Concurs Sephora: super serul anti-rid. Încheiat

concurs sephora ser anti-rid Pentru că v-am promis și a trecut ceva vreme de când n-am mai organizat un concurs pe blog, am ales pentru voi două cadouri de la Sephora: super serum lisseur rides pentru ten dar și pentru zona sensibilă din jurul ochilor.

Flacoanele au 30 ml deci nu sunt mostre, concursul este organizat de blogul hapi.ro iar cerințele vor fi simple și amuzante. Prefer un zâmbet pentru un cadou și de obicei zâmbesc când vă citesc părerile, sigur, depinde și de tematică. Înainte să scriu condițiile de participare vă reamintesc că acesta este un serum anti-rid. Eu il folosesc aproape zilnic, fac excepții atunci când: rămân fără mai multe produse deodată și nu-mi sar banii din portmoneu.

  • când merg la plajă sau stau mai mult în soare aplic doar crema hidratantă cu factor de protecție 30 sau 50%
  • când călătoresc, renunț uneori la serum și pun în trusa de machiaj numai crema hidratantă baza pentru machiaj.

De ce folosim serum și care sunt mai bune, ce diferențe sunt între un ser și o cremă hidratantă, toate aceste informații le găsiți pe mai multe bloguri de beauty. Am scris și eu despre îngrijirea tenului și de aceea nu aș vrea să mă repet. În cazul meu, produsul ajută la menținerea hidratării, tenul fiind uscat. Aplic seara pe pielea demachiată corect. Inițial, dacă masezi după ce l-ai întins deja, ai impresia că se descuamează pielea ca atunci când te-ai prăjit prea mult la soare. Nu masați, nu e cazul, îl aplicați și după câteva minute, pătrunde complet în derm și oferă un confort maxim (da, despre cel pe care-l ofer vorbesc)

Ce promite:

  • linii fine vizibil mai… invizibile după numai 7 zile 🙂
  • având un efect astringent imediat datorită zahărului vegetal pe care-l conține, este și o bază bună pentru machiaj dacă-l utilizați ziua, dar nu uitați să așteptați puțin înainte de-a aplica fond de ten, etc. Pielea pare mai tonifiată, radiantă.
  • asociază un colagen cu nutripeptide extrase din orez, combinatie care ar prelungi efectul serului.
  • pe scurt: repar ce-a fost ieri, astăzi ești sublină dacă mă porți, ofer prevenție pentru ziua de mâine.

Bine, prevenție împotriva noxelor, vedeți că gravide puteți rămâne în continuare…

Condiții de participare:

Vă rog să le respectați, cine nu îndeplinește cerința obligatorie iese automat dintre participante. Să fiu mai clară. Dacă-mi scrii: soțul meu râgăie și asta mă deranjează punct, consider că ai scris și tu ceva acolo ca să fii în listă, nu ca să te joci, nu cer detalii din viața privată ci un strop de imaginație. Apoi: nu vă înscrieți cu 2 conturi, depistez IPurile chiar dacă sunt dinamice și descalific 🙂

  1. Nu e un concurs literar. Pur si simplu vreau să-mi povestiți cu ale voastre cuvinte ce trăsătură, hachiță sau obisnuință ați schimba la soțul sau iubitul vostru :). Chiar așa. Eventual cu ce ați înlocui. Exemplu: nu-mi place să strige la mine din baie când eu întind scutece în pod, oricum nu-l aud sau: vreau să vorbească mai puțin ca mine, e ca radioul sau aș vrea să nu mai fie așa gelos, dacă aș putea l-aș împrumuta 3 zile unei vecine pe care n-o suport! Așadar comentariile voastre pot fi scurte sau mai lungi, amuzante sau serioase, este de fapt singura condiție obligatorie prin care vă înscrieți automat. Absolut oricine are șanse pentru că voi alege două comentarii care-mi merg la inimă: interesante SAU  amuzante SAU ciudate, sau mixate. Scrieti aici, pe blog.
  2. Like-ul la pagina https://www.facebook.com/Hapi-Riverwoman-1383816705212391/?pnref=lhc blogului este absolut opțional.
  3. V-aș ruga să dați share ca să afle și prietenele voastre, poate doresc să participe.

