Muzica mea, dilemele altora

rednex Cand m-am întins pe brațul lui Levente într-un miez de noapte , în mijlocul satului si-n jur mirosea a fân si a flori de primavara iar pe fundal se auzea „Wish you were here, me oh my countryman, wish u were here“ putea sa-mi cadă luna în cap si tot fericit-aș fi rămas. Iubirea aia furnicătoare de licean si cantecul sfredelitor pe care eu îl pricepeam si el nu , c-abia învățase romaneste – totul era definitia perfectiunii. I-am spus că ăla-i cantecul nostru care ne leaga pe vecie, a zambit cu toti dintii. De-ar fi priceput engleza s-ar fi gândit ca e dubioasa partea cu Countrymanul si că indirect, îl fac țăran.

Imposibil sa nu-mi amintesc de Georgel din Bistrita, evident ambele nume fictive precum Jedi din Star trek. Cu Georgel m-am potrivit precum biciul pe spinare , dar am tras de relatie aproape un an, răstimp în care el a slăbit vreo sase kile dupa ce că era cât o așchie iar eu am început sa urăsc Bistrita pentru eternitate. El era romantic precum un dinozaur si ca să dreg situația, am aprins într-o seara lumanari si-am pus muzica, „i put a spell on you“ absolut întâmplator. Amestecul de lumanari si ce-si mai amintea el ca înseamna „spell“ l-au trimis a doua zi dupa lungi convorbiri cu mumă-sa direct la manastirea Sihastria.
erecto
funny witch spell

Cu Ramona, o colega de generatie , era sa ma părui în discoteca dupa ce ea s-a încolacit de un vărsator timid care-mi plăcea si mie. Ea stia ca-mi place da nu stia că-s acolo si ca înșurubasem niste pahare dintr-o sticla de vodka Capone. Iar melodia pe care îsi flutura ea farmecele in jurul tipului era „The boy is mine“ a lu Brandy^Monica

Un moment mai penibil decat împrejurarile în care profa mă scotea la tabla la ora de mate – a fost atunci cand o vecina de-a mea m-a lasat în bucatarie , cu iubitul ei -medic-musulman-temporar alcoolizat si ea a dat fuga la farmacie să ia metoclopramid si cărbune.

Iti multumesc ca esti langa mine
Cand mi-e dor
Ca din toate m-ai ales pe mine
Simt ca zbor
Ca ma asculti cand vorbesc cu tine
Am nevoie de tine.

Asta mergea la radio în timp ce eu îl tineam de cap sa borască în chiuveta, motiv pentru care n-am fost niciodata fan Nicola.

Despre amintirile care ma leaga de piesa Eroticilor/ Help me dr Dick nu va povestesc că ăsta e un blog serios. In plus iubitul meu, chirurg ajuta toate neajutoratele spitalului .Si pacientele din cand în cand.

3 words-ul lui Cheryl Cole , pe asta i-am trimis-o absolut întamplator unui amic cu care nu mai vorbisem demult si obisnuiam sa mai schimbam preferinte muzicale , c-aveam aceleasi gusturi

„I told her you are the love of my life and
One day your gonna be my wife.
We are gonna have some babies together.“

A crezut ca-mi îndrept spre el paranoia unor ovule nefecundate, că de-atunci n-a mai dat nici un semn de viață.

Anul trecut cand am primit plicul cu notificarea de la banca pentru un credit pe care îl terminasem de platit în urma cu patru ani dar nu au închis contul ca nu facusem cerere scrisa – mergea pe fundal Acatistul maicii Dommului , altfel puneam mâna pe telefon si coboram mai multe entitati direct la sediul BRD unde trimisesem un fax care n-a fost niciodata înregistrat

50 thoughts on “Muzica mea, dilemele altora

  • January 25, 2013 at 10:18 am
    Permalink

    Hahahaha bietu’ Georgel din Bistrita :)))
    Cum sa mai tii minte ce canta pe fundal cand il tineai de cap pe iubitul prietenei tale?!?!Doamneeee Hapi! :))))))

    Reply
    • January 25, 2013 at 11:44 am
      Permalink

      Momentele penibile nu le-am uitat in veci :)))

      Reply
  • January 25, 2013 at 10:52 am
    Permalink

    Toate ca toate, dar noroc cu acatistul ca altfel vai de contul lor :)))
    In ziua de azi nu e chiar o asociere deplasata brd-acatist sau biserica-bani/afacere.

