Sanatate

Mi-e frică să merg la medicul ginecolog după 40 de ani! Ce e HPV?

Deși nu mai am disponibilitatea să scriu, mi-e dor de subiectele medicale, împart cu voi ce mai aflu

După 40 de ani și desfacerea (cel puțin a unuia) oului Kinder, interfața subiecte tabu femeiești și vizita la medicul O.B. -termenul englezesc- se schimbă.  Prima dată se schimbă în creierul nostru și apar mici monstruleți. Să fac o anamneză:

Simptomatologie:

  • uite-așa dureri uneori aprige alteori ușoare (dispar cu no spa) de parcă nici nu știi de unde s-ar trage, ba poate mici înțepături înspre ovare,
  • eventual o dată sau de două ori sângerări între menstruații,
  • senzații de balonare și durere de burtă – care nu știi de unde provin că tu ești fan Stern – revista aia nemțească și mănânci numai rostopască, roșii de grădină plus semințe și curmale.

Pe psihic, vizita din cauza fricii se amână și mai mult.

De când am născut n-am mai trecut pragul de la praxisul medicului meu obstetrician. Recunosc cu rușine dar frica era prima –  ba ai o mama cu antecedente neoplazice și e bine dac-o mai ai, un prieten bun are cancer și mătușa a trecut prin asta și-ai mai auzit că se face și la căței. Pfuuuui. Am citit undeva că dacă iei 4 femei sănătoase laolaltă, ar rezulta dintr-un studiu că una dintre ele va dezvolta un cancer într-o zi. Și aia poți fi tu.

Dacă te prefaci că nu ai timp parcă e mai comodă scuza.

Rușinea nu mai e, e corpul tău, ai în principiu aceleași dotări de la mama natură,  ai priceput că pentru medic fiecare organ din anatomia ta este ceva asemanator cu piesele de la autovehicul pentru un mecanic.

Eu mă gândeam la un moment dat, după ce niște simptome  m-au înfricat și mai mult – că dacă mă duc, poate-mi spune că am cancer și voi muri și copilul rămâne singur pe lume punct

Ce s-a întâmplat de fapt.

În ultimii 5 ani n-am fost perfect sănătoasă pentru că e absolut plictisitor la bibilică. Dar nu m-am dus la medic. La medic e ca la tehnicianul auto sau ce-o fi acela de la RAR, sigur îți găsește ceva! Eram mult prea implicată și funcționam bine deși știam cât de important e să previi și să faci screeninguri! Am simțit deja atâtea neoplasme pe la cunoscuți și-n jur că mă temeam mai mult decât de Covid. Dar nu m-am dus nici la reumatolog, nici la ORL, nici la internist. Doar la pediatru.

Acum vestea bună: toti cunoscuții mei apropiați s-au tratat, trăiesc, sunt bine merci!

Și într-o dimineață m-am prezentat vinovată la medicul ginecolog. Aveam simptome și sindroame de-alea de boli grave închipuite.

Învinge frica, e așa de bine după ce afli că ai doar o infecție sau o inflamație!

Citeste tot ▶

10 proceduri estetice cu efect imediat la nivelul feței. Înainte și după

(Voi trebuie să vă simțiți în regulă  după orice procedură – și dacă vă puneți fațete dentare sau vă faceți tatuaje, piercing ori acid  hialuronic. Nu mi se pare fair play să traseze cineva granițe despre ce e prea mult, prea invaziv, etc sau să fii jignită pe motiv c-ai apelat la proceduri estetice. La orice vârstă. În special la 40 plus. Dar în țara mea nu mai ridic sprânceana a mirare. Nu merită.)

1.Conturare  buze cu acid hialuronic

Am observat multe discuții pe forumuri sau la subiecte din contextul acid hialuronic. De genul: cât mă costă. Ce acid folosește medicul, chirurgul cutare? Câți ml v-ați pus?

Acidul hialuronic rezolvă problema buzelor subțiri.

 Reface volumul buzelor. Hidratează și nu ca o cremă cu acid hialuronic. De obicei am înțeles că se injectează 0, 5 si  sau 1 ml și prețul poate oscila între 250-500 euro – depinde de cantitatea injectată și produsul folosit!