Voi anunța câștigătoarele (sau câștigătorii, pot scrie și bărbații ce-ar schimba la doamnele lor) în data de 1 august aici pe blog, la articol, printr-un update.

Așadar două cutii cu ser super lisseur rides visage&yeux de la Sephora, merg înspre două gagici. Împachetate cum oi apuca pentru că pot ucide 3 țânțari (anul ăsta parcă suntem în serialul Species) în 2 minute dar împachetez o cutiuță în 20 de minute și tot arată de parcă am umplut un ciorap și l-am legat cu panglică. Dar să fie măcar conținutul bun dacă nu sunt dibace.

Succes și sper să vă placă jocul și concursul!

sephora ser lissanteUPDATE

Câștigătoarele sunt:

DANA (comentariul nr 4) – mi-a plăcut comentariul sincer si felul în care curge descrierea, în plus am regăsit ceva în… pierderea bucuriei de a ne bucura, a rămas doar expusă online, așa cum trebuie să fie Hapi, așa cum a fost ea formată, așa cum nu-i e viața acum, un personaj :). Și nu e doar vina personajului 🙂

SONIA -am râs cu lacrimi, trebuie să spun că ori Psi ori Matilda au pierdut în favoarea ta. Aveam nevoie să râd iar felul în care ai expus faza cu mopul, absolut subiectiv, mă duce și pe mine cu gândul la altele… (a… eu trimit serul, tu poți trimite soțul 2 zile, am mop nefolosit, vreo 5 paianjeni, eu plec la mama).

Sper că sunteți de acord cu alegerile mele, înțelegeți că mi-a fost greu să triez, o să scriu un articol ca să vă comentez puțin la rându-mi comentariile, atât de impresionată am fost de ce am citit!

(adresele voastre pe hapiriverwoman@yahoo.de cu mențiunea că ar putea dura cam o săptămână până ajunge serul la voi dar încerc să mă mobilizez mai repede)

Vă mulțumesc!

 

Similar Posts

35 Comments

  1. Interesantă provocarea acestui concurs. Pornind de la ea, am incercat să mă gandesc la ceva ce nu imi place la partenerul meu si recunosc sincer că imi e destul de greu, așa că o să explic și de ce. Suntem impreuna de aproximativ o lună si jumatate, ne întelegem foarte bine, nu ne certam, suntem in zona aceea roz si pufoasă de inceput, facem amandoi eforturi să stam cat mai mult impreună, in ciuda meseriei care nu ne prea permite, dar pe langa care stim să ne adaptam si mereu ne întalnim la mijloc, în orice. Revenind la ce aș schimba…hai să zic că as schimba ceva, mic de tot, nu chiar atat de important, dar momentan e singura chestie care imi vine in minte: i-as mai reduce lista de prieteni de pe Facebook, aș tria putin fetele de acolo, ca o prietenă posesivă ce sunt, na. 😀

  2. Urasc cand al meu partener de viata ciocaneste.
    Inainte sa aud “dooooh”, sa explic. Am prostul obicei ( zice el) sa ma incrunt. Ma declar vinovata si de stat (cateodata) cocarjata. Obiceiul lui e ca atunci cand ma surprinde intr-una din aceste doua ipostaze, sa-mi ciocane-n frunte sau intre omoplati, dar ciocanit d-ala ca-ntr-o usa, cand stii ca ala ce-ti poate deschide e un pic surd. Urasc asta si mi-am format si-un reflex: cand observ ca se-apropie, fac precum soldatii: capul sus, fata relaxata, umerii trasi in spate. Dar nu observ intotdeauna ca se-apropie…

  3. As vrea sa realizeze ca programul de lucru este de 8 ore. Stiu ca suntem datori la banci dar eu si baiatul ii simtim de multe ori lipsa. Sa stie ca sambata si duminica este pentru a ne petrece timpul impreuna nu separat.

