A patra putere în sat…….
Este bârfa.Prima este primarul, a doua preotul, a treia doftorul iar a patra…..BÂRFA.
Cand primarul este retinut pentru cercetari, cand preotul este acuzat c-a păcătuit cu o enoriasa , cand doctorul este exclus din sistem pentru luare de mita, puterea supremă ramane Bârfa.Evident ca toti cetatenii din sat sunt oameni de treaba. Isi scuipa în sân unu altuia si se întreaba: cum am putut sa alegem noi asa primar? Cum ne-am pricopsit noi cu asa preot? Cum de-am avut o parere buna despre asa un doctor?
Oamenii înfierează cu usurinta ceea ce n-ar recunoaste în veci la ei însisi.
Presa din Romania la modul general. Cu cat citesc mai mult cu atat am impresia ca cei care scriu se bucura colectiv la fiecare accident, la orice spaga, la orice dezmăt. Oamenii sunt catalogati si stigmatizati înainte ca un tribunal sa se pronunte, stirile nu mai sunt obiective ci „de senzatie“.Orice rupt în fund e ziarist si îsi poate face firmă. .Nu conteaza ca da faliment repede, în cateva luni are sansa sa terefeleasca diversi.Orice smecher poate reprezenta „a patra putere în stat“.Orice repetent poate cere explicatii “în public” unui profesor universitar
Multi oameni din presa încep sa semene cu acei politisti obraznici care au impresia ca le e permis orice si ca reprezinta o „forta“ nu prin contributia lor la binele societatii, nu prin implicare ci prin TUPEU.
Ziaristii buni, cu coloana vertebrala sunt înghesuiti în diverse rubrici , rubrici care pot fi oricand date la o parte ca sa faca loc „senzationalului“. Daