7 luni după ce-ai născut – corola de minuni a lunii

Imediat după ce bebe s-a copt și e împins afară prin matriță, ești în culmea fericirii. De la anestezie (dacă ai născut natural, o să crezi că serul fiziologic e morfină). Vaaaai, ce frumusețe! Plângi de sare cearșafu de pe tine. Între timp, asistentele se gândesc că parcă-i împăturat în hârtie igienică, ăilalți opt dinainte au ieșit mai bine. E gata și ziua de azi, pa mami, până mâine ți-l luăm noi, dup-aia n-ai decât să-ți cauți o doctoriță de familie care să-ți prescrie xanaxu. Hi hi.

1 lună

Norocoaso.
Te ajută mama, bunica, soțu, ești tânără, nu mai ai burta aia ca un set de 3 baloane, celulita nu se vede, viața e chiar fffff fai de capul meu, Vasile, ai văzut ce galben e copilu, hai repede-ncoa. Vine Vasile, mătușa, bunica, pepenele abia mai respiră de-atâta bilirubină și capete care-i extrag oxigenu din pătuț.
La spital, fuga, ce-i cu el, du-te acasă doamnă c-așa-s unii, mai galbiori în prima lună.
Dar tu n-ai văzut asta-n reclama la pampers și huggies, n-ai văzut nici ombilicu ăla ce seamănă cu=n vrej de fasole uscată.
Și de ce-i tot ies bube și se descuamează de parc-ai scăpat exfoliant pe el? De unde vine vorb-aia cu pielea de bebeluș? Copilul nici nu mănâncă, el vomează în primul rând. Apoi doarme. Apoi plânge. Se preface că mănâncă, vomează al optulea body pe care i l-ai dat, a treia bluză de pe tine și… ce dracu ai făcut toată ziua că n-ai avut timp nici să te speli la sub braț? Și unde-s cârpele alea bumbac 100%? Ai luat 17 și le-ai semănat prin casă. Bebe va voma oricum pe tine și pe lângă alte materiale de curățat.

Vrei să i-l dai lu buni, mama, tata, dar fiecare-i dus cu-ale lui, c-aveau ceva important. Dai să-l suni pe bunicul tău, poate…

Ok, ceva se întâmplă cu voi, uneori îți vine să te arunci în cap dar numai în cadă. Și bunicu-tău e mort de 3 ani. Hormonii, se spune că trebuie să treacă 9 luni ca să îți revii.

La 2 luni

Nu înteleg de ce vomează atâta. Când merg la baie el vomează, când bea laptele regurgitează și peste o oră vomează. Iar lipsesc lavetele, n-ai niciuna și-ai mai cumpărat 10 între timp. Si eu aveam 15 body-uri, am mai strâns tot ce-am primit, avem 37 acum.
Nu știi ce uzează mai repede, pampersurile sau body-urile, parcă-i termită.
Însă mori de plăcere când îi dai să pape, nimic în lumea asta ponosită nu se compară cu molfăiala lu ăsta micu. Se îneacă. Da se îneacă rău, din senin, așa, îi ies ochii ca două cuișoare și se face roșu ca sfecla. Îți stă inima-n loc. Respiri și tu superficial, îl întorci repede pe burtă și-i tragi două scaltoace pe intercostali.

Ueee, eheee, echeeeeeee.

Ce-ai nebuno de-l plesnești așa?

Norocoasă de bună seamă. A venit tat-su de la muncă și poate să-l țină el la râgăit.

Tu între timp, pregătești rufele voastre vomate și hainutele mici și dulci și… vomate. Să le speri separat că doar n-o să-l otrăvești cu Ariel. C-ai citit, pe site-ul ăla sponsorizat, că toți detergenții trec prin piela bebelușului, cu excepția celor prezentați pe siteul sponsorizat.

Stai să-i dau like lu Ioana. Ui ce mare se făcu și grasu ăsta. Cu cât e mai mic? Ah, cu trei luni, las că vede ea fericire eternă, că oricum e credincioasă. De fapt cred că știe deja ce înseamnă Nirvana, locuiește cu mă-sa și cu bebe.

La 3 luni

Consideri că bebelușul tău vomează mai mult decat cei 99 dintr-o sută, e cazul să suni la Alopedi și să faci două programări pe 200 de lei. Doctorița de familie se supără pe tine că n-ai întrebat-o întâi pe ea, soțu se supără că se scoală copilu de-atâtea ori noaptea, să sugă și tu te-ocupi de copil și lui nu i se… da ce dulce e bebelușul!

