Cadrul general de Covid 19 în Romania, pana acum. Teama de moarte. Pamflet

Iau telefonul de pe masa alba care sta langa sofaua mea, locul în care stau seara de seară, să scriu. Vreau să văd poze de acum 2 luni si de acum o luna. Sunt obsedată de poze. Nu mă îndur să le șterg nici pe alea alunecate, albite, c-o păpădie, o piatră, un vierme… o stare de alertă. Au trecut 3 luni de când nu ne-a fost frică, da deloc. Că habar n-aveam pe ce lume trăim, stiam doar că avem Constitutie si democrație, da se asezase deja prafu si gazele lacrimogene pe ele. 3 luni

– de când credeam că Wuhan este vreo componentă karmică din Mahabharata hindusa

– unii am aflat apoi, relativ repede, că niște lilieci, în loc să stea cu capul în jos si să sperie turisti prin peșterile lu Ies Shim-Ping , au aterizat în piața Wuhan, piata de pește unde probabil i-a mâncat… un porc. Că acolo, nu-i așa mare diferența între pești si porci, amandoi au gustul la fel.

– românul nu se face frică de nimic, dacă Nimic nu are cuvântul unguri si Ardeal în aceeasi  propozitie. Noi avem competitii precum Supravietuitorul, Neinfricatul, pana si Xena ar fi fost inspirată de la un capăt încoronat cu nume de Zăvor. Asa că nu ne era frică domle, că China-i departe și jucăriile pe care le-am cumpărat de la magazinul de aproape, încă mai rezistă. Apropo, ati observat ca toate fac la fel? Sirena de politie sună ca elicopterul, elicopterul ca roaba, roaba are aceleasi lumini ca și caruselul cu masinute iar chinezoaica ce ți le scanează sună tot precum sirena de politie… Da au preturi bune!

Apoi am auzit de pangolin. Noi credeam că-i un  tratament inovator pentru prostata, ăl de apare la teleshopping si dacă-l cumperi in următoarele 30 minute, ofertă unică de 6 ori pe zi,  te lasă  să duci o viață nefu… nefertilizantă alături de familie. Adică locuiesti singur la 74 si ieși în continuare de 3 ori pe noapte să faci pișulici. S-au apucat romanii de căutat pangolin pe net si-au dat de-un fel de sopârlă puțicioasă, fără dinți, descrisă ca fiind timidă da bunăciune, cu bot de arici si solzi, traficati precum pielea crocodilului.

Si-apoi cineva a exclus porcul, ca să putem să rămânem noi însine… – si să ne hrănim- si-au citit in genetica pangolinului că el avusese aventuri cu liliecii. In sfarsit e lungă si proastă povestea, dar a rezultat o zeamă, o delicatesă, cu carniță de sopărlă solzoasă si răzbunătoare, cu fiertură de ADN de liliac, ca-n Hogwarts Castle, si-au decedat vreo 100 de turisti într-o zi și-n secret. Că delicații de chinezi, mancau orez si pește  nu țopârle de-astea care arată precum anghinarele.

Martie 2020

A trecut si ziua mea de nastere, am încărunțit pe 40 cât altele-n 60 dar tot bună și frumoasă am rămas. Ca Cenușăreasa. Pe cand îmi pregăteam discursul vinovat si mincinos pentru copil – mama, cand mergem la mare? pot sa iau si colacul ăsta? Si marea unde e? Pe când sunt anunțată că voi fi executata silit pentru daune morale…

Ne-am temut că vine Apocalipsa lui Ioan si vin si  cele ce fuseseră ascunse prin peșteri în Marea Moartă. Serios, am crezut c-o mierlim în masă, ca la epidemia de variolă, ăstia anti vaccin si-au si închis conturile pe FB când au vazut-auzit cum se moare-n Italia, Spania si n regat.

Eu am dat like la toti prietenii medici de pe FB, prietenii prietenilor medici si la infirmierele de la Stanca, nu mai conta, apoi a apărut si iconița aia c-o dragoste-n mână, de-am pus-o pe la vreo 3-4 insurati, le-au dispărut si lor conturile. Au rămas doar nevestele, neapărat cu fațetele lipite de capul fericit si isterizat al soțului obligat la 23 de selfieuri, cu toti dinții la vedere si plozii undeva-n fundal.

O singură doctoriță a apreciat emoticonul nou si aia era lesbiană, dar scria Dr pe halatul ei si măcar voiam să mor demn. Mi-e prietenă si acum.