  4. Pot zice că aş schimba totul? Acum, să nu crezi că dracul e chiar atât de negru şi singurul vinovat ar fi el.
    Aş schimba felul în care i se pare mai interesant, probabil, să fie posac, decât vesel, să ridice tonul, în loc să fie drăgălaş, aş vrea să nu se mai tundă, de parcă ar fi ieşit din penitenciar, (Duamne feri!), să nu mai fie cârcotaş în faţa micilor provocări, care lui i se par adevărate dezastre, să ia viaţa aşa cum este, să fie mai relaxat, chiar dacă în ultima vreme nu a prea avut motive, mai aerisit la minte, cumva.
    Sunt banalităţi care chiar şi-ar putea găsi rezolvarea cu puţin efort din partea noastră.
    Aş putea da vina pe timp, atât de mult, care a trecut ca un cilindru al unui compresor peste noi, peste vieţile noastre, luându-ne „bucuria de a ne bucura” de micile imperfecţiuni ivite în cale, de momentele acelea preţioase pe care nu le-am apreciat la justa lor valoare. Nemulţumirile ne înăspresc, ne aduc riduri, ne schimbă expresia feţei într-un mod pe care nu-l recunoaştem a fi al nostru, dimineaţa când ne zărim în oglindă.
    Aş schimba viaţa întreagă, cu o singură excepţie, aş da timpul înapoi, să mai stăm „ca doi moşnegi” de 20 şi ceva de ani, depănând amintiri, visuri, planificând orice.
    Acest comentariu nu se vrea a fi o confesiune, ci, mai degrabă, un gând de moment şi este exact contrariul a ceea ce îţi doreşti tu să citeşti aici.
    Chiar dacă like-urile mele sunt foarte rare, comentariile la postările tale, invizibile, făcute doar în gând, îţi citesc statusurile şi le gust din plin.
    Şi ştii de ce aş avea nevoie de acest ser?!? Pentru că, venind de la tine, mi-ar putea împrumuta puţin din setea ta de a trăi, de a iubi, de a lua viaţa aşa cum este, uşor în râs, făcând dintr-un moment banal o adevărată poveste. 🙂

  5. Dupa ani buni de casnicie.in loc de singuratatea in doi am ales singuratatea “in unu”.e mai usor digerabila!!! 🙂

  6. Eu am o lista lunga…Dupa atatia ani ma enerveaza mai ales cand il apuca vorbaraia. Obisnuieste sa tina cuvantari moralizatoare si nu se mai opreste. Nu mi se pare o trasatura masculina si cateodata i-o retez din start. Bineinteles ca tot el se supara.

  7. Logodnicul meu e software developer și atunci când lucrează acasă la vreun proiect, e atât de focusat pe ce face ca uita efectiv de existenta mea, la propriu, mă ignora total vreme de ore întregi. Nu sunt absurdă, stiu ca trebuie sa fie concentrat acolo și nici nu mă aștept sa fie cu un ochi la mine și cu unul în laptop, dar totuși… Pot sa plec, pot sa vin, mă simt ca femeia invizibila. Din fericire, când termină, he is all into me (la nivel de atenție mă refer, nu va gândiți la prostii 😀)

  8. Îmi spune ca sunt insistenta, însă insist cu lucruri pe care il privesc si totul spre binele lui. Deci as prefera sa asculte si sa facă nu sa îmi aud zilnic cuvântul ” insistenta”.
    E leneș, câteodată in schimb as prefera mai degrabă sa fie mult mai activ si mai agitat, decat sa trebuiască sa trag de el ca de o șoseta.
    Oricum e, tot il iubesc pana la urma si in fiecare din noi exista un defect.
    Împreuna reușim întotdeauna sa ne completam.

