Calatorind in taina am pastrat tacere, gandind ca astfel o sa-ti placa tie…..

Trenul era 70% plin. Insotitorul meu imi face semn catre partea de sus a compartimentului, din comoditate aleg primele doua locuri libere. Langa scara. In fata noastra statea o tanara minunat de perfecta, care citea un volum gros. Ori luase inainte Romergan, ori cartea o plictisea teribil.

Casc si ma uit la vecina din stanga . O fata grasuta dar frumusica, imbracata cu bun simt, machiata discret, ochelari Ray Ban . Bunul simt se termina la tentaculele aruncate neglijent pe bancheta din fata .

La primul semn ca sunt controlate biletele, caracatita grasuta isi retrage mergatoarele de pe tapiterie, semn ca stie dansa ca nu-i bine dar i se rupe. Respecta regulile cand e „vazuta“ , propria constiinta se afla sub narcoza. Poate ca asa eram si eu la 18, ma gandesc si arunc cu gandurile in alta parte.

Ca si cum ar fi simtit ca nu o mai studiez, fata scoate o punga si incepe sa manace compulsiv bomboane de ciocolata. Mananca repede, face mici pauze in care se uita in jur ca si cum i-ar fi teama sa nu fie vazuta. Deodata sughita sonor de doua ori si spune pardon – nimanui. Cu punga incriminatoare in brate fata incepe sa vorbeasca repede si neinteligibil. Se uita in continuare pe geam si cu coada retinei catre mine – a simtit ca imi starneste curiozitatea.

Scot un Cosmopolitan (un alt format decat revista libidinoasa din Romania) si incep sa citesc.

La urmatoarea statie urca o ametita drogata (nu spun aceste cuvinte cu lehamite – aici sunt multi asistati sociali alcoolici sau drogati care nu preau au chef sa se lase de metehene ). Ca atrasa de un magnet vine si o intreaba pe caracatita daca poate sa se aseze- caracatita ii arata locul liber de la margine vis a vis. Nu, nu, drogata vrea unde sta acum haina mov cu blana .

Fata ia haina , drogata in varsta de aproximativ 50 se aseaza iar compartimentul incepe sa miroase urat. Ultima sosita slaba- uscata pe picioare in iegarii negrii glamourati , cu parul alb si lung, nasul Barbarei Streisand si voce de sarpe cu clopotei, incepe sa ii vorbeasca vecinei de calatorie. Caracatita se adapteaza repede la noul mediu si o priveste pe intrusa curioasa dar muta.

Brusc se intinde peste scaun si ma prinde de maneca razand: „Dooooamne, poti sa-ti inchipui, ca e ca la un show live transmis la televizor? ………..Numai ca il am aici, in tren“ Si rade cu 18 dinti aliniati frumos. Dau din cap , mai bine zis scutur din cap – ma simt ca intr-un roman de-al lui Coelho.

Drogata scoate o bere si se chinuie cu dopul, caracatita sare pe mine si ma intreaba „vezi, vezi, ce ziceam mai devreme??? E ca un show“

Eu ma abtin de la comentarii iar insotitorul meu ma intreaba daca vreau o poza cu noile prietene. Ranjesc ca pisica din Shrek3.

Domnita adormita pe cartea care a costat 29 de euro isi da ochii peste cap in semn de „Doamne, unde am nimenit, ma prefac intrigata dar imi place circul mai mult decat cartea“

Apare o alta tanara, trenul e departe de a fi aglomerat si totusi cere voie hilarei perechi sa se aseze in banca lor. Caracatita o imbie si pare bucuroasa de prezenta. Apoi sughita de doua ori si baga in gura cateva bomboane cu o viteza uimitoare. Noua sosita percepe stranietatea situatiei dar e tarziu, caracatita o intreaba daca e Emo.

„Wie bitte????“

„Sunteti emo? „

Calatoarea bulbuca ochii , da din cap ca nu si pare ca si-ar introduce mp3-ul dincolo de urechi numai sa scape de conversatie. Drogata ii spune caracatitei ca e cam grasa, exact asa se exprima si apoi aurele calatorilor se tulbura.

Caracatita ma intreaba daca am auzit ce a spus drogata, eu fac pe proasta si ma uit in geanta dupa sandwichul cu branza. Imi infing dintii in el aparent preocupata de glicemie . Vazand ca nu reactionez, fata isi ia haina mov val vartej si se muta cu un loc mai in spate. Tranteste leveleandra in bratele vecinului , omul se uita la ea ca la camera ascunsa. Drogata scoate un aparat care caraie peste limita suportata de timpan si eu astept sa ia legatura cu extraterestrii. Nimic nu ma mai mira. In timp ce suge din bere, femeia cauta frecventa potrivita, asta din urma se alineaza cuminte cu undele creierelor noastre. Insotitorul meu nu se poate opri din ras, eu am o fata neutra cu un ochi stau in Cosmopolitan si cu unul pe caracatita compulsiva. Poate ii vine sa ma traga de par pentru ca n-am socializat corespunzator.

Drogata injura brusc caracatita si isi ia talpasita din compartiment. Se aseaza pe scari si sta acolo.

Cea injurata se muta pe locul ei initial si incepe sa ii vorbeasca Emo-istei de parca a gasit-o in patul ei si nu intr-un tren. Fata venita la urma ignora conferinta , salvata de castile mp3-ului.

Caracatita nu-si mai poate stapani compulsiile. Spune rahat de doua ori si apoi face ca un racatet. Stiti cum face racatetul? Nu am chef sa va explic, ia uite aici

http://www.youtube.com/watch?v=K9ttSzm9mNg&feature=related

Serioasa perfecta din fata mea a ramas ca o barza la dentist. Un calator proaspat aterizat se uita la mine , probabil crede ca eu scot sunete si acu asteapta sa vada la ce regn ma incadrez. Sunt cu ochii pe caracatita si-mi dau seama ca incearca sa se stapaneasca dar nu poate. Ii zambesc ingaduitor. Ma intreaba unde ma duc.

Insotitorul meu asculta conversatia cu o mina atat de serioasa de parca vorbim despre situatia atomo-energetica din Japonia.

Ii spun fetei unde ma duc. Imi spune si ea incotro pedaleaza . Apoi ma intreaba daca trenul merge intr-acolo. Da, da, inspre Düren.Se apleaca si loveste podeaua de doua ori cu pumnul apoi imi zambeste.

Distractia se termina si noi coboram. Salut caracatita, saluta si ea zburand pe langa mine pe coridor. Se lipeste de usa de la toaleta si incepe sa o zgaltaie. Trenul opreste, noi coboram, o lasam pe fata zgaltaind usa pentru cine stie ce nevoi pisacioase.

Da, ochelarii Ray Ban o prindeau bine.

Povestea a avut loc intocmai ieri pe ruta Dortmund- Köln