Nu mi se pare ok să-ți spună altă persoană ce fel de acid hialuronic sau cât ți se potrivește ție. Doar medicul estetician.

De ce să-mi pun acid hialuronic în buze?

  • Am buze asimetrice și prea subțiri
  • Mi-aș dori și eu puțin volum, fără să fie vizibilă o intervenție
  • Pentru că pot și mă simt bine
  • Pentru că m-am dezobișnuit de ruj și acum buzele mele arata bine cu un balsam hidratant, mă machiez mai puțin
  • Pentru că îți reamintești să bei apă când îți simți buzele uscate și crede-mă, se întâmplă de câteva ori pe zi! Bei apă mai multă J
  • Pentru că 3 ani de zile  nu am mai avut nevoie de nicio injectare și acidul hialuronic s-a menținut excelent! Da, 3 ani, nu 12 luni cum scrie pe multe site-uri. Poate ești norocoasă și nu ai nevoie de menținere la un an ci la 2-3.

Cum arăt după ce-mi face injecția cu acid hialuronic?

Ca Celine Dion după ultimul concert. Glumesc. Așa arătam eu înainte să îmi fac vreo procedură.

Uneori chiar nu „iti dai seama pe ce ai dat atâția bani că nu sunt buzele pline cum credeai”...  Dacă ai vrut normalitate, după 3 zile vezi efectul frumos, asta dacă ai apelat la un medic bun, la o clinică de încredere.  După injectare, buzele sunt ușor înțepate, au volum, contur, dar a doua zi vor fi mai inflamate. Așa îți dai seama cum ți-ar sta cu mai mult acid în buze. Auch. Respectă indicațiile medicului referitor la masaj, că dacă nu, degeaba te plangi că ai granulom sau mai știu eu ce. Personal,  nu am avut niciodata astfel de probleme.

2. Umplere șanțuri nazolabiale, hialuronic injectat

Aceasta este  procedura care m-a ajutat cel mai mult să-mi recapăt zâmbetul. Au trecut 5 ani și nu am mai repetat injectarea, medicul s-a mirat și el cât de bine a rezistat fillerul. M-am mai îngrăsat puțin dar am avut o perioadă cu probleme. Eram foarte slabă și la față. Pielea dezhidratată, multe călătorii, oboseală, poate chiar o depresie la un moment dat, toate și-au lăsat amprenta asupra sufletului și implicit a felului în care arăt.

Nu știam de această procedură.

 Nu remarc aceste șanțuri, de altfel absolut normale – la alte persoane

La mine, mă deranja: nasul cu o mică cocoașă, bărbia prea alungită, pierdusem mult țesut adipos și inevitabil și din zona feței. Și mi-am zis: cum e posibil să am astfel de șanturi pe lângă gură la numai 28 de ani? Nu știam de ștergerea acelor șanțuri cu fillere adică umpluturi cu hialuronic cum ar veni. Acum, oricine dă un search, știe că diferența între acid hialuronic (constituent natural al organismului) și botox  e de la cer la pământ și fiecare are altă indicație.

Citeste tot ▶

Injecțiile cu acid hialuronic *partea întâi

Multe vedete nu recunosc că au operații estetice. Din mai multe motive, deși, dacă ne uităm la dive de 40, 50 spre 60 de ani, e clar că nu arată precum ne amintim noi de mămicile noastre la vârsta lor.

Mamele noastre erau obosite, muncite și tot frumoase iar prototipul cel mai cel, era figura cu coc din revista Femeia.

De ce vedetele nu recunosc…

– păi în primul rând pentru că multe chiar NU au operații estetice așa cum tot apare scris în presă, majoritatea  sunt intervenții minim invazive făcute la cabinetul chirurgului estetician. Există o mulțime de proceduri interesante la care apelează multe femei. Intervenție și operație – două lucruri diferite.

– dacă ar spune că au una, două sau mai multe operații – sâni, nas, gambe, etc. unde mai e noutatea când ele din asta trăiesc? Trebuie să fie vânate de paparazzi , comentate, negate sau acceptate.