  9. Cel mai tare ma scoate din mintii atunci cand trebuie sa plecam intr-o calatorie si doar eu fac bagajele. Sta in mijlocul casei si incepe:
    -Hai, nu ai terminat? Eu sunt gata..
    -Tu ti-ai pus ceva?
    -Da, cred..da’ ce-mi trebuie mie?..
    Atunci imi vine sa-l bat.

  10. Aici e de povestit…:P Pe sotul meu l-am cunoscut acum 5 ani si jumatate, intr-o toamna tarzie, dar atat de frumoasa(nu chiar atat ca dragostea noastra), de calda, un fel de primavara cu alt imprimeu pe frunze. Flirtam si-mi placea atat de tare, glumeam, radeam, dar stiam si cum sa fac si pe inabordabila. Lui i s-a parut ca as fi un pic cu nasul pe sus, mi-am marturisit mai tarziu, dar cred ca asta l-a si atras mult la mine. De aceea, fetelor, va recomand sa faceti pe dificilele, barbatilor le place mult sa lupte! Minciunelele care au fost spuse atunci, pentru a ma impresiona(cica!), le-a pus tot pe seama mea. “Cum puteam sa te fac sa te uiti la mine?”, m-a intrebat. Dar eu cred ca voia sa ma si puna la incercare. Sa vada daca “interesanta” era si interesata.:) Usor-usor, am ajuns sa ne cunoastem si sa avem mai multa incredere unul in celalalt, dar adevarurile ieseau unul cate unul la suprafata. M-au deranjat mult situatiile in care m-a pus, dar am trecut cu vederea, considerandu-le copilarii. Acum ne amuzam, dar eu cred ca inca mai are astfel de “tentative” – nu minte, dar “omite”. Mi-ar placea sa fie macar jumatate din cum sunt eu: vorbareata, deschisa, sincera. Mi-ar placea sa nu se mai eschiveze atat in weekend, cand vreau sa iesim la plimbare. Mi-ar placea sa nu mai strambe din nas cand fusta e prea scurta, mi-ar placea sa nu mai uite, dimineata, sa-mi dea un pupic, chiar daca dorm. In rest, jos palaria, sotul meu: se ocupa de copil, ii face lapticul, ii face masaj, se implica mult si-n treburile casnice. Si daca cumva ajungi sa vezi acest mesaj, dragul meu, nu-l lua ca pe un repros, ci trateaza-l ca pe un mod original de a ne ura “La multi ani” cu ocazia sarbatoririi “Nuntii de hartie”. Am scris pe o hartie “electronica”, dar, deh, continuam sa ne evoluam. Nu omitem, nu ne eschivam, nu strambam din nas, comunicam, ne adaptam, si uite asa mergem mai departe…:) (P.S.- Te iubesc)

  11. Am 27 de ani de casnicie si ne-am invatat unul cu altul atat de bine de si defectele ni-se par calitati 😉 Ne iubim mult de ne-am suportat atatea ani unul pe altul si sincer cred ca altul mai bun nu gaseam 😉
    Totusi am si eu ceva de schimbat de ex.. as vrea sa nu se mai piteasca pe la colturi si sa ma sperie tocmai in momente nepotrivite si si nu mai faca atata tam-tam cand sunt pe fb ca si asa cand sunt la servici imi duce lipsa si el si nepotelul 🙂
    Multuim pentru concurs! :-* <3

    PS. O sa-l pun sa se inscrie si el ca deci…atata sotie are..nu?

  12. Mie una nu-mi place, oricat am incercat contrariul, sa ma gratuleze iubitul meu sot cu cate o palma peste dos. Nu vreau sa fiu inteleasa gresit, nu e un tip violent si nu mi-a aplicat un astfel de tratament in alt mod. Dupa isprava, rade ca un baietel de zece ani, dar mie-mi dau lacrimile, ca are o palma cat o lopata de santier de constructii…Recunosc ca n-am fost batuta la viata mea. si dupa parerea lui, unora dintre femei chiar le place…asa o fi, dar eu nu fac parte din aceasta categorie. De schimbat nu vreau sa-l schimb. Asa l-am luat, asta e. :)Sunt sigura ca si eu ii fac creierii prastie cu destule obiceiuri de-ale mele.:P