La doctor, cu inima care stă pe loc: ce-areeeee? Doamnă, așa vomează copii, crește, ia în greutate, mănâncă, ați observat schimbări în comportam…?
Comportam-ceschimbări? E tras cu cheia: mănâncă, vomează, face în pampersi, și printre ele urlă săracu de la colici. Da urlă tare. Când nu îl doare nimic, scoate niște sunete care nu se aud nici în souk-urile din medine și vag, îmi amintesc că doarme. În plus, domnule doctor, pe forum scrie că unii stau în picioare, alții vorbesc, ba chiar o strigă pe mama, al meu n-are comportament la 3 luni. Nici la tablouri nu se uită, știți, soțu, e artist…

Nu vede doamnă la 3 luni, ăi-lalți stau în picioare pe forumuri, nu acasă, mergeți în pace.

Te gandești serios să faci o șfestanie.

La 4 luni

Ieși de la psihopupu cu rețeta-n mana. Două zile vomezi și tu și dormi mai mult ca el așa că renunți la medicamente, nu ți se potrivesc. Las că-i freci nervii lu bărbat-tu. Ăsta mic e o minune și-l iubești maxim. La botez a fost frumos, s-a mai liniștit și bebe.

Noaptea te trezesc adesea niște sunete înfricoșătoare. Cum mixau în filmul acela cu cazul Tanacu, nu te-ai uitat că n-ai timp de prostii, dar ai văzut spoilerul. Bine, nu poți scrie așa ceva în spațiul virtual. Grrrrrrrrrrrrr, mrrrrrrr, bliiiiiuuuuuchhhhhhhhhhhhh, hhhhhhhhhffuuuuuuuuuuuhhh, aiiiiii-huk.
Te trezești câteodată și-ți stă inima-n loc, ai impresia că-l strânge cineva de gât. Totuși bebe doarme și face ciudat. Scrii exact așa pe google: bebe face ciudat. Și al meu. Și al meu. Și al celorlalți oameni de pe planeta România. Totuși, pe facebook postezi că gângurește porumbelu și porumbița lu mama, mânca-i-aș ochișorii și năsucu și guguluguciuciucu, ce scump e!

Între timp, inima ta funcționează ca ceasul cu-cuc. Se opreste când se umflă un coi carecuiva de prin casă, stă când bebe zornăie tare și des și-n brațe și tu nu știi ce să faci, stă când se scarpină bebe-n ureche sau își lasă câte-o dâră lungă pe burtă cu unghiile acelea pe care… las că-s faine mănușile albe primite de la nașa.

La 5 luni

Îi dai o gură de ceai și apă de la robinet. Nu-l mai scalzi demult cu ceai, lapte și flori de măr. Te-ai săturat de alăptat, de sex, de scris, de mers pe drum, de pieptănat, și-ai decapitat în inima ta vreo 16 indivizi. Dar ai deja probleme și nu poți părea cu mintea odihnită. Nici cu ea-n părți, că te sună ăia de la Antena.

Te-a pus dracu să postezi că i-ai dat apă de la robinet. Eu nu-mi otrăvesc copilul, scrie una. O decapitezi și pe ea dar întâi te uiți pe facebook să vezi cum arată, ca să ai toate detaliile-n minte. Gata, te simți mai bine, plus că bebe râde cu destinație. Ești o criminală penală dar o mamă de milioane. Bebe chiar râde și g-ul e G și în rest, te doare-n patină de toți bebelușii atomici care au ieșit de pe horn stând în picioare.

Parcă mai ieri voiai să cauți niște acte p-acolo, să vezi ceva de retur sau garanție sau reparații gratis în perioada de… Ești flocăită, cu părul smuls, cearcăne și peri albi de la tahicardie dar ești fericită. Măi, cum e asta oare, să fii fericită așa obosită și simțind că îmbătrânești?
Când ai două minute pentru tine, te-așezi lângă el, să citești, să-l iubești… Te ridici plângând în hohote, te-a pălit cu broasca sau elefantul de ți-a sărit un ochi. Nu-i nimic, mergeți la plimbare cu mașina sau cu autobusul.
Oare el s-a căcat sau tu?

Când bebe doarme, tu speli. E perioada în care-i curge saliva și-și amintești că te-ai mai simțit așa când erai mică și te jucai cu melcii în ploaie.

La 6 luni

Nu mai vomează așa, i s-o fi sudat ceva cartilaje pe-acolo. Acum emite câte-o bășină în semn de bună funcționare a tractului intestinal sau în loc de buna ziua când te întâlnești întâmplător cu cineva care îți laudă copilul. Din amabilitate. Te bucuri că i s-a reglat somnul. Doarme de 3 ori pe zi a câte 36 de minute. Hai, de 4 ori, 23 de minute iar noaptea -cu excepția monologului de la 2, 33 și 4, 30- doarme dus. Rotativ adică, în spirală se întoarce și-ți iei câte-un călcâi în gură sau în gât de… ai ghicit, îți stă inima-n loc.

Somnul lui de 36 de minute durează de fapt o oră jumate și aceea musai glazurată cu prezența ta activă. Ai lanț? Te ține de lanț (de-aia, primul pe care-l vrea la 3 ani, e câinele). Cercei? Deja o ureche ți-e mai alungită dar nu se observă din cauza părului rămas. Bluzele de casă și pijamalele tale sunt mozolite, alungite, decolorate și dacă nu-s așa, au miresme de caș gouda. Ai învățat pe de rost cântece care nu s-au scris niciodată, poezii cu rimă, adoarme el cumva. Nici nu suspină când vecinul își răstoarnă pereții sau trece firma de curățenie și mută tomberoanele, n-are treabă când sună telefonul sau când trântește ușa careva. În schimb, când te-ai ridicat de lângă el belește ochii, scapă suzeta și-ncepe să plângă. Procedeul reincepe și noroc că vine Crăciunul și o mai știi pe-aia cu Vedere Minunată. C-altfel ai capul ca un monitor virusat.

Dacă ești mamă 12 cu 24 că despre bona din Vietnam nu știu nimic.

La 7 luni

Ai rămas singură. Bebe o să se asigure de fiecare dată că rămâi singură când îți stă inima-n loc că doar de-aia a fost trimis pe Pământ. Să evoluezi tu spiritual, nu să-ți modifice stilul de viață după cum scrie guru în parentingul high class – DR. Spock. Și asociații. Cred că-s casă de avocatură acum, la câți or fi dat editura-n judecată. Nu uita, să evoluezi spiritual, nu crești copii ca să te îngrijească, să stea lângă tine, să se poarte după chipul și imaginația ta.

Revin, ai rămas singură, acum, că e mai măricel, poți să petreci și tu o după-amiază liniști… bleaf-booooc. Te întorci cu fața spre pat, unde l-ai pus cât ți-ai mișcat o falcă înspre beculețele de la pom și apa de pe masă. Unde-i copilul???? Pentru Dumne… îți stă inima-n loc.

Nu te neliniști, e pe podea, lângă pat. Ți se taie picioarele și te-arunci lângă el ca Anna Karenina. Un cap roșu și niște ochi mari te privesc fix, sfredelitor. Doamne, his alive!!! Aha, e grav ce se uită asta așa la mine? Cred că e momentul să urlu, simt că mă doare-o ureche.
Ueeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeee.

N-are importanță că nu se uită cruciș, n-a rămas lipit de podea, tu ia-l în brațe și la tomograf cu el. Anestezie totală și scanat din câlcâie pana-n rădăcina părului. Că dacă nu vă ascultă copilul când e mai mare, tu ești de vină, c-a căzut în cap, din pat. Mă rog, nu știi exact cum a căzut că erai cu falca întoarsă, blițăia pomul și apoi ți s-a oprit inima.

Oricum, tu ești de vină tu ești mă-sa, trebuia să simți!

Felicitări și mult curaj pe mai departe, încep să-i iasă dinții. Sau încearcă să-și scoată zilnic amigdalele, nu știi exact. Faza asta orală n-a înțeles-o nici Freud. Să mai mergi la psihopupu, să treci pe betablocante, oare cât reziști cu inima asta care stă în loc ori de câte ori…

Las că te mai relaxezi pe facebook. N-ai intrat de 2 săptămâni. Intri acum și vezi că te-ai împrietenit cu vreo 55 de mămici în ultimele luni. Cronologia ta e plină de morcovei fierți, bebeluși care înghit brocolli, burți de femei și bărbați, invitații la… s-o felicit pe Delia de ziua bebelușului. Mai navighez puțin. Apoi schimb copilul. Mă spăl, îl spăl, mă spăl, îi scriu Deliei: dragă, spune-mi și mie de câte ori se cakă pe zi de când l-ai diversificat? Personal, ies de două ori everidei cu paltonul roșu și sacu albastru. Deja copiii vecinilor fug după mine să le-mpart bomboane.

Acesta este un pamflet.

Astăzi mă gândeam că noi, adulții, nu privim în ochi o persoană. Cu adevărat adică. Ascundem prea multe, lăsăm repede privirea să fugă. Copilul stă în brațele mele și-și bea laptele și mă privește constant. Inocent, serios, extrem de atent, studiat, absolut spiritual și pur. Mă privește în ochi și cu o mână îmi ține medalionul și-l învârte. Și-l pot privi și eu minute-n șir. Și râd, râd singură ca o nebună. Pentru bucuria aceea care se mișcă între noi, prin ochi.