– chiar vor să te facă să crezi că au ele gene bune și nu-s cele puse pe pleoape, că le ajută sportul, pătrunjelul, alergatul sau iubirea. Cred că ăsta e un motiv foarte frustrant pentru femeia de rând care eventual nu-și permite  (sau crede că nu-și permite) o intervenție pe care și-o dorește.

Sunt pro intervenții estetice. Nu la fete tinere, nu între 20 și 35 de ani decât dacă chiar te simți demotivată rău și înțelegi că apelezi la estetician ca să te placi TU.

Citeste tot ▶

Există răceală și în timpul pandemiei de Covid 19, nu numai în relații!

Măcăleandru cu 2 tipuri de covid

Într-o dimineață m-am trezit cu o parte a corpului rece și cu impresia că am 3 amigdale. Am alergat la oglinda din baie să văd dacă nu mi-a migrat  dintele reconstruit pe mandibulă –  în gât.

Culmea, amigdalele mele erau mici cât boabele de năut. Da ușor răntălite, așa, nu-mi plăcea cum îmi stătea cu ele.

Eram în concediu, așa că m-am dus urgent la spital pentru că  brusc, crocodilul mic din familie, nu putea respira eficient. S-au recoltat probele a venit și iubita fostului meu iubit de când doamne tineri mai eram. Să-mi recolteze exudat pentru Covizi. Musai să fi fost ea în tură.  A  zâmbit cu empatie. Mi-a șters și canalul lacrimal, 2 zile mi-am umezit ochii cu ser fiziologic, eu care  pân-atunci plângeam toamna cu lacrimi amare, alergie intensă la toată toamna.

(acesta e un pamflet, recoltarea nasofaringiană nu doare)

În a treia dimineață de la începutul relatării, aveam vocea lui Byork, nasul înfundat și eram surdă. În ziua aia, m-am certat cu singurii 3 omeni din afara familiei cu care (am timp să) (și mai am chef să) vorbesc. Pentru c-am strigat la toți.

Citeste tot ▶

Viața în familie la bine și la rău

Tainaaa… Tainaaaaa

E sunetul muzicii de la canalul Jim Jam. Nu-mi sună tocmai ca Take my breath away de  la Top Gun.

– Copilu, mai ai 15 minute. Da-o mai încet!

– Ceeeee?

Vine buni. Trece buni pe lângă noi, intră buni în baie vorbind:

– Să mai iau sirop de-ăla cu măceșe? De când sunt obligatorii măștile? Vezi că merg azi pe la cimitir Nu i-l oprim teveu?

Buni intră-n baie as i said, copilu-n panică:

– Nu vreau să muriiiiiim și să mergem la cimitir!!! Mamaaaaaaaaaaaa!

Îl liniștesc, n-avem covid dar și mie îmi vine să-mi aranjez puțin amigdalele cu furculița de când s-a îmbolnăvit dagă dagă mic și pusicuțu lu mama : roll:

Telegrafic îi sugerez mamei să poarte masca să se reobișnuiască pentru că de luni va fi iar obligatorie peste tot. Parcă și la cimitir

Uaaaaaaaiiiiii!!!!!!!!!!

  • Taci puiu că nu murim azi!

Dar copilul e cătrănit rău așa că îi mut linia pe Trenu Thomas. Proasta de mine, i-am pus picături ieri în ambele urechi, că cică-ldoare stânga și-i era bolnavă dreapta. Acu i s-au umflat dopurile de ceară prin cap ca mingile de tenis  

Mă mai uit pe geam. Nu putem merge toți trei.  Toamnă și ciori. Oamenii din oraș au crezut mereu că ciorile-s păsări migratoare. Ce romantic. Până și Tudor știe că tat-su-i migrator, ciorile nu.

Citeste tot ▶

Prima criză de astm bronșic la copilul de 2-5 ani, în perioada Covid19

Cât am stat în spital, am căutat niște informații care să mă ajute să înțeleg ce se întâmplă cu copilul meu după diagnostic, și ce se întâmplă cu mine, pentru ce trebuie să mă pregătesc.

Acu, la 41, cel mai rău caz la mine ar fi probabil să aflu că-s înfiată din Siberia, dar totuși, nici cu astmul la 4 ani nu-i floare la buric.