  13. ooo, as dori ca sotul meu sa stie sa danseze, nu ca am avea unde, dar pentru psihicul meu 🙂 in general el face totul in viteza, cam 2 pasi in timp ce restul omenirii are timp doar de unul, nu-i bai, dupa 20 de ani m-am obisnuit, dar inchipuie-ti-l dansand si n-are nici ureche :)) a, si vorbeste cat 3 muieri la un loc!!!! la telefon. si are si cine sa-l asculte! das ist nicht normal :))))))))

  14. îți promisesem că promovez concursul, dar nu mă pot abține să nu spun ce mă scoate din pepeni chiar și după atâtea decenii: e pisălog. șocul vieții mele a fost să descopăr nu că e dezordonat și eu fixistă de știu ordinea tricourilor din dulap, nu că eu sunt mai cumpătată și lui îi strigă fiecare leu prin buzunar, nici că el e mai romantic și eu zburlită la zaharuri. m-am învățat cu trandafirii primiți de ziua mea, deși mie florile astea îmi sunt antipatice, m-am învățat cu atracția lui pentru parfumuri dulci, deși mie îmi plac cele masculine, m-am învățat cu pasiunea lui pentru cea mai bună legumă din lume, carnea, pe care o caută și acum prin oale.
    dar e pisălog! poți înțelege cum un om care în 99,99% dintre situații e tăcut are accese de-astea de pisălogeală? uneori îmi vine să-i spun: scrie, că citesc eu de mai multe ori! 😀 😀 😀
    și baftă tuturor! (curând pun pe roate primul meu concurs de pe blog, va fi unul cu parfumuri și cum ai ridicat ștacheta atât de sus, trebuie să caut și eu o găselniță de-asta)

    1. Când subiectul este atât de ofertant şi haios, eu mă apuc de înşirat bazaconii, ca de obicei. Pfuuui! 🙂 Dar mai aflu lucruri noi despre persoanele dragi, cu ocazia asta. 😀

  15. Iubitului meu i-aş schimba (nu ştiu dacă îmi permite regulamentul)… gagica! “GAGICA” nu-s eu! Eu îs doar prietena lui de-o viață. :))

    1. Se potriveşte perfect unui suflet boem de artist, acest gen de iubire neîmpărtăşită/neştiută. Chiar dacă e real sau nu. 🙂

  16. Scurt, daca tot nu e concurs literar:))
    1. Ma enerveaza la culme faptul ca bea lapte mai ceva ca un bebelus. Tot incerc sa ii schimb obiceiul asta, insa nu reusesc. As schimba laptele cu vin, ca sa nu ma lupt singura cu sticla aia in fiecare seara.
    2. Ca orice copil, isi aduce o ciocolata in pat seara si adoarme cu ea in mana, iar dimineata o gasesc topita pe toata lenjeria de pat.
    3. Cumpara toate gadget-urile posibile, se joaca o zi, doua, iar apoi imi umple garajul de cabluri, baterii si alte rahaturi nefolositoare.

  17. Ce sa-ti zic? ma enerveaza numai cand il vad :)))
    da cel mai tare si mai tare…nu vorbeste!… eu intreb ceva…el nimicuta…mai stau putin , intreb acel ceva iar…el…nimicuta!!! dupa vreo ora, intreb iar…el…ce tot ma bati la cap????…pai, mai omu lu dumnezeu, daca raspundeai din prima, mai intrebam de atatea ori??? sa nu-l omori nitel? zi si tu, cine ar rezista? :)))
    si mananca in pat diverse, seara…stiu ce, dimineata!
    aoleo, si am uitat…e puturos, nu vrea sa urce pe carari la munte…cica du-te tu :(((

  18. Ma enerveaza la maxim ca fumeaza,azi i-am rupt tigarile si mai e un aspect e lenes si daca il pun in casa la vreo treaba face da de matuiala si clar sta cu zilele sa se joace jocuri la calculator.Si daca face treaba de matuiala eu il trimit inapoi pana o face perfect nah recunosc sunt perfectionista si el zice ca ce sa mai faca ca si asa nu sunt multumita!Sper sa se lase de fumat,nu ma las pana nu lasa tigarile ca deh cand l-am luat a zis ca e nefumator si am descoperit contrariul.