Nici părintele Olivian de la Steeroaia n-a mai avut cu ce să iasă la inaintare, a început doar să pise(ze) niste usturoi si să toace ardei iute chinezesc, toate astea, după ce le-a scos întai mercurul si plumbul, așa încat să mentină atentia obsedatei opinii publice. Că dacă faci banuti dintr-o imagine halucinantă si-ti pierzi folowersii, rămâi cu perversii si ăia nu-ti prea aduc bani – pe bucle, trebuie să vii cu continut – original si scandalos.

Furtuna de Cin Pe Cine

În timp ce mari microbilogi si epidemiologi își beleau retina prin microscoape ultraperformante pe la Harvard si profesori de elita schimbau plasma bolnavilor trecuti prin infectie – cu cea a pacientilor de pe ventilatoare, prin Germania, se întamplau multe lucruri remarcabile si in tabloidizata patrie română.

– se emit vreo 10 decrete, în fiecare se schimbă trei paragrafe si se modifică 8 propozitii. Romanii se tem si mai rău: de poliție, de ce scrie-n decretele pe care nu le-a citit nici ăl nevăzut si negru, de amenzi, de romi, de vecinii care mai respiră si de colegii care tușesc pentru că-s niste fumători nesimțiți. De cei care poartă mască si de cei care nu poartă că de ce nu poartă. De poarta propriuzisă, că tre să pui mâna pe clanță și clanța are virusu.

– Steer cade la mijloc, chiar daca numai c-o poza si-o fraza,  între niste contre cu care marele prof Astaroaie ( ceva nume de coordonator de stăretie, în acest context) care vrea să-l agate pe Ray Ed sau Read, Raed – cu povesti cu pesti despre imunitate, gripă, ceapă si usturoi, in loc să aducă unu izolete si să-si pregătească oamenii. Ăl-lalt să-si cumpere si el un microscop sa se mai spele de circul rusinos cu fetele din Caracal, sărmane moarte-vii transformate-n can can, si să vadă ce se întamplă cu adevărat în plămânii si-n neantul unui decedat de Covid 19, asa cum faceau adevaratii cercetatori din toata lumea.

În Romania statul, mersul si plecatul de colo-colo, sunt Eu. (prealucrare dupa un ludovic)

Sa-i lăsăm pe boieri, să revin la b(oi)le noastre. În 1967, OMS lanseaza un program prin care experti medicali  merg din usa-n usa pentru depistarea cazurilor de variola Depisteaza contactii, evalueaza cazurile, trateaza. Se instituie un program anti variola. (cititi despre variola, vaccin si apoi cautati in wiki olivia steer, să nu pierdeti ceva)

2020 Romania, luna martie. Ploua infernal si noi cumpăram…

pana s-au dezmeticit autoritatile din domeniul sanitar cu ce le-a venit prin fax de OMS, ne-am umplut de știri ciudate, am început să strănutăm (că era martie!!) si ăi mai bătrâni au început să caute preoți tineri, dispusi să facă un gest umanitar in caz de Doamne ajuta si Amin.

Primele tratamente conservatoare inpotriva covid 19 s-au inventat in Romania

– am aflat si eu pentru prima dată că lalelele nu trebuie consumate

– toilettenpapier se termina, peste tot!, pur si simplu emoțiile declanșau ceva gâdilici între fosele iliace. De te apuca unde-i casa mai departe si centrul orasului mai aproape. Hartia igienica a disparut de pe rafturi. Si izolat la domiciliu si să umbli printre buruieni, nu merge. Degeaba ne-a spus Isărescu despre Fundul de rezervă si că poți folosi si altceva daca-i penurie, romanii nu mai au demult încredere-n autoritati. Cum să ai încredere într-o țară care dă 8 milioane de euro pe un fotbalist, 2 milioane pe o Catedrala și o pensie de 1200 de lei? N-ai.

Banuiesc ca s-a manifestat somatic la multi romani prin mancarimi in fund, ca si atunci cand ai limbrici. Pana si eu am luat 2 baxuri, de obicei iau unul, ca sa nu fac doua drumuri lunar sau pe Lună. Am vrut sa ma aproape mărit, dar am avut o discutie aprinsa despre acest produs, daca să fie cu două sau cu trei straturi, altfel probabil as fi luat si eu mai multa. În sfarsit, hartia igienica si emoțiile i-au facut pe unii să se răzgandeasca si să-si reevalueze existența.

Drojdia a dispărut complet, toti bărbatii din orasul meu stăteau disperati de dimineata, la coada, să prinda cate 5 pachetele de drojdie uscata – c-a fost rationalizata 4 zile jumate. Ei, bărbații,  au reinceput sa faca painea la cuptor, pentru ca ardelenii au o vorbă: e sănătos să umfli mațul c-apoi restu năcazurilor, or trece.

Uleiul si faina, au dispărut o zi, că n-a apucat super hipermarketu s-aducă cât au îndesat romanii-n cămări. Zborurile s-au inchis, anulat. Au rămas deschise alea care ne-au adus acasa toti (ne)angajatii sezonieri și măritatele sezoniere, cu pești cu tot. Zodiac, ati inteles.   Ideea e ca nu mai stiam ce ne paste. Chiar urmau Paștele si parcă toti plecatii voiau acum să-și îmbrățișeze soacra, nevasta, amanta si să-și vopsească ouăle împreună. De zici că dacă mai stăteau 3 luni – care mai aveau pe unde – li se inflama DORUdenu, situat langa pancreas.

– o să dispărem ca natiune si-o să rămana singura urmă c-am fost odata pe pamant-  romanul Solenoid, precum fură poemele getice ale lui Ovidius? Trist. Românul scriitor buchiseste si acum la o masă cu mușama pe ea. Oare la prezentare o să fie și poză cu Cărtărescu cu părul lui frumos, o poză cu o bobină sau aia cu revolutia la care ne-a fost gazata diaspora si-un SRIst tont?

– o să murim de foame după ce bărbatii nostri nu vor mai găsi drojdie si nouă și nu ne va ieși in veci pururi maiaua? Am primit mai multe retete de maia in perioada asta decat notificări care încep cu Sărumâna drăguță, ce faci, ceea ce, credeți-mă, a fost alarmant. Mai ales că eu stiu să bat laolaltă două ouă (no offence) si să fierb cremvurști. Am căutat repede pe google, singura Maia de care stiam era cea mesoamericană cu  Piramida lor de la Chichen Itza, dar am crezut că acum așa se scrie-n română.

– o să contactăm boala asta de la Putin, Raed, Klaus sau de la toti suspectii care mișună pe străzi (apropo, să nu uit că tre să mă sune de la probațiune)

Dintr-o dată s-a pus problema dacă mai lucrăm, dacă am lucrat vreodată, cum si când respirăm sacadat, au apărut zeci de declarații cu care poti să ieși din casă si să fii amendat, au dispărut accidentele auto în totalitate, se mai izbea numai cate un bezmetic de vreun pod, da era bine merci dup-aia. N-am mai avut bolnavi cronici, artrite, artoze, cardiopatii, cancer, a dispărut gripa în plin sezon, nimeni nu mai avea muci si lacrimi, că riscam să ne trimită acasă.

Pe cand public eu povestioara asta, suntem relaxati maxim, painea o cumpărăm feliată, hartia igienică pe care-o achizitionez are tot trei straturi si probabil au dispărut berile si aripile de pui pe weekendul ăsta. De ieri, 15 mai, restrictiile si poalele și prețurile au fost ridicate. Oamenii si-au cam pierdut locuri de muncă, unii încă așteaptă si stăm toti si tresărim la primul junghi, că medicii nu mai tratează decat Coviduri, in plus, nici nu cred că mai sunt alte boli anul ăsta…

Concluzia pana acum:

• tot ceea ce este si numim Univers, Dumnezeu sau energie atotcuprinzătoare a avut mare milă de noi.
• Guvernul si autoritatile s-au poticnit rău de tot dar si-au scos cumva cămasa, au reusit să țină-n case oameni obisnuiti să stea la cozi si să se înghesuie unii în alții, si nimeni n-ar putea contesta că la gradul ăsta de contagiozitate, măsura vezi doamne, extrem de drastică – bucurestenii au gasit motiv să iasă in stradă, dacă la iarbă verde n-au avut drum- a avut efect
• milă sau noroc sau grație divină poți numi ce s-a întamplat după ce atatia romani, din păcate infectați majoritatea – s-au întors în țară, si-au vizitat rudele, s-au găsit în continuare destepti care să organizeze întruniri cu zeci de necunoscuti, numărul infectărilor a crescut dar raportul de gardă cu si despre cei morți de Covid 19 arata, ca-n luna martie au fost mai putine decese decat anul trecut pe vremea asta!

Orice suma, o ajuta pe Hapi sa ramana demna in fata Justitiei.Multumesc!