Cum era înainte:

Copilul strănuta în anumite perioade. Rar tuse. Febră poate de 2-3 ori a făcut de când a venit pe lume. Răceli simple, de colectivitate, tratate cu nurofen, panadol, și alte scheme de tratament date de medici. Nu a avut nevoie de antibioterapie.

Cum eram eu înainte de ultimele 4 zile:

– mă strecuram uneori în baie să fumez câte un slim și după ce adormea el, scriam și mestecam tutun. După ce-am trecut prin asta nici nu mai vreau să aud de tutun.

– credeam că aparatul de aerosoli e un moft necesar care fluidizează muci cand ai impresia că copilul nu poate respira. Apoi am trăit adevărata impresie de “copilul nu poate respira!!!” și mi-au albit și perișorii din urechi până am ajuns la gardă. Am crezut că avem o puzderie de Covizi și am dat vina pe mine, pe mica excursie, pe alegerile din PNL și pe felul în care arată și vorbește Ciolacu și Attila Cseke  Toate premisele false. Pur și simplu, se întâmplă și nu mai are importanță ce a fost ci ce poți face tu ca să previi.

Am ajuns la spital, la urgență, cu papuci roz de vară  și bani puțini după concediu.

Citeste tot ▶

Nici mie nu-mi place masca de protecție dar o port!

Orașul in care locuim a sărit aparent brusc in scenariul 3. Scolile si gradinitele sunt inchise si copiii suferă cel mai mult. Postarea valabilă asadar pentru acest scenariu în care ne aflăm. Mai contează a cui e vina? Reparati ceva? Nu. Doar dacă respectăm distanță, masca si măsurile personale de igienă.

Nici mie nu-mi e comod să ies 30 minute afară, la  aer cum ar veni si când vin acasă, masca chirurgicala impermeabilă e pic de apă de la respiratia mea, bărbia udă, parcă mi-e mai sete de aer. Dacă până acum le mai refoloseam, ca oricare, acum trebuie să le arunc. Probabil că voi opta pentru o mască din bumbac toamna asta, refolosibilă.

– gândiți-vă la o echipă de medici care v-a operat vreodată pe dv sau pe cineva drag vouă. Ei o poartă ore întregi în operații. Acum, de un an, foarte multi oameni sunt obligati să  poarte măștile si 12 ore pe zi. Parcă e mai bine să-mi fie sete de aer pentru că nu-s obișnuită să port mască și nu prea știu respira corect cu ea, decat să fie alte motive pentru setea de aer. Pentru asiatici de exemplu, masca de protectie este o normalitate.

Când sunt în parc sau în zone în care nu se află oameni (si credeti-mă, uneori aici parcă esti într-un oras pustiu) îmi las putin masca in jos si respir descoperind ce grozav e să poti simti aerul rece de toamnă! Nu-i așa că până acum ti se părea absolut normal să respiri ce, cum si unde vrei tu, că doar e un proces vital? Nimic tragic, va fi la fel, dar acum respectă regulile.

Numai la noi e asa. Nu e. Guvernele lumii nu fac față. Nu știu ce si cum să gestioneze eficient. Da, la noi merge si mai prost dar iată ce se intamplă si-n alte țări. (las linkul mai jos)

Am observat si aici că unor tineri li se pare cool că sfidează regulile. Dragii mei, cool că ce?

– că văd eu pe stradă cum v-ar opri politia sau cum fugiti voi amuzati, sau cum încercati să faceti caterincă de alții? Nu e nimic cool! Numai vouă vi se pare că e distractiv sau că mie-mi pasă că sfidati regulile si mă refer acum la grupurile de 5-10( !!!) da, se poartă sau chiar 3-4 pe care-i mai recunosti si după un vocabular colorat. Nu sunteti grozavi, nu o să trăiți veșnic nici voi iar dacă se întâmplă să vă îmbolnăviți, vă gânditi: e ca o răceala, nu mor eu din asta.

Copile, stii tu ce e moartea la 17 ani? Du-te într-un salon de ATI cu o cunostinta – un cadru medical, imbrăcat in cosmonaut-  după ce trece pandemia si uită-te la cei de acolo. Uită-te la chipurile lor, ascultă (fără să vrei!!) sunetul masinilor ce respiră pentru plămânii altuia, indiferent de ce boală suferă. Îți spun eu, habar n-ai ce-i moartea doar pentru c-ai făcut pe grozavul într-o seara si… era să mori.