  19. Sotul meu e o fiinta nocturna. Noaptea lucreaza, noaptea manaca, noaptea sta la laptop, noaptea asculta muzica la maxim in casti si il mai apuca dansatul in mijlocul patului in care dormim si noi, adica io si copilul, logic. Noaptea se plimba de drag intre o camera si alta si daca cu primele manifestari nu am nimic pe ultimele doua i le-as sterge din minte de tot.

  20. Buna dimineata !
    Oooooo…ce provocare…ce oportunitate sa mai scap de nemultumirile stranse de-a lungul celor 24 de ani de casnicie…:))
    Deci sa incep sa imi desert sacul.:))
    Sotul meu este persoana care ma calca pe nervi cel mai rau si cel mai des .Doar cei doi baieti au mai reusit performanta asta dar ei au o scuza .Erau in perioada adolescentei cand tropaiau hormonii in ei ca trupele in mars fortat.:)) Dar sotul…sotul nu are nici o scuza.Poate daca vreau sa fiu buna si iertatoare( mi se intampla extrem de rar ca imi cauzeaza la ficati:))) pot sa leg anumite “iesiri ” ale sotului de criza de la 40 de ani.Dar au trecut 40 …45…49…si el tot” iesit” este.
    Ma enerveaza cand trebuie sa plecam si eu ma ocup de bagajele tuturor ,el sta ca vulturul si ma urmareste dar in afara de a ma bate la cap si a ma intreba din minut in minut daca sunt gata, nu face nimic.Sa nu incepeti cu sfaturile legate de a-mi face doar bagajul meu ca nu tine smecheria.Ca tot eu ma duc prin magazine acolo unde ajungem sa ii caut chiloti si alte chestii.:))Ca lui nu i-ar trebui nimic,doar ce are pe el.Dar eu nu poci pentru ca sa suport ce urmari are asta ca sunt sensibila si am fost bolnava cand eram mica.:))
    Ma enerveaza mai multe la el dar am grija sa echilibrez balanta si sa il enervez si eu pe el ca sa nu raman datoare.Ca mie imi place sa fiu corecta si vreau egalitate.:))
    DAR cel mai tare ma enerveaza ca ma lasa sa fac ce vreau,cand vreau,sa cumpar toaaaate porcariile,tooooate zdrentele,tooooata incaltamintea ,toooooate bijuteriile.Cum sa ma enerveze asa ceva?Este lipsit de responsabilitate si delasator …tovarasi!:))In loc sa ma potoleasca luandu-mi cardul,luandu-mi banii,luandu-mi…ceva…orice…el ma lasa sa indes toate hainele alea in sifoniere .Ma lasa sa aglomerez balconul cu zeci de cutii de pantofi fara sa se gandeasca la efortul pe care trebuie sa il depun atunci cand fac curat in sifoniere si balcon.Pentru ca individul nu ma ajuta nici sa fac curat…nuuuuu…cica el nu se baga in treburile mele…
    Va imaginati ce inseamna sa scot din sifoniere haine adunate cu truda(mai ales a lui) pe care am cheltuit bani multi( mai ales eu…ca la noi in casa se impart unele sarcini ca asa e corect:))) si sa decid care pleaca si care ramane in sifonier pana la urmatoarea curatenie?
    Va imaginati ce inseamna sa decid zilnic cu ce ma imbrac,cu ce ma incalt,ce bijuterii sa port…offf…este foarte greu!:))
    Din cauza sotului am riduri,am probleme cu tenul,in jurul ochilor “mi-a crescut laba gasti”i:))…ce sa spun…e greu.Asa as avea nevoie de niste creme bune care sa ma faca sa uit de necazuri…nu pot pentru ca sa va spun!:))
    Gata !Asta a fost (aproape) totul.Acestea sunt cele mai mari probleme pe care mi le creeaza sotul ceea ce va doresc si dumneavoastra.:)):))

  21. La soţul meu (pe care-l cunosc de aproape 35 de ani), mă deranjează cel mai tare şi mai tare modul în care povesteşte întâmplări ieşite din comun. De exemplu (cu menţiunea că pauzele sunt de 2-3 secunde): “Băi, dacă–ţi spun o chestie – pauză – te cruceşti, da – pauză – pe bune, că te cruceşti. – pauză – Să vezi ce-am auzit – pauză – la serviciu. Tocmai – pauză – mă aşezasem să mănânc – pauză – Băi, da’ ce bună a fost salata de vinete! – pauză – Spuneam că tocmai mă aşezasem să mănânc când a venit C. (directorul/patronul) – pauză – că nu ştiu cum nimereşte ăsta tocmai când mănânc – pauză – şi era şi cu A. (directorul de producţie după el) – pauză – băi, şi ce mă enervează omul ăsta, doar îl ştii şi tu – pauză – da’ el ne-a povestit, şi C. a râs de se ţinea cu mâinile de burtă – pauză – că – pauză – nu ştiu cum să spun ca să-ţi dai mai bine seama de situaţie – pauză – …” Şi aşa mai departe, până-mi dă foamea-n sete şi setea în somn.
    Şi normal că i-aş înlocui asta cu obiceiul de a relata totul telegrafic: “Băi, m-am scăpat pe mine de râs când mi-a povestit A. că s-a blocat uşa de la baie când şi-a făcut duş şi, sigur fiind acasă, s-a chinuit 2 ore s-o deschidă, şi s-a deschis când a sărit pisica pe clanţă din partea ailaltă, că voia sărmana s-ajungă la litieră.”
    Povestea cu pisica e elucubraţia mea, dar stilul lui de a povesti e autentic. 🙂

  22. As schimba faptul ca este atât de pretențios: analizează atent orice urmează sa cumpere, minute, chiar zeci de minute în sir, încât ma plictisesc chiar și eu, care am răbdare la cumpărături. Însa când îl vad ca întoarce o cămașă de 10 ori pe toate părțile deja îmi piere cheful. Are pretenții mari și de la persoanele din jurul lui, și critica destul de ușor atunci când cineva face ceva care nu e pe placul lui, mereu zice ca el ar fi procedat altfel. Mi-ar plăcea sa fie mai înțelegător din punctul asta de vedere, eventual sa explice celor din jur anumite aspecte care considera el ca necesita îmbunătățiri…

  23. După 31 de ani cu acte (împliniți ieri) nu mă mai amăgesc că aș putea schimba ceva. 😉 Dar dacă, totuși, o minune cerească s-ar întâmpla, mi-aș dori să se lecuiască de fascinația pe care o are pentru… mop. Da, unii umblă prin birturi, altora le fug ochii după femei, iar al meu este îndrăgostit de mop. Și are obsesia spălatului pe jos. Și nu oricum… Întâi cu detergent, apoi clătit, apoi șters cu altă lavetă. Aș putea aprecia, dar după tot ritualul acesta urmează… pânda. Adică stă și mă urmărește să nu cumva să ies din cameră (cea în care lucrez și din care mai evadez la o țigară) și să fac urme. Și dacă i se pare că aude vreun zgomot suspect, imediat mă atenționează: “Nu e uscat, să nu ieși!”. Să vă spun când e ziua lui? Poate îl cadorisiți cu un mop!

  24. Să stea într-un loc când vorbim, sa nu se mai plimbe prin toată casa. Așa ar auzi și tot ce spun și nu ar mai spune că nu i-am spus. Plus că am senzația că vorbesc singura. Și asta ar rezolva multe. A! Și să lase perdeaua în pace când vorbește la telefon, să nu o mai găsesc strânsă, dată într-o parte și strâmbă.

  25. Comoditatea lui ma dispera la maxim…pe langa lipsa lui de rabdare….:) as mai scrie dar poate ajunge sa citeasca pe aici si dau de naiba haha :)))

  26. Dacă ar fi trebuit să răspund la întrebarea asta acum 20 de ani aș fi avut o listă așa de lungă încât ar fi trebuit să o organizez pe capitole, subcapitole, articole și paragrafe. Începând de la faptul că nu se putea șterge de două ori pe mâini cu același prosop până la discuțiile în contradictoriu pe care le avea cu tatăl meu la fiecare masă în familie, mă enervau o mie și o sută de lucruri la el și aș fi vrut să le schimb pe toate. Pe vremea aia credeam că se poate să schimbi un om, acum știu că nici măcar nu trebuie să încerci și îmi pare rău pentru că în loc să las lucrurile să curgă și să se întâmple așa cum viața ți le pune pe tavă, mă înverșunam să fac totul astfel încât să pot controla orice situație.
    Acum toate astea îmi par nimicuri și aș vrea să schimb un singur lucru la el: să fac cumva să-i dispară depresia care îl macină de două ori pe ani cu o ritmicitate de ceasornic și care mă distruge și pe mine. Acum e într-o perioadă mai bună dar mi-e groază de toamna care așteaptă după colț și care îi va aduce din nou insomniile și tristețile care sunt mai grele decât orice boală cu suferință fizică. Atât aș vrea să schimb la el. Sau nu… aș vrea să-i dispară și durerile de spate 🙂

  27. Cel mai mult mi-ar place sa-l fac sa inteleaga sa aiba vointa in a lua decizii singur in ceea ce priveste sanatatea lui (sa se lase de fumat) si sa aiba putere de decizie.

  28. Ma uit acum cum doarme langa mine, cu ochii lui azurii in care vad oceane astamparate, furtuni domolite, ploi de vara, cu gene lungi arcuite, si jur, il iubesc ca in acea zi de decembrie, de la Universitate, in care l-am sarutat intaia oara. Mi-e drag in fiecare moment, cu toate ciudateniile lui, ceaiurile aduse din Japonia pe care nu ma lasa vreodata sa i le pregatesc pentru ca nu nimeresc temperatura, tabieturile lui usor exagerate, banii pe care-i arunca pe lenjerie de pat, lenjerie intima, sosete si pantofi (pentru ca in ele ne petrecem cel mai mult timp din viata, spune el), zilele cand sta si citeste si efectiv ma ignora. Cu toate astea, nu as schimba nimic din cele enumerate. As vrea sa aiba prietene mai putine. Veti spune ca sunt o exagerata, roasa de invidii si mereu in lupta sa imi marchez teritoriul. Nu e asa! Dar dupa atatia ani, “Maria se simte rau, merg la ea dupa job!”, “Claudia m-a rugat sa o ajut la o aplicatie, vin mai tarziu!”, “Ana se aimte singura, o invitam pe la noi?!”: ei, bine, aceste faze ma exaspereaza. L-am cunoscut inconjurat de fete, de multe prietene, si cred ca asa va fi si dupa ce ne vom casatori. Unii spun ca nu exista prietenie intre un barbat si o femeie, el se jura ca nu e asa. In rest, am langa mine un barbat iubitor, atent, plin de energie si metode de a o consuma, cu pofta de viata si cel mai frumos zambet din lume!

    1. Mulțumesc, Hapi! Mulțumesc, Psi pentru bucuria ta! Acum sunt și eu super hapi, mai ales că sunt și în vacanță. 😉 Dacă nu e nici o grabă pot trimite adresa vineri, când ajung acasă? Chiar nu mă așteptam, pentru că tonul dat de comentariile puse spre exemplificare era unul tare vesel, haios, dar am înțeles motivul… 😂😯😥 Viața și ale ei necunoscute căi…

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *