Comentariu – Puterea Prezentului . Eckhart Tolle

Ne petrecem viața așteptând. Asteptăm sa mergem la scoala, sa vina Mos Craciun, sa deschidem cadouri, sa vopsim ouăle de Paste , să vedem daca am intrat la facultate (nu mai e cazul, au aparut universitatile private). Așteptăm să fete cățelușa, sa se însănătoșească bunica, să mergem la petrecere, sa întâlnim marea iubire. Ne explicăm starea de așteptare cu înaripatul „SPER“. Sperăm sa găsim alt loc de muncă, să alunecam vreodata pe-o luntre în Veneția, sa ne rotunjim fundul la sală si alte alea. Vrem….. vrem un i phone, o masina, vrem o casa, un teren ,o afacere, fiecare după stadiul afecțiunii.

De multe ori, vin si acele momente dupa care-am tânjit si pentru care aparent am luptat. Numai că în momentul în care ele vin nu le mai recunoaștem.

Vopsind ouă, ne întrebăm ce prajitura ar trebui să coacem si dezbatem în gand cantitatile de nuci .

Cand bunica iese din spital, o pupăm pe frunte si alergam la o întalnire uitand cate sperante ne-am pus în însănătoșirea ei. Ni se pare că…e normal.

Cand avem fundul rotund,vedem pe Facebook că Gina Pistol are sânii precum fundul nostru

Cand găsim alt loc de munca , intram în rutină si ne păleste depresia cu viteza Mocanitei. Incet si sigur. Cand nu-l găsim, ne deprimăm anticipat

Pe luntrea din Venetia ne gândim c-ar fi trebuit sa ne îmbrăcăm mai gros si ne facem griji că ni s-a rupt o unghie.Ne enervează umezeala si mirosul de lemn putred. Setăm aparatul si pozele tot neclare ies

La spectacol sau la petrecere ne chinuim sa facem fotografii frumoase si sa stârnim mai tarziu exoftalmii rimelate

De fapt nu suntem acolo. Nici cand iese bunica din spital, nici cand plutim pe bărci în Veneții, nici cand trupul nostru sade în sala de spectacol. Plănuim fara oprire.Sperăm, visăm, calculăm, construim hărți mentale. Le intitulăm „cum ar fi dacă“. Suntem ca un GPS si avem mereu o altă adresă la care intentionăm să ajungem

Mesajul lui Eckhart Tolle este acesta: în fiecare moment te afli exact acolo unde trebuie. Trăiește acel moment, fii prezent. Nu spera, nu anticipa, nu îi da voie mintii tale să te duca în altă parte. Acel loc în care ea merge, nu exista de fapt. Singurul moment care exista este clipa de acum.
Chiar si atunci cand suferi, cand te doare, stai acolo si urmareste senzatia. Rămâi în Clipă, nu fugi de ea.
Nu te identifica mereu cu mintea ta. Cand o să reusesti sa fii prezent măcar 50%, o sa cunosti si o sa simti Ființa .Scânteia aceea din tine care este o parte din Tot. Din Alpha si Omega.

Merita să-l citiți pe Tolle. N-am parcurs multe ghiduri de dezvoltare spirituala, Biblia si Coranul mi-au fost de ajuns. Dar asta nu o să îi dezamăgeasca nici măcar pe sceptici.
Eu am testat sugestiile din carte. A funcționat 🙂

****************************************************************************************************************************

Apropo. Am observat că la ultimele articole am pus niște titluri tâmpito-bombastice. Daca o tin tot așa, în curand ma vor contacta cei de la Click sau Dan Diaconescu îmi va oferi vreun post de editor-senzaționalo-choordhonathor. Numai ca eu nu vreau sa-mi schimb jobul. Trăiesc clipa. Vreau să mă reabilitez, chiar daca o sa-mi pierd jumate din cititori.

sursa foto: http://www.pspheartelfe.de/Galaxy_Tutorial_Scrap_LiveLife.htm

Similar Posts

60 Comments

  1. Ai dreptate. Fără îndoială că ai. O simt pe pielea mea, ani de zile mi-am dorit să ajung undeva, iar după ce-am ajuns, am constatat că nu mai sunt deloc impresionat. Ani de zile mi-am dorit nişte obiecte nenorocite (nu le nominalizez că n-are oricum importanţă pentru alţii). După ce am făcut rost de ele, n-am mai simţit nimic. Nici măcar satisfacţie. Desigur că m-am întrebat: ce naiba se întâmplă? Poate că ceva nu e în regulă.
    Păi nu e. Exact aşteptarea asta pentru ceva, cineva sau… cândva. Chiar nu e în regulă, pentru că eşti un adormit în ţara viselor, în loc să trăieşti.

    1. Asa simt si eu. Poate ca altii sun diferiti de noi .
      Cand ajung in acel punct, uit cat mi-am dorit sa se intample…trec peste si nici nu.mi dau seama cand trec
      Un exemplu banal ar fi cu o pereche de pantofi pe care i-am cautat un jumatate de an. I-am gasit intr-un tarziu, cand nu mai speram , colectia deja incepea sa se retraga. Numarul meu, culoarea mea,ultimii :))) In timp ce ii incercam (si evident ca-mi veneau perfect) ma intrebam la ce magazin sa mai mergem sa vedem ce reduceri au……….In loc sa ma bucur de acel moment 🙂

      1. Subscrii la faza cu pantofii? :))) Apropo, maine , trebuie sa ma duc in oras sa vad daca mai sunt reduceri si sa achizitionez o jacheta . Trebuie sa imi pun obloane si sa ma limitez la haina. Ma simt ca un domn care intra singur intr-un club de striptease :))))

  2. Eu am invatat asta acum 5 ani cand citeam de zor Osho! Si el se lupta sa ne educe sa traim momentul, clipa de acum, sa fim prezenti nu doar cu corpul ci si cu mintea! Si cand nu putem sa fim prezenti sa fim in pace, in nimic, sa facem meditatie ca sa putem sa ne pastram echilibrul!
    Sa nu trecem prin viata fara sa observam micile detalii ce ne inconjoara dar noi fiind precopati mereu de ceva refuzam sa le vedem, le ignoram complet!
    Eu am inceput sa repar asta din ziua cand am inceput sa fac poze, la orice! Sa gasesc frumosul in nimic, cum s-ar zice 🙂

    1. Daca nu ma insel Osho se axeaza mai mult pe meditatie….Si la un moment dat a facut niste traznai astfel incat l-a numit presa “sex-guru”, a combinat niste tehnici vestice cu chestii de prin india probabil :)))
      La Echart Tolle este vorba de altceva. Constientizarea fara retragerea in interior. Nimic transcedental 🙂

  3. foarte adevarat, ar fi extraordinar daca am putea fi constienti in fiecare moment, ar fi cea mai mare realizare din viata (desigur fara sa plasam acest ideal in viitor!!!); din pacate cei mai multi nu au suficienta energie pentru a fi constienti. apropo de subiect, uita-te si la filmul “sfidatorul” 🙂

  4. E adevărat, clipa e importantă, dar și visele. Fără ele cred că am fi debusolați. Din păcate mulți dintre noi trăiesc mai mult într-un posibil viitor și consideră că fericirea lor depinde de un anumit target (job, casă, familie etc) în loc să se bucure de fiecare moment pentru că nu mai primesc nici unul înapoi.

    1. Sigur ca visele au rolul lor….Dar in multe cazuri, ele se amesteca prea mult cu realitatea si cu clipa de ACUM.
      Seara la culcare, cred ca toata lumea isi lasa gandurile sa zboare inainte de-a intra pe bune, in lumea viselor. Totusi, e o senzatie deosebita cand reusesti sa te opresti din …gandit

  5. E o tema dureroasa pe care am abordat-o si eu la un moment dat. In lumea haotica si mai ales in ritmul nebunesc in care se desfasoara viata noastra azi e aproape imposibil sa traim exclusiv pentru prezent. Mereu apare ceva nou: o idee, un gand, o dorinta, un vis. Si niciodata nu ne vom multumi cu ce avem si ne vom depozita toate sperantele in viitor. Ca sa citez un clasic in viata, suntem generatia lui maine. Azi aproape ca nu exista.