Asa că nu, nu e cool să treceti în grupuri, fără măsti, doar pentru că doi țin o țigară în mână, pe langa un grup de alte persoane, poate copii mici, care sunt vectori, se stie. Stați locului si fumati.

Există persoane cu imunitate scăzută, oameni care au exact comorbiditatile asociate infectiei cu Covid si inca nu există un tratament universal valabil acceptat ca fiind cel mai sigur sau mai bun! Nimeni nu stie cum va reactiona corpul lui la infectare si nu vi se cere decat minimă grijă față de cei din jur. Gandiți-vă că unii isi pierd afacerile la care au muncit ani de zile iar altii nu stiu cum să se mai poarte cu copiii si cum s-o scoată la capăt ca să poată să si muncească, nu-si permit nici 5 zile de izolare, cu sau fără simptomede orice fel de suferință!

Dacă vă comportati iresponsabil, sunteti la fel cu habotnicii care merg la biserică si nu poartă mască pentru că-i fereste Dumnezeu si pentru că, până la urmă, nu-i asa, Dumnezeu decide cand si unde si de ce mor ei. Ei, asa de grozavi sunteti fără mască. Doar niște puștani care se hăhăie ca să atragă atentia. Dacă aveti nevoie de atenție, câștigati-o cu demnitate, în fața ălor care vă cunosc, cu sfidarea nu merge, că străinului oricum nu-i pasă de voi mai mult de un minut. Nu sunt acidă, ăsta e adevărul, adevărul de obicei e extrem de neplăcut. Ca măștile…

Citeste tot ▶

Cea mai tare experienta la stomatolog – provincie, Gherla, dr Camelia Lazăr (partea a doua)

Sunt două motive care-i țin pe majoritatea pacientilor departe de medicul stomatolog:

Ambele egale ca importanță, eu tind să cred ca primează factorul Durere desi pare invers:

– teama de durere teribilăăă. V-am povestit si-n prima postare cum ni se scotea nervul pe viu in școala generala, ca sa aflăm dupa cativa ani – daca ne tineau atat- ca dintii din spate trebuie eventual scosi ca nu se mai pot salva. Se puteau, dar atunci nu aveau ce au astazi nici ca dotare si nici la nivel de cunostinte, pregatire!

– lipsa banilor. E adevarat ca nu poti sa-ti faci un implant dentar, manopera, CT, sau coronite cu un salariu de 3500 lei lunar in casa. Insa daca treci peste teama de durere, care e nejustificata astazi, du-te la stomatolog din timp, o carie mai mica sau mai mare, chiar si cu cateva interventii nu te va bloca financiar! Și nici un detartraj sau chiar si un aparat de indreptat dintii, platit in rate.

Problemele mele dentare si implicit – sinusale in ultimii ani

– am inceput cu îndreptarea caninilor, la 28 de ani.

Citeste tot ▶

Cea mai tare experiență la stomatologie! (1)

Ne-am uitat la filme cu medici chirurgi ca la serialele cu zei. În viata reală nu ne prea plac pentru că, ce stiu ei, vorb-aia, te duci la chirurg, te taie. Internistul, cardiologul, alte specializari te pun să-ți faci investigatii cu zecile si tot îți gasesc ceva. Psihiatrul nu e medic că tratează oameni care s-au defectat. Noi toti suntem niște zombie functionali în viața de zi cu zi, nu ne trebuie psihiatru.

Iar stomatologul… hm, parca nici nu ar fi medic. Pe langa faptul c-avem trauma comunismului cand te punea pe scaun si asistenta te ținea de umeri, mama-ta plangea iar doctorita @cea mai buna iti scotea nervul pe viu – ne gandim că lor le e cel mai ușor si că câstiga asa simplu o gramada de bani. Fără a face medicină pe bune. Chiar așa să fie? Tot ce am scris mai sus bălteste de prejudecatile pe care societatea le are.

Buna. Ma uit atenta la tânăra inaltuță, cam cât mine si-o recunosc după codița blondă, stransă sub costumul de cosmonaut.

