Programarea la coafor a trecut ca un fior

Mă duc și eu la cooperativa Igiena în orășelul nostru multilateral dezvoltat. Sub bloc, la bibilit, știți, să-mi spăl păru și să mă vopsesc că până devenim ghetou mai durează pare-mi-se. Apropo de ghetou, am intrat ieri în scară și-am văzut două pule desenate pe perete.
M-am speriat, vă jur, vecinele mele cred că și le țin pe-acasă iar eu nu mai văzusem una de ceva vreme. Așa că m-am uitat bine, măi, or fi căpițe de fân.

Or fi simboluri masonice, mai speram…

Vine o prietenă, zice tu, astea-s două țâțe lăsate.

Nu, sunt dinți cu strasuri, cu inimioare, zice după amiază musafirul meu.

E chiar copia Turnului Aifel, își dă cu părerea mimoza orașului. Să ne înțelegem, acum o să facem bisericuță, suntem deja doo. Ne leagă faptul că nu “ne-a luat nimeni niciodată” și că amândouă am ajuns la primul nivel al turnului din Paris. Pe când știam cu adevărat cum arată două penisuri.

………………………………………………………………………………………………………………..

Vecina surdo-mută, pasionată de mandale, îmi face semn că-i o cobră, simbolu renașterii. N-apucă asta să-mi explice cum e cu renașterea că iese altă vecină din coliba de vizavi c-un lighean mare cu rufe. Și-ncepe să le întindă deasupra stratului de ceapă ce crește, eco, printre pufurile de eșapament ale mașinilorcare întorc fix acolo. Lângă straturi.
Nu mă dezmeticesc bine – așteptam și musafiri de la județ în ziua aia- și se ia asta cu ligheanu de surdomuta mea. Pleosc c-un maieu în direcția blocului nostru. Pe când să parez cu căruțu din dotare, îmi zic, măh, lasă-le-n virginitatea lor, să-mi văd eu de-ale mele. Că întârzii la ora de relaxare. In și zbang.

Care cui i-a luat bărbatu nu mă mai interesa că abia am convins-o pe mama să mute de pe Antena că nu acolo-i Exatlonu vieții. Și cum ziceam, mă iau și mă duc la coafor gândindu-mă ce jenant e să am două pule-n scară. Că-s locatar de bloc nou, dacă te uiți acum de pe balcon spre mijlocul orașului (care-i la 500 metri, oriunde-ai locui) vezi turnu din Pisa și Eifelu.Produse de Cluj adică. 10 lei 3 minute. Vă povestesc eu mai târziu.

 

Îmi făcusem programare la coafor.

Intru și dau peste mult păr. Atâta păr nu am mai văzut de când am fost la Sf Maslu cu 12 preoți, acu 10 ani la Nicula. Dau bună ziua și întreb dacă n-am greșit ora, scaunu, scările. Nu, nu, imediat vă fac numa să-i torn peroxidu frumuseții ăsteia.

Și s-o spăl pe doamna. Doamnă, câte cliente am, crește-v-ar pufu!

Frumusețea clipește mândră. O băbătie se decojește pe-un tamburet dinspre scalp în jos, cu vreo 15 bigudiuri sulfuroase. Cred că-i erau prinse de păr sau de pielea de după urechi…

Stau o juma de oră. Mai vine una cu vopseaua-n cap. Să leșin, nu alta. Zici că eram în Fes unde mergeau balerinele vineri dimineața în pijamale, c-o găleată, la hammam, să le frece pe spate și să le dea cu argan. Bine bine, d-aia era sănătos și tradițional gândesc. Când arunca Madamme câte-o vidără de apă rece pe tine (bunu mai făcea așa după ce-o șesăla pe Joiana) erai ca nou născutu peste termen. Som, mâncare și bilirubina între ddinți, îți ieșeau ochii din cap.

Dup-o juma de oră nicio finalizare. Deja-mi creștea mustața și mi-am amintit că mai am Veet și vopseaua mi-e-n geantă și copii-mi cer mâncare. O fi leșinat mama pă sub brad, pe-acasă, mă gândesc. Îmi amintesc că l-am despodobit de curând, totuși, un motiv să ies de-aici, vreau să ies de-aici!

Dac-am văzut și-am auzit că vorbesc într-una de copii și de grădinițe și de mall și că oricum nu mă zăresc de păr – ăleia bătrâne cred că-i perforase retina de la carbitu ăla puturos- m-am strecurat afară și-am mulțumit frumos.

Bob. Mă gândesc să mă tund sau să-l cunosc pe Bob. Viața mea este tumultoasă, fericită și zilnic, în oraș ninge cu petale de cireș. Sau și-a aruncat doctorița mea de familie vata pe geam.

Intru-n bloc soioasă și plină de nervi. Oricum, ceva mă făcea să mă scarpin. O fi avut pureci vreuna. În fața celor două falusuri tronează emblema unei necunoscute echipe de fotbal. Vreau să mă pun în fund și să plâng dar îl aud p-al meu. Contorizez repede: măcar eu nu m-am kkt pe mine dar el a mâncat prune azi și mama nu-l poate schimba fără să riște-o lovitură-n plex.

Hai la mine tu, să-și fac unghiile. Îmi fac cruce. Doamne miluiește. Iau copilu sub braț, îl montez în vagoneț și mă transfer la Dana.

Măcar am unghii tehnice și delicate. Ca mine.

Acu mă duc să caut și eu un loc între doi copaci, s-atârn o sfoară. La cum merg lucrurile, e posibil să pun în curând hainele la uscat. La fel de posibil este să mă joc de-a game of thrones și să atârn capul cuiva. Sforile sunt utile-n oraș. Nu știi niciodată pe care trebuie să-l tragi… de ea.

Uichend fain și vouă!

Cum să te respecte clientul dacă tu-i dai flit? Poți să ai 225 de cliente, poți să zici tantiiii nu te iau peste doua zile c-am 228 de cliente și-s foarte importantă în oraș, tu abia ai venit. Și te îmbraci și ciudat. Și încă nu știm cu cine te culci.