Cum aș fi trăit Ordonanța în timp ce eram cu Hani la Cluj
Dacă uităm să zâmbim si dacă nu avem încredere că Planeta o să ne cruțe, dacă nu credem că Universul_Dumnezeu cu toată polaritatea pe care o are – ne va cruța, dacă uităm să fim oameni pentru oamenii din jur, nu vom învăta nimic din ceea ni s-a dat să trăim acum. Acest text este un pamflet si nu mi-e rușine să recunosc că respect și cunosc și mi-am însușit valorile musulmanului credincios, la fel cum le cunosc si mi le-am insușit pe cele ale ortodoxiei
Lucrarea dentara pe partea stângă
(Hani nu ia absolut nici un fel de medicamente, in urma cu 30 de ani, a cautat un chirurg care i-a extirpat o tumora canceroasa de pe un rinichi, toti ceilalti au vrut sa-l scoata cu totul. Si-a pierdut sotia cu mult timp in urma datorita unui cancer agresiv, mai precis a iradierii. De atunci si-a pierdut increderea in medicina clasica)
– Auzi, ăstia au dat o ordonanță (erlass) si nu mai putem să mergem maine la dentist.
– Te-a sunat dentistul pe tine? Hani mă priveste suspect.
– Nuuu măi, nu mai putem iesi pe strada. Că e ordonanță (erlass). Se suspenda temporar activitatea in cabinetele de medicina dentara.
Hani devine putin mai serios.
– Da ce catastrofă s-a întamplat la Klausenburg?
– Păi e virus. N-am zis kass, am zis erlass, da e catastrofape bune. Rămâi cu dinții așa. Oricum nu mă uit.
– Păi si ne dă bani?
– Cine?
– Dentistu, l-am si platit și acum ne-a dat si virus. Ce virus ne-a dat, apropo?
Dimineață, Hani deschide dulapul, își scoate sacoul, se pregăteste sa mearga la birou.
Eu inca în doliu, plictisita, în pijama:
– N-ai voie sa te duci la lucru. Tocmai ti s-a suspendat activitatea.
Hani se enerveaza de-a dreptul si se uita cu-n ochi la mine, cu-n ochi la Fifi si Kuki.
– Cine nu me lase să me duc la lucram? (cand voia sa exerseze propozitii simple, vorbea româna)
– Ordonanța! Guvernu! Armata, Virusu. Cum e Merkel la voi!! Nu stiu sa-ti explic altfel. Ti-am trimis ieri pe mail sa ti-o traduci.
– O traduc la lucru. Merkel e Ayatollahul de Germany, da nu e virus…
Ignor
– Nu e voie pe strada! Peste 65 de ani, nu iesi ca te amendeaza!
Hani, obisnuit cu glumele mele, continua sa se imbrace si sa-s dea cu eau de Cologne.
– Bine che pina acuma nu ai stiut ca am peste atatia ani…
– Nu vreau sa mă cert, stam de 8 ani împreuna, nu e vorba de varsta ta. E virusul, tu nu te uiti la TV??
– Ba da, la Al Jazeera, nu am vezut ordonanți si apoi, astezi am project de fecut eu singur, pun si masque!
– E aici in Romania ordonanța. S-a inchis tot. Nu poti intra în contact, nu te las să riști.
Hani mă privește suspect:
– Tu zice de contact? Da când ame fost eu la Cluj si tu zis că te duci la monastery acolo cu multe bărbate, eu cum am simtit?
(dupa o ora, cand reusesc sa explic, Hani va ramane acasa. Stofă de neamț 98%, de la 18 ani crescut, trait doar in DE)
………………………………………….
După masă, Fifi a mancat o muscă, i-a dat-o un amic care ne viziteaza, asa, in joaca si banuiesc ca de-aia face acum ca un pudel și nu ca un porcușor.
– Hani, hai sa luam masina sa o ducem pe Fifi la vet ca ma tem ca moare.
Hani isi face proiectul in bucatarie, dupa ce un coleg i l-a trimis si formatat. Mă privește mirat.
– Si cu virusu si c-ai zis che nu ieșim che sunt batrân, ai uitat de azi demeneață? Ieri mi-ai spus că nu e doctor de dinte da acuma moare la Fifi. Ce ordonanțe e asta la Rumenia?
– A, pai la veterinar si la doctor e voie. Ne protejăm animalele si…
– Și la dintii era alte profesie? Hani e si mai supărat. Am vezut cum protejează copil mare animalele la parc, cand bătut châine si tu urlat si dus la ei, spus che esti de la polițe si aretat carnetu meu de conducere…
Imi plec capu rusinata. Alaltaieri fu.
– Ăăă, permisu. Nu se vedea poza ca nu m-am apropiat asa tare. Mi-a fost mila de câine.
– Ve trebe ordonanțe ca sa protejati en sfarsit animale, zice hani plictisit. La noi, copile ori nein, luat polițu adevarat, dus cu ei, dat amende, nu strigat femeie de speriat lume în parc. Bine, cum remâne cu vârsta meu? Dache ne dau amende? Dache ne despart?
(nu ne-a despărtit nici fufa aia de 20 pe care-ai angajat-o, ca sa-ti fac tot io proiecte de acasa)
– Inshallah! zic eu (Hani se face ca plouă) Mergem cu masina. In plus, tu arăți de 48, doar că fără operatii estetice. Cine să-ți dea amendă că n-au nicio reglementare. Si-apoi esti însoțit.
– Iei tu Fifi, am spus eu che prost să dai Fliegen la Fifi. Iarba e destul cu bobițe.
………………………………………………
A patra zi mă plimb eu, destul de avariata prin casă. Sunt obosita. Tot eu fac cumparaturile.
– Te pot ajuta cu ceva?
– S-au închis mall-urile.
– Serios???
– Nu te bucuri? Întreb eu mirată
– Cum she mă bucur? Așa, mecar mergeam la pedure. Si dache trebuie dus mama tău undeva?
– Unde s-o ducem, la mall? Oricum, nu e voie cu masina în alt oraș decat daca ai hartie de la… angajator. Sau de la… asta nu mai scrie.
– Pei facem hartie, la voi asta se face de când stem aici, hartie. Eu angajator, cu șpempăl si semnez. Acuma se mergem repede se vedem la OMW.
– Ce să vedem???
– She luam benzina che romanii in stare de orice. Mecar pentru emergency trebuie she alimentam!
Ufffffffffffffffffff
…………………………………….
A cincea zi.
– Hani, hai să mergem cu masina pana sus pe deal, înspre Baisoara ca ma stric de cap. E gol. Dealu. Il luam pe vecinu cu noi? Stii că n-are pe nimeni, i-a murit fratele recent, nici nu-l viziteaza nimeni. Ultima data s-a bucurat.
– Hm… foarte stres, nu face bine, luem masche, alcohool și pe vecinu. Mergem evităm tot lume.
– Stai sa fac o hartie că nu e voie mai mult de trei. Si din ce înteleg eu – ca nu e nimic clar- trei daca locuim impreuna
– Pei împreuna locuim la bloc. Cui dai hartie?
– Daca ne oprește politia.
– Si ce se scrii?
– Locul în care mergem, si ca pe propria raspundere respectam traseul si că e pentru echilibrul psihosomatic
Hani râde-n hohote.
– dache opreste si gaseste la tine cu un berbat de 70 si una de 80, poate se încerci se dai cu hertie de 500 euro. Auzi tu, echilibru somatic dache pe toate lumea cheamă altfel, el ungure, eu nume de arab și tu de ruse. Toți cu alte buletine, tu numa cu dovadă de ID că ți-a încurcat tante poza. Mai bine fă clătite la vecinu, che azi nu l-am auzit în baie, chind am întins rufele pe balcon
Mă resemnez. E drept. Pe vecinu îl auzeam mereu în baie, vara, ca-si lăsa gemuletul deschis. Da s-ar fi auzit si prin el.
A opta zi.
Ora 5 dimineața, hani în trening, langa ușa
– Me duc se ma plimb 15 minutes
– ăăăă… păi si daca te opreste careva, e noapte ce zici, că unde mergi? Și ce vârstă ai?
– zic che poți muri la orice vârstă da dache stat atata cu tine, eu doresc she fiu normal la cap. Tu ieri făcut scandal, eu zic pe foaie che așa cum scrie în ordonante lor, e voie se fac miscare putin în jurul de pe trotuare, la parc.
– Te amendeaza!
– Nu es asa, am intrebat avocatul cel mai bun care nu stie nici el exact ce se scrie pe foaie și dache numai aceia betrani si care nu au asistent si sunt si carantini, trebuie she nu iasă chiar deloc. Apoi spus avocat că dacă e problem, sun pe el, che respunde oricând…
De data asta asta ma enervez si mai tare.
– Cred si eu la cați bani ți-a luat nemernica aia. Pe mine să nu mă mai suni, că nu traduc nimic, nu discut cu politisti, m-am săturat de avocati. Si de singuratate în doi.
– Suntem trei (Fifi, murit dupe ce dus la doctor, doamne agiuta, seraca)
– Doamne că-mi vine să sar de la etaj cateodata, da nu vreau să mor din cauza ta!
– Stăm fuarte jos, poți se sari în picioare sau direct în copac, che tu tot drama faci din tuate.