Cui faci cadouri de Crăciun și de ce?

Cum să dăruiești și cui?

Oricărei persoane vrei să-i faci o bucurie. Dacă ești empatic, era absolut normal să dăruiești, nu numai de Crăciun.

Ai vrut să vezi bucuria, zambetul sincer, uimirea, adesea cadoul îl ofereai ca să te bucuri tu. Mănânci mai bine singur sau când poți să împarți cu cineva? Că nu împarți doar mancare.

Fă-le cadouri celor care au apărut în viața ta anul acesta!

Poate vor sta o perioadă, până-și vor încheia rolul lor sau poate vor rămâne pînă hăăăt, departe-n timp! Ei, ele, n-au apărut întamplător, te-au ajutat și poate ai avut și tu vreun rol în viața lor. Nu există întamplări, doar sincronicitate cu sens.

Fă cadouri, mici daruri, atenții celor care nu-ți pot da nimic înapoi!

Deci tu să știi, așa cum scrie și-n Biblie că nu ai ce aștepta de la persoana aceea. Fă cadoul și uită!  Că are prea puțini bani sau din meseria lui, a ei nu are cu ce să te ajute dar tu poți! Ajut-o. Un ajutor este tot un cadou.

Cand ai închis casa de marcat și ultimul necunoscut s-a uitat la tine plin de speranță și tu ai zis: haideți, ultimul, ai făcut un dar cuiva.

Când ai fost de gardă și aveai trei persoane de văzut dar ai primit-o și pe a patra și ai reușit să rămai bland, blandă, i-ai făcut un cadou acelei persoane chiar dacă  pacientul a văzut doar Normalitatea c-ai primit-o.

Fă cadou blandețea și sinceritatea pe care sigur le ai undeva ascunse în cazul în care nu-ți sunt mereu la îndemană. Dacă ai maturitate și nu vîrstă, știi că darurile pompoase, gândite zile în șir, predate cu blitzuri și anunțuri nu au aceeași valoare ca micul cadou oferit cuiva. Sau cand te întreabă: oare nu ai…? Și tu ai. Și nu e ieftin, poate e o carte, un joc video, o cremă, o gentuță, niște haine pentru copil. Să ai voința să le oferi în loc să le vinzi, măcar pe unele, e un gest… OAW.

Oferă și cui nu știe cat valorează ce-i dai tu, indiferent că e vorba de timpul tău sau de ceva cumpărat cu bani.

Darurile toate, toate îți vin înapoi dar altfel. Cand nici nu te aștepți. Poate în familia ta se întamplă un lucru la care visezi demult. Poate o boală trece mai repede. Poate ți se întorc niște bani. Poate găsești locul de muncă visat. Poate îți permiți lucruri la care alții nici nu speră. Acestea sunt darurile vieții pentru tine, nu Normalul vieții.

Nu trebuie să dai mult.

Unii oferă ciocolată, un calendar, lucruri simbolice. Pentru că am oferit atenție și am scris cu pasiune, pentru c-am crezut în rezultate și am fost corectă, am primit lucruri sau gesturi de neprețuit. Cineva mi-a plătit o amendă uriașă. Altcineva a facilitat niște intervenții medicale la care nu îndrăzneam să visez. Oamenii aceștia nu aveau față de mine absolut nicio obligație. Au știut că poate n-o să le pot da înapoi nimic, niciodată, decat să spun o rugăciune și aia ținea de conștiința mea. Și n-au ezitat.

Nu e important cât dai. Faptul că viața te-a pus în postura de a oferi ceva e un lucru extraordinar!

Și bineînțeles, vei întalni și persoane care așteaptă, pentru că te-au dus odată sau de 4 ori cu mașina să spargi pușculița pentru ei, să lași un cadou mai de soi, să nu uiți până-ți ies fire negre din nou cât și cum te-au ajutat ei. Aceștia rar, rar se schimbă și mai bine să te ferești să fii cadorisit. Pentru că lor li se pare normal să primească mai întai și după ce cântăresc ce le-ai dat, să întoarcă fix atât, să nu aibă pagubă!

Nu-i nimic. E loc pentru toți. „Cui i s-a încredințat mult, mai mult i se va cere”. Mereu a fost așa.

Să vă fie cadourile de orice fel cu bucurie sinceră!