Îmi face semn să-mi pun sosetutele speciale si-mi spune ca mai stam doua minute să se sterilizeze camera. Cand cineva zâmbeste, zambetul se aude, stiati? Masca nu ascunde zâmbetul. Cumva, ma fastacesc si ajung la ghiseu sa-i spun ca interventia asta o pot plati doar la salariu. Că luna asta a fost mai neprevazuta din punct de vedere financiar si n-am gestionat bi… Mă oprește, probabil stie ca in orasul ăsta majoritatea nu are bani, dar eu la dinți nu mai fac rabat niciodată. Nu costul e problema, ci doar un moment prin care mai trec. Cică unii sunt predispusi la boli in functie de zodie. Nu stiu in ce Functie oi fi eu predispusă dar probleme cu dinții si sinusurile am avut ani de zile. Pana l-am gasit pe cel mai bun chirurg maxilo (nu exagerez daca spun ca din Transilvania!) care m-a redirectionat la nevoie.

Citeste tot ▶

La stomatologie în vreme de pandemie

A venit o vreme, ca-n apocalipsă, o vreme-n care, era o plagă să te duci la medic, la spital – era mai infricosatoare decat leziunea de care sufereai sau boala pe care-o aveai. Vremea in care a apărut SARS-CoV-2, s-a declanșat o pandemie, iar lumea s-a împărțit in două, făcând exact ceea ce nu trebuie făcut in vreme de cataclisme, pandemii, război. Au uitat că mai era si altă cale. Cea de mijloc. Insă nimeni nu-si asuma implementarea ei pentru că, Sars Cov 2 coincidea cu multe alte probleme de pe planeta asta… război in Siria, amenințări din partea lui Erdogan cu rolul lui strategic in politica mondiala, slăbiciunea Romaniei in EU, Putin tacut si incontrolabil, Trump repezit si obsedat de putere si de altele, oameni care mor prin Africi fără să fie băgati in seamă de cineva. Din două tabere, cum am fost adesea, am devenit 222 de tabere. Mai urmează să ne împărțim in districte ca-n Hunger Games.

Să fie clar, eu nu sunt gaița zeflemitoare…

Nu am atata curaj, mi l-a retezat chiar statul roman, printr-o decizie neconstitutională.Care nu e inca definitiva dar Partidul va avea grijă să fie. Așa că-mi văd de ale mele (cand i-as putea ajuta mult si pe altii!)

Stiam că există si el pe lume dar nu (mai) voiam să am a face cu el.

A apărut ca un fulger care mă îngheța un moment – în urmă cu cateva săptămâni. E acolo! Ok, lasă-l în lumea lui, n-ai nicio șansă în orașul ăsta mic să întâlnești pe cineva care… Iar tu esti puternică! Te pui seara, când îți termini treaba langa copil si esti bine!

Dar începe să te doară vag, durerea aia despre care nu stii de unde vine, doar banuiesti. Parcă-i peste tot. Te uiti la copil si trece. Totuși, suferința e acolo de dimineață, poate trebuia să descarci cumva si programul ăla, synctuition, că cică, meditatia aia pe-o anumită frecvență, te tocmește la cap?

Până la urmă cât poate durea… o durere? Până mori sau își pierde din intensitate. Pe vreme de Covid, nu e momentul să faci schimbări în viața ta, să te duci să-l cauti, nici să te caute el. Ia uite, ăstia mai restrang relaxarea. ca pe vremuri, cu elasticu ăla din chiloti și din sosete, nu te duceai atunci la Panty că dacă te îngrășai sau slăbeai ziceai: mama, strâmtează-mi putin elasticu la chiloti că mi-s largi…

Am suferit în taină, c-așa-mi place mie

Mi-amintesc de o tanti care s-a prezentat la chefi la cutite si-a zis că ea are ocupația de Stăpână. Făcuse acolo o mămăligă sau ceva si, după cum s-a cam prins juma cetățeanu, nu sarea și piperu dau gust mâncării ci povestea din spatele ălor două mâini.

Mă gândesc să mă duc și eu, fac un gris cu lapte – pun dulceață de mure pe deasupra, că-mi aduce o colegă, si spun că-s Sadică în viața de zi cu zi. Chiar dacă e muncă de birou uneori. Și că, tot uneori, în timpul liber, mai dau și cu biciul. Ulterior, de când era să-mi pună cătusele ca la Alexandra Stan in Mr Saxobeat, m-am gandit eu așa, că e ok să fiu doar Sadică c-o viață avem. Aici si-acum, adică, nu în eternitate.

Să-mi dai un telefon din când în cand…

Citeste tot ▶

Sunt medic ATI, am cancer mamar, am trecut prin toate etapele tratamentului si n-au rămas decat urmele taieturilor si a chimioterapiei, dar…

(partea a doua a interviului, prin what s app, numele sunt modificate, intamplarile sunt reale) prima parte o gasiti aici http://www.hapi.ro/sunt-medic-ati-eu-ii-adormeam-in-sala-acum-stateam-acolo-cu-cancer-la-san-si-parca-n-jur-era-o-sceneta/

– Dar câteodată, când privesc strada goală si văd bus-ul cu care mergeam la muncă, acum când colegii mei nu mai știu unde-i orizontul…

Stella tace si priveste in sus, spre un tablou. E acasă, in camera de joaca impreuna cu copiii. Soțul a trebuit sa mearga la farmacie pentru că au sosit medicamentele comandate. Suntem pe what s app. Merge bine video și, chiar daca nu e langa mine, ca la prima conversatie, simt conexiunea reală. Eu intru in viața ei si în acelasi timp, trebuie să mă deschid ca să pot pune întrebări incomode și s-o las să-mi vadă propriile fobii. E ca un transfer energetic, dar nu e deloc malign. Prezența Stellei mă face mai calmă – mental.

– Așa, ce se întamplă când vezi bus-ul ăla?

(eu beau cola, lăbărțată pe sofa si crăp după o țigară. Stiu că n-ar zice nimic dacă aș fuma dar nu fumez acasă. Înainte ar fi zis, acum nu mai judecă oamenii, pentru că e imposibil să mai faci asta după ce treci printr-o dramă, imi amintesc de vorbele ei de la gradina botanica)

Râde zgomotos și-și trece mâna stangă, ca o aripa de porumbel, zglobie, prin părul scurt si creț care se pare c-a crescut foarte repede!

– Mă opintesc brusc de la fereastra, fug in baie și-mi spăl mainile cam 40 de secunde, apoi le dezinfectez cu spirt. Apoi vreau să îmi sun colega să-i spun ce-am citit despre un nou produs testat… Ma striga M (si initialele sunt modificate) si atunci realizez ca am mai facut asta si ca nu-i nevoie sa devin si obsesiv compulsivă. Și că nu-s capabilă de bilocație. Încă.

Citeste tot ▶
Sunt medic ATI, eu îi adormeam în sală. Acum, stateam acolo cu cancer la sân si parcă-n jur era o sceneta

Sunt medic ATI, eu îi adormeam în sală. Acum, stateam acolo cu cancer la sân si parcă-n jur era o sceneta

pozaspital pt blog (numele doamnei a fost schimbat. Intamplarile sunt reale. scopul de a ne reaminti sa facem mamografiile si papanicolau preventiv.)

Orice drum regulat pe care pari a merge, se poate transforma brusc într-o coardă suspendata la un circ hilar si supraviețuirea depinde numai de felul în care te comporți din acel moment.

Ordine, deprinderi și puțin umor, dar prea multe exigențe și disciplină

Stela nu trece neobservata, pare o domnisoara corectă, crescuta la pension, o ștrengarita. Desi ea e mamă, sotie și un medic exemplar. Devotata. Devotata pana la pasiune si, mai tarziu avea sa-și dea seama ca într-un moment în care dorința de a ține lucrurile sub control o domina, a început lecția ei de viață.

De fapt cine sunt eu, de ce sunt aici? Ca sa mențin totul în ordine acasa, dupa 12 sau 16 ore extenunate? Dar si sotul meu poate face asta, de ce trebuia eu să mut paharul de peun colț al mesei pe altul? Cei trei copii ai mei sunt sanatosi, se descurca, ne mai mananca cate-un ficațel dar nu pot fara ei, de ce stau cu gura pe ei mereu? De ce trebuie să-mi fie fiecare pacient la fel și de ce ma trezesc ca aranjez fiecare fiola în locul asistentelor și le dau lor timpul peste cap, că ele doar stiu demult ce-au de făcut…De ce cu unii pacienti nu vorbesc si cu altii da,dupa unii plang si dupa alții nu?