    Reply
    • January 25, 2013 at 11:45 am
      Permalink

      Chiar nu e.Dupa ce ai trecut odata pe la banca simti ca trebuie sa mergi de trei ori la biserica 🙂

      Reply
  • January 25, 2013 at 11:04 am
    Permalink

    Ciudat. Nici eu nu sunt fan Nicola, desi nu l-am tinut pe iubitul prietenei mele niciodata sa borasca. :))
    Nu inteleg cum de mai tii minte ce melodii rulau in toate acele momente. :))

    Reply
    • January 25, 2013 at 11:45 am
      Permalink

      Cum ziceam si mai sus, momentele penibile se uita greu…

      Reply
  • January 25, 2013 at 11:30 am
    Permalink

    :)) Direct, dar direct in inima:)))
    Mai e o piesa…. pt viitoare mamici: “I wanna have your babies, get serious like crazy” sau pentru cele care vor barbati pe care sa ii modeleze “I only know what I’ve been working for
    another you so I could love you more
    I really thought that I could take you there
    but my experiment is not getting us anywhere”

    Reply
  • January 25, 2013 at 12:13 pm
    Permalink

    acatistul final e fenomenal !
    băăăi, uite-așa ascultam Laurențiu Cazan “Say Something” și tâmpitul liceean de lângă mine tăcea mâlc și zâmbea constipat de teamă să nu se dea-n vileag că nu știe engleză. Ce vremuri !

    Reply
    • January 26, 2013 at 1:01 pm
      Permalink

      say something, un hit- chiar ca e buna melodia.
      Mai demult baietii erau cu adevarat timizi

      Reply
  • January 25, 2013 at 1:06 pm
    Permalink

    Hapi,draga(scuze pt draga..da asa am simtit eu sa scriu)eu,direct m am speriat cand ai pomenit tu de BRD..altfel nu comentez eu pe aici prea mult..da mi am amintit ca nici eu nu mi am incheiat socotelile cu ei..adica ei cu mine..ca eu bani pe card nu mai am demult si nici nu am alimentat,ma gandeam ca asa se terimna relatia BRD -Daniela….daaa dupa ce citi-ii eu pe aici ,se pare ca nu i asa usor sa scapi de ei….George(fara el)am avut si eu unu,de Prahova..numa in Modern Talking ma tinut vre-o 2 veri…da era baiat finut..ma voia doar pe mine pt a paste cele 4 vaci pe care le avea in gospadarie..nu mai zic ca ma vedea ca pe o primadona si mi a prezentat si cele 4 capre si 15 gaini,rate ,gaste si chiar niste curci..Na fost sa fie..da tot ma gandesc asa cu nostalgie cateodata la cat de mult ne-am iubit noi o vacanta intreaga…fara sa vorbim engleza,franceza,germana sau arabeste…..poate de aia nu ne-om fi luat?????hmmmmmmmmm..

    Reply
    • January 26, 2013 at 1:03 pm
      Permalink

      :))) te-a tinut in Modern Talking? Romantic prahoveanul . Doar nu-ti pare rau dupa el….Mie dupa vaci mi-ar parea rau ca vezi tu, produsele bio sunt tot mai greu de gasit

      Reply
    • January 26, 2013 at 1:04 pm
      Permalink

      Culmea e ca a ajuns dar aveau nevoie de semnatura mea in original. Adica nu era de ajuns sa ii injur prin telefon dupa ce rosteam in prealabil CNPul, trimiteam fax, amprente si tot ce mai doreau.

      Reply
  • January 25, 2013 at 1:31 pm
    Permalink

    :)) Fara legatura c muzica si momentele respective, mi-am amintit cum, prin adolescenta, cand mergeam cu sora-me pe strada, nu stiu cum se facea ca ziceam cate ceva despre tigani si instant constatam ca era cate unul in fata mea, a noastra. Culmea era ca pareau a fi auzit ce zisesem 😉 De-mi venea sa intru in pamant, nu alta. Cred ca de atunci nu-i mai critic…in niciun fel.

    Reply
    • January 26, 2013 at 1:05 pm
      Permalink

      Eu nu ii criticam cand eram copila dar uita ca am ajuns sa imi fie teama de ei si sa nu-i suport-acum

      Reply
  • January 25, 2013 at 1:45 pm
    Permalink

    Cred ca faxul ala a venit special pe fondul acatistului…. 😉

    Reply
  • January 25, 2013 at 2:32 pm
    Permalink

    Ţi s-a întâmplat ceva de ţi-ai adus aminte de toate astea… 😀
    Coincidenţe se mai întâmplă însă: eram în oraş (acu’ vreo 15 ani…), am avut un drum de făcut cu tramvaiul, un garoi m-a buzunărit de vreo doi poli pe care-i aveam la mine, iar după ce am coborât am vrut să-mi iau ţigări. Intru într-un butic, cer ţigările, mă caut de bani (care mă “părăsiseră” deja), iar la un tranzistor de-acolo cântau cei de la Abba: “Money, money, money”… 😀

    Reply
    • January 26, 2013 at 1:06 pm
      Permalink

      Am avut un vis muzical iar dimineata am scris postarea 🙂

      Reply
  • January 25, 2013 at 3:10 pm
    Permalink

    :))) =)))) e ciudat cum unele melodii ne nimeresc la fix si raman speciale pentru noi toata viata.

    Reply
  • January 25, 2013 at 3:32 pm
    Permalink

    Hapi, esti one of a kind. Am ras la fiecare paragraf, dar la ultimul cu acastistul am stat pret de cateva secunde si mi te-am imaginat (cu toate ca nu te cunosc) si mi-am dat seama ca ai o viata foarte interesanta, plina de umor si “coincidente”.

    Reply
  • January 25, 2013 at 3:44 pm
    Permalink

    in adolescenta si eu asociam melodii cu anumite persoane dar acum? nu prea:P
    ai memorie buna, oricum :))) eu am uitat 😀

    Reply
  • January 25, 2013 at 4:14 pm
    Permalink

    Interesant ( si amuzant). La mine muzica se asociaza cu etape din viata si nu cu persoane. Etapa Compact, etapa Taxi, etapa Pasarea Colibri, etc.Multa muzica romaneasca. Acum ascult muzica in functie de starea sufleteasca si de activitati. Daca spal vase sau gatesc Pasarea Colibri , daca fac curat ABBA, daca-s melancolica pun playlistu de muzica lenta romaneasca sau straina. Si tot asa.

    Reply
    • January 25, 2013 at 4:19 pm
      Permalink

      si ascult si mult teatru 🙂

      Reply
    • January 26, 2013 at 12:57 pm
      Permalink

      Abba mai ascult si eu
      De “The day before u came” nu ma pot satura

      Reply
  • January 25, 2013 at 4:18 pm
    Permalink

    De Craciun,mi se strica tel.la munca,irecuperabil.Un coleg imi zice ca are el un tel.de vanzare,eu zic,daca-mi place tonul de apel il iau.Pune melodia,raman cu gura cascata:Over the rainbow Israel Kamakawiwo’ole,una din melodiile mele preferate.L-am luat.:-)

    Reply
    • January 26, 2013 at 12:57 pm
      Permalink

      :))) nu stiu de ce nu imi place deloc acea melodie. Omul a fost pur si simplu norocos, daca eram eu in locul tau, pierdea un client :))

      Reply
  • January 25, 2013 at 4:38 pm
    Permalink

    Apropo de muzica …ieri m-a lovit ceva in frunte si doream sa ascult o melodie de joc ce rasuna pe la nunti , in cloaje , ce are pe la versuri ceva de gen …Decat in casa cu socrii / Mai bine-n coteti cu porcii ..si cum nu stiam cine o canta , am dat si eu un telefon la cinneva care ma mai lumineaza uneori si cand am intrebat daca stie ce vreau , a zis ceva de genul ” Apoi draga mea eu nu ascult muzica de babe Suna la un nene mosneag ” 😀

    Reply
  • January 25, 2013 at 6:43 pm
    Permalink

    eu nu am melodii cu intamplari ca ale tale, esti tare haioasa! :))

    Reply
  • January 25, 2013 at 8:21 pm
    Permalink

    Chiar imi era dor sa citesc niste amintiri de-astea de-ale tale cu Georgel ;)). Mi-ai facut pofta de melodia aia cu “wish”…

    Reply
  • January 26, 2013 at 12:09 am
    Permalink

    Ups! Pe Nicola nici eu n-o suport, fiindca o prietena de-a mea a ramas fara barbat din cauza ei.Ele erau foarte apropiate,barbatii lor la fel – fosti colegi de banca. Si pretina mea intr-o buna zi afla din… revista Click (cu poza pe coperta)ca Nikola si consortul ei se iubesc nespus, de era sa plece cu biscuitii saraca….de acest detaliu picant imi amintesc de fiecare data “cand ma uit la stele si vorbesc cu ele …” :I O alta asociatie muzicala definitiva o am dintr-o calatorie a mea cu autobuzul prin Basarabia. In gara Orhei am coborat sa merg la toiletul cu plata, ce raspandea mirozne cu o raza medie de actiune(cam veao 50 m, cat sa-lm poti localiza fara GPS).La iesire avea instalate doua boxe stereo din care se revarsa o batuta saltareata. Sa fiu inteleasa bine. Eu venisem cu un scop precis acolo….aveam nevoie de putina meditatie Ti-ai gasit! Solista ma instiinta energic ca “asta-i sarba di dimult, dirdirda-dardardar-dada, Di copchila mi-o placut , tir-dir-dirdirda! Nu am reusit sa imi gasesc ritmul propriu la ce aveam de facut…asa ca a trebuit sa ma conformez ritmului de mitraliera a batutei. Cred ca treaba era intentionata, avand in vedere ca nici un autocar nu stationa mai mult de 15 minute!
    Alta experienta sonora, inscrisa definitiv in patternurile hardului meu e legata de bomboanele Merci. Conform legii lui Murphy, de cate ori eu si Rasputin ne certam la cutite pe telecomanda si ne altoiam vartos pe dupa ceafa cu saci plini cu vorbe grele, ca un facut, la TV dadeau reclama la bomboanele astea: “Merciiii, e felul meu de a=ti multumiii, Merci fiindca esti tuuu!”
    Mai e nevoie sa spun, ca nu suport bomboanele Merci?! 🙂

    Reply
    • January 26, 2013 at 12:51 pm
      Permalink

      == )) ==)) Inegalabila esti in relatarile personale

      Deci prietena ta era prietena cu Nicola, numai ca au cam impartit Muza sau MUzul

      Reply
  • January 26, 2013 at 6:06 am
    Permalink

    Am sorbit cu nesat fiecare cuvintel! Ai talent cu carul, ar trebui sa publici, Hapi! 🙂

    Reply
  • January 26, 2013 at 12:41 pm
    Permalink

    Postul ăsta mi-a amintit de ce îmi place atât de mult să te citesc 🙂
    Pe Nicola nu o sufăr nici eu, dar sunt curioasă dacă te leagă vreo amintire de melodiile cu “dujmani” și lovele.

    Reply
    • January 26, 2013 at 12:45 pm
      Permalink

      Sa stii ca da. Aveam 18-19 ani si manelele se difuzau intens in discoteci. Iar eu aveam un iubit interlop 🙂
      M-a palit sinceritatea cu totul, azi

      Reply
  • January 26, 2013 at 12:50 pm
    Permalink

    ¤ º° ¤`•.¸.•´ ¤ º° ¤ Love It! •.¸¸.•´¯`•.¸¸.☆♡
    Eh!

    Reply
  • January 27, 2013 at 8:01 am
    Permalink

    Eu ma trezesc cantand din Fara Zahar “sa-mi cosasti iarba din ograda …” (viata la tara, ce sa-i faci 🙂 mai bagam si-o Gloria Gaynor, “I will survive”, mai o Irina Loghin “Cand aveam vreo 20 de ani …” mai o Adele despre barfa (ma amuza teribil “Rumour has it”) … muzica e viata pe melodie, poate nu e toata viata noastra, dar farame …

    Reply
  • January 27, 2013 at 7:29 pm
    Permalink

    Hapi, draga, esti teribila! :)))
    M-am intors si in timp pentru a-l cunoaste pe Levente!

    Lavender Thoughts

    Reply
    • January 28, 2013 at 2:24 pm
      Permalink

      Levente a jucat un rol important in viata mea 😀 emotionala

      Reply
  • February 9, 2013 at 9:32 pm
    Permalink

    Uite na, acum mi-a ramas in cap si fredonez Rednex: Wish you were here! Cum mai adorm :)?!

    Reply
  • May 22, 2013 at 1:17 am
    Permalink

    Linkul cu Levente nu merge sau calculatorul meu a capiat. Nu treabuia sa duca undeva?
    Articolul beton. L-am savurat maxim desi lucrez la banca mai sus citata de o vreme incoace. Ma laud ca-s obiectiva.

    Reply
    • May 22, 2013 at 8:33 am
      Permalink

      Am editat 🙂 Din pacate, de cand am mutat blogul pe .ro , s-au pierdut legaturile si numai daca as trece pe la fiecare articol s-ar restabili ordinea 🙂
      Ma bucur ca ti-a placut

      Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *