tine”
Varu-meu invata limba romana de vreo 6 luni. In Deutschland.
“O sa afli cand ajung la mine. Pe mine mă plac toate vacile. Nu stiu pe care-or sa ne aresteze pentru traficul de vaci. Prefer camile, ca sa merite efortul. Felicitari pentru A1 la limba romana.”
“Brinza de vaci care stau.”
“Multumesc. Or sa stea, fii sigur. Toate stau pe loc in tara asta. Chineza ti-ar fi mai de folos.”
Va dati seama c-am apucat si sa va citesc? Asa, mai pe rand. E adevarat, din neobiective motive raspund mai rar si mai greu la comentarii dar raspund pana la urma. Si unele-mi scapă.Comentariile adică. Si uneori va citesc si plec fara sa spun oaresce. O sa spun cand e liniste, timp si mai puțină toamnă. O sa pun si diacritice intr-o zi. Pana atunci placeti-ma si nu ma placeti. Dar va multumesc pentru trafic, mai ales voua, celor care veniti mereu dar nu soptiti nimic, niciodata.
Asa cu drag te citesc …uneori nu am timp sa mor…iarta-ma daca nu spun nimic 😉
Dar crede-ma esti locul in care uit de tot si ma simt libera !
Crina, te imbratisez si-ti multumesc 🙂
M-am amuzat inainte de somn.Ca tocmai mi-am activat optiunea “am nevoie de perna acum” :D.
Nu las nici eu comentarii des,n-am mereu rabdare sa tastez nume,email,etc…Spor la cumparaturi!
Am cateva perne. La un moment dat dormeam fara, apoi cu, apoi cu pernita speciala. Apoi cu Ohropax ca s-a mutat la noi pe strada un junkie si urla noaptea.
:-*
Vrei sa iti spun ca am citit aseara articolul (dupa ce am ajuns acasa pe la 21.30) si nu am observat ca ma urasti :)))
Paella ceea era cu fructe de mare, poate mai are inca efect la tine :))
Draga Hapi,
Eu sunt dintre cei care citesc si nu soptesc. Dar acum, cu povestea asta, asa mi-a venit sa-ti zic ca esti o haotica si jumatate. Si ca uneori trebuie sa citesc de 4-5 ori ce scrii ca sa inteleg pe deplin. Nu pentru ca nu ai stii sa te exprimi, ci fiindca e asa de bogat continutul tau incat trebuie sa mastichez fiecare cuvant separat ca sa gust tot. Asa ca in cartile bune. Si ca imi place ca nu te pot incadra in nicio tipologie: nu esti nici de beauty, nici de lifestyle, nici de parenting, nici de nimic.
Cu admiratie,
Z.
🙂 stiu. Acum stii si tu ca Hapi e doar un exercitiu literar . Dar vine din suflet si asta conteaza pentru cititorii mei.
Multumesc pentru feedback Zizazu.
😀
asa ma incearca un sentiment caldut, de razbunare, cind aud de vreun neamt care se chinuie cu limba romana! 😀
Gleichfalls!
Hai Hapi , ca toti ne mai pauzam uneori si chiar si zburdam in navigare , ca nu e vreme de altceva , dar macar ai vazut cum sta treaba si daca preferatii scriu de bine , inseamna ca si ei sunt bine,nu?
Io-s curioasa ca creionul ala ce trage linii a la Anak-sun-amun…ca suna asa , a Mumia…sti tu filmu’ 😀
Sa ai weekend fain si bafta la varu’ cu limba romana! A avut curaj sa se apuce de asta!
Tu esti de-a dreptul periculoasa la shopping, eu am alta metoda. Fac shopping virtual, intru pe online si incep sa adaug in cosul de cumparaturi tot ce-mi doresc. Apoi inchid brusc pagina. Sa stii ca merge ca terapie, rar ajung sa cumpar efectiv ceva. In viata reala incerc sa nu intru in mall-uri.
Si acum ce vrei? Sa ne intarati si pe noi?? :))
Vineri am facut o expeditie fulger sa-mi iau ghete. Dus-intors, a durat o ora in total. 😀 Si am luat doar ghetele. :)))))
Pe mine nu ma plac toate vacile, sunt invidioasa :)))) Si ochelari iti trebuie, ce daca “winter is coming”? Din contra, sunt mai necesari iarna ca vara. Daca mai sunt reduceri pana ajungi tu, te duc la magazinul meu preferat de ochelari de soare 😀
Cheia succesului comercial? Să-ți deschizi un magazin lângă Hapi. 🙂
De câte ori îţi citesc câte o postare, zâmbesc ore-n şir ca toanta. 😀
hai ca m-ai amuzat bine de tot 🙂
Ia zi, cum e filmuletul ala cu creion de ochi ce face ochi migdalati picati in calimara? Ca nu am cumparat (inca) niciodata (dar o rezolv eu) creion de la Koln 🙂
Mi se pare greu si acum, pe mine ma “tine” 30-40 min sa obtin un machiaj calumea! Sunt o gramada de filmulete in care te invata cum sa te machiezi ca o araboaica, am eu stilul meu, kind of Cleopatra, imi fac uneori ochii pana la tample 🙂
Un creion de care sa fiu pe deplin multumita nu am gasit inca, tot experimentez cu eye linerele de la Maybelline ca-s usor de folosit. E vreo 28 de lei unul si tine cam o luna daca il folosesti zilnic. Se aplica usor si e rezistent
Foarte haios articolul 🙂 . Cred ca esti prima femeie sincera cu ea. Legat de cumparaturi , stai linistita , nu esti singura . Si pana la urma , noi oamenii , suntem diferiti …. din fericire .