  6. Eu as mai adauga ca pe multi ii opreste si trecutul cu durerile lui sau cu “ce frumos era pe vremea aia” alaturi de sperantele in viitor si in mai bine.

    1. Nu pe multi Andreea. Pe toti ne opreste la un moment dat trecutul
      Dar lucrurile de buna calitate nu se obtin usor ci prin truda 🙂 Nu e usor sa meditezi, sa te concentrezi…..sa te regasesti in tumultul gandurilor

  7. Cata dreptate ai cu ce ai scris in postul asta…Din pacate nu suntem prezenti niciodata cu adevarat si ajungem sa ne intrebam retoric unde ni s-au dus anii, cum era altadata si sa ne facem sperante de cum va fi, fara sa ne gandim ca ceea ce conteaza e aici si acum. Trecutul face parte din noi dar nu ar trebui sa ne ocupe mintea, viitorul e incertitudine, daca-l planificam nu inseamna ca nu ne va lua prin surprindere, asadar…singura siguranta pe care o avem este prezentul nostru, acest prezent pe care niciodata nu-l pretuim indeajuns de mult, pe care il ignoram asteptand sa ajungem intr-un altul, iar cand ajungem acolo realizam ca de fapt urmeaza sa fim in alta parte..si tot asa.

  8. Well (vorba francezului), uneori reusesc sa traiesc doar in prezent, dar a doua zi mi-e rau de se darama biserica pe mine (lateral, nu interiorul, ca nu am mai fost la biserica de cand am trecut pe sub masa – obicei de Paste, that is -, m-am ridicat prea repede, ca ma impingea unu’ de cur, si am trosnit cu sfelca de cantul mesei de era sa cada clopotarul din turla de la bubuitura).
    Ce spuneam? A, ca traiesc in prezent daca ma concentrez. E greu, dar se poate. Iti trebuie vointa si galagie. In cap, ca sa nu te distraga flatulentele exterioare. La inceput mi-a fost mai greu, ca-mi tiuia doar urechea stanga, dar ulterior, dupa un antrenament asiduu, ultima sedinta constand intr-o cearta monstruoasa la serviciu, pe motivul inchipuit ca nu stiu sa manuiesc tarnacopul cibernetic cu fuselaj de tungsten,situatia s-a echilibrat brusc, deoarece a inceput sa-mi tiuie si urechea dreapta. La inceput am crezut ca-i de la apa, ca facusem dus cu o luna si jumatate in urma, pe reflux, cu furculita de scos melci fierti din casuta, dupa cum spun normele bunelor maniere, desigur.
    Dar, indiferent cat de prezent as fi in absenta mea, nu pot sa nu ma gandesc cum mi-ar sta pe un Harley Davidson (motocicleta, nu evreul), pe Route 66 sau pe DJ 49C.
    Si sunt convins ca daca va sosi vremea aia, voi sti sa traiesc prezentul la intensitate maxima.
    Timp am, ca voi muri abia in anul 2058, dupa cum mi-a spus un program gratuit de pe internet, inainte sa trebuiasca sa formatez computerul meu personal cu etaj si cu microcip elastificat in miros de uraniu saracit.

      1. Sa nu exageram. Sunt anumite etape de parcurs pana sa ajung la Harley. Acum posed (ca sa ma exprim mai elegant) un Kawasaki EN500 Vulcan, ca tot romanul. Ca sa pot sa-mi iau Harley Davidson (motorul, nu evreul, desigur), trebuie sa mai cad de 4 ori, sa-mi mai fac un tatuaj pe brat si unul pe (cenzurat), sa-mi pun piercing in urechea stanga si sa invat sa scuip printre dinti. Deci… mai dureaza.
        Invidioaso.