Stela se uita la mine si asteapta s-o intreb ceva, ca sa nu vorbeasca ea prea mult. Mi-a citit interviurile medicale de pe blog si i-au placut (din lipsa spatiu- e necesar sa suplimentez, unele materiale au fost indepartate, daca nu veti gasi ceva, sa stiti ca incerc sa remediez cat mai repede). Am aflat despre ea de la o amică. Cum nimic nu e întamplator, Stela a adormit-o, monitorizat-o si trezit-o pe amica respectivă. E medic ATI pe chirurgie generala, aici la Cluj. Am abordat-o. Suntem la gradina botanica si e soare cu dinți dar e bine ca nu bate vântul.

– Stela, adică plângi când îți mor unii pacienți iar uneori nu simti nimic?

 

Citeste tot ▶

Mama si tânărul pacient cu tenul mieriu. O iubire imposibilă

lista medNu demult, mama a stat internata câteva zile la Cluj pentru niște investigații. Mama e pacienta ideală. Norocoasă foc, săraca, cu sau fără pile ea prinde cele mai mari cozi la intersectii (-le din spital) hi hi. Plus
– Nu dă bani doamne feri, că i-am zis eu de acasă că ii jignește acu. Sigur sa nu încerc? Nope, mama, nu cumva sa faci asa ceva ca te si trimit acasă ăia. Da, bine da dacă nu le dau nici la asistente, nu se duc ele acasă și mă lasă pe mine singură? Nuuu, mama, că tu nimerești de obicei cu 8 în salon si unde-s secțiile numai cu 4 paturi, relax, nu rămâi singură! Gandeste pozitiv!

– Odată, la o alta internare, a scăpat o domniță de la psihiatrie si a intrat cumva la neuro. Acolo era mama, că o furnicau niște nervi periferici. Citea acatiste, bag sama, avusesem pilă că a nimerit numai cu două doamne în salon. Alea sforăiau, pastilate p-ascuns. Una era călugăriță, ba chiar stareță și la capul ei era o novice care-I cetea din cele sfinte. Da și când a intrat Ursula c-o păpușă-n mână, țopăind și sâsăind spre ele, au sărit cărțile-n sus iar pacientele într-o dungă, în dunga patului. Ursula s-a aruncat în patul mamei, mama de spaimă i-a smuls păpușa din mână și-a zvarlit-o către patul măicuței. Novicea a strigat Doamne și Păzește, stareța a uitat că-I sunt amorțite 5 pachete nervoase și-un plex brahial și-a dat cu crucea mare de lemn spre ușă. A răsunat ca si cum ar fi dat Greuceanu cu buzduganu. Femeia mare si agitată (era in faza maniacală dar nu voia să zdrobească pe nimeni) si-a luat avânt spre patu stareței să-și recupereze păpușa. Mama m-a sunat pe mine și mi-a spus că se teme c-a sărit cineva în patul ei. Eu eram ocupată si i-am zis stai linistita ca se mai întamplă. Pan la urmă, a venit asistenta, a luat-o pe Ursula de capot și a invitat-o afară. Apoi s-a intors cu tensiometru și ceva pastiluțe albe pentru tahicardie. Mama si stareta n-au vrut pastila alba, au zis că vor si ele ce-are doamna aia care n-a auzit nici paloșu-n ușă, că prea sforăie.

Cand e în spital, mama dă raportul zilnic, că vreau să știu cum se simte. Și ce trăsnai mai face.

Mă sună și acu în prima zi, veselă, că-I iau sange din 2 în 3 ore (un profil hematologic necesar) și că e coadă la ochi, la urechi, la dinți și la pașapoarte, c-așa i-a zis o colegă de suferință. Dar ceva amuzant, romantic, nu vezi in jur?

-O, ba da, m-am împrietenit cu-n domn, da e mai tanar.

Citeste tot ▶