      2. Gagbird…sa nu exageram 🙂 . Nu iti trebuie nimic din toate astea,poate doar bani..
        In rest..un exemplu ar fi fostul meu,care era cat se poate de normal,nu avea nici tatuaje,nu stia ca semintele se mananca(doar pasarile) si nici piercing,era un om cat se poate de normal,doar cu ceva adrenalina…
        Iar eu..sunt la fel de normala,pe cuvant de pasager pe Harley.. 🙂

  9. Eu nu am reusit sa-mi trezesc asa constiinta intr-o noapte…oricat am citit nu am reusit sa ma conectez la “Fiinta noastra”…ghidul trebuie citit toata viata…
    De multe ori ma intreb de ce intr-una gandim,punem la cale si-apoi vine si clipa intamplarii si uneori suntem “absenti”…preocupati de urmatorul gand…

  10. Am citit si eu undeva asemanator, ca poti incepe cu mici exercitii de concentrare asupra lucrurilor care-ti plac – de ex.sa stai un timp sa observi o floare, sa-i simti parfumul, sa-l respiri, sa imaginezi particulele de polen cum iti inunda corpul etc. – ca sa te eliberezi de stres si sa-ti intensifici prezentul .
    Si bineinteles cu lucruri la indemana, care sa-ti solicite pe rand toate simturile. Inauntru sau afara, in aer liber, sa simti de ex. pasii apasati in zapada nisipoasa – cum imi place mie 🙂 – Ajungi sa constati ca sunt multe frumuseti in jurul tau pe care nu le-ai fi observat altfel, ca-ti poti oferi destule placeri, fara prea mult efort…

  11. viata mi-a dat vreo doua lectii, am pierdut tot si mi-am reevaluat viata…abia atunci am inteles ce e important si cat de grozav e sa te bucuri de fiecare clipa…sa savurezi cu aceeasi intensitate si ce-i bun si ce-i mai putin bun…cred ca asta se invata cu timpul…

  12. Poate unul din momentele cand mi-am dat seama ca trebuie sa traiesc clipa, a fost anul trecut cand eram la o nunta in orasul meu natal cu unele din rudele mele. M-am gandit ca ar fi trebuit ca in acel loc sa fie mai multe rude, dar din diferite motive eram putini si mi-am dat seama ca cine stie cand ne vom mai intalni sa stam de vorba. De aceea eram atenta la orice cuvant spus, traind clipa intalnirii cu ele. Parca nu mai voiam sa plec dec acolo numai din cauza asta. Poate au mai fost si altele dar asta mi-a ramas in minte pentru ca a fost ceva de suflet.

    1. E un exemplu simplu si foarte graitor! Intr-adevar, cat de rar ne intalnim cu rudele laolalta unii dintre noi (eu fac parte din categoria asta) Recunosc ca-mi vad rudele mai des pe Facebook decat in realitate 🙁

    1. Nu il am in romana, l-am citit in urma cu 6 ani , imprumutandu-l de la biblioteca din oras. Mai tarziu am mai recitit niste sure care ma intersau in lb engleza (sunt 114 parca)
      In engleza mi-a fost greu, desi vorbesc si scriu fluent, existau pasaje pe care nu le.am inteles si le traduceam online……..
      Exista doar traduceri ale sensului Coranului, musulmanii considera ca acesta nu poate fi tradus mot a mot datorita plasticitatii limbii arabe.

  13. pentru a aprecia ceea ce ai la momentul prezent, trebuie sa pierzi o mare parte sau tot, sa simti cum e sa traiesti nu fara lucrurile viitoare, ci fara ce considerai ca ti se cuvine, ca “posezi” vorba lui gargbird, fara sa trebuiasca sa faci nici un efort. suntem nemultumiti si uneori pierdem darul. bine ar fi sa putem sorbi fiecare clipa la intensitatea ei maxima, fara a alerga mai departe. viata se poate trai si lent…dureaza mai mult 😀

  14. O, nu, nu….vine un moment in viata cand ne putem imagina cum ar fi sa pierdem….Si asa putem aprecia corect ceea ce avem 🙂
    Nu vreau sa ma mai gandesc la a pierde….decat lucruri, bani……atat

  15. eu Îi mulţumesc Celui pentru care s-au scris şi Biblia şi Coranul citite de tine 🙂 că mi-a dat pe la vreo 21 de ani un verset care m-a marcat puternic pentru că eu nu puteam vedea aşa lucrurile. din cauza situaţiei din casă, eu sărisem peste etape, peste ani, eram o bătrânică fără baston şi ochelari, brunetă, dar oricum de seama lui Matusalem…
    fiecare lucru El îl face frumos la vremea lui… asta m-a fascinat… adică e un timp pentru toate, iar acel timp tu trebuie să-l trăieşti, fără să ai gânduri la ce altceva ar trebui sau ai dori sau s-ar putea sau trăiesc alţii.
    şi de la 21 de ani trăiesc prezentul, de trecut oricum nu-mi pasă, iar viitorul mi-e indiferent… nu-i chiar carpe diem, e ceva superior, că nu mă arunc în chestii care mi-ar afecta ziua următoare… cum recomandau latinii 🙂
    şi gata cu filosofia!

    1. Cat de frumos gandesti 🙂
      Am vazut aseara o comedie “I don t know how she make it” cu Sarah Jessica Parker, apropo de prezent, liste si planuri pentru viitor. Daca ai ocazia sa-l vezi probabil ca o sa-ti placa. Copiii sa se uite la desene 😉

  16. Da, se pare ca Matt Killingsworth s-a inspirat de la Tolle. Pe de alta parte, Matt asta are un aparat, o aplicatie, o trebsoara stiintifica cu care face masuratori… :))

  17. Trairea in prezent nu e numai eliberarea de minte si de urmarile acesteia:stres,oboseala,depresie,anxietate,etc.dar contribuie si la obtinerea unei stari de sanatatea perfecte.Si am o intrebare:Ce inseamna consiinta?Eu inca nu stiu,chiar daca m am lovit de multe ori ce acest termin.Thx ^^

  18. In psihologie “Conștiința este sentimentul întelegerii existenței personale și a integrării ei în univers. Este forma cea mai evoluată, proprie omului, de reflectare psihică a realității obiective prin intermediul senzațiilor, percepțiilor și gândirii, sub formă de reprezentări, noțiuni, judecăți, raționamente, inclusiv procese afective și voliționale.[1] De asemenea, conștiința poate fi considerată și ca un sentiment pe care omul îl are asupra moralității acțiunilor sale.”

    Fata de constiență care reflecta stare alerta a unui individ (antonima somnului de exemplu)

  19. Buna! Eu am facut in trecut o greșeala de care regret si din cauza căreia sufăr acum in prezent,conștientizez ca a rămas doar in trecut dar ma macină aceste gânduri in fiecare zi,practic ma mănâncă gândurile acum in prezent de vie si trăiesc cu speranța ca in viitor voi putea trece peste asta si voi putea trai clipa prezentului…Acum mi-am cumpărat aceasta carte “Puterea prezentului”care mi-a părut mai mult decât binevenita anume pentru situația mea pe care nu o pot rezolva,sper sa ma ajute sa evadez din chinul mental pe care al trăiesc.

    1. Eva, o să vezi și acolo aceeași idee, prezentată altfel… Puterea e în tine. Pentru că Dumnezeu a lăsat în fiecare o scânteie, oricât de răi am părea sau oricum am fi greșit. Atunci când nu acceptăm ce ni se întâmplă, scânteia abia mai pâlpâie și crede-mă, Omul e neputincios.
      Găseste în tine puterea de a opri acele gânduri, cu siguranță ai si multe lucruri bune și frumoase care să compenseze.
      Toți greșim. Voit sau fără voie, restul e în mintea noastră. Nu lăsa trecutul să te conducă și pentru orice efect negativ vei vedea că Universul va lucra și în favoarea ta. Dar dă-i puțin avânt. Găsește Voința, Speranța, vezi cui apartine sufletul tău. Că mintea e ca un calculator si daca se arde baza de date, mai dă erori.
      Fruntea sus 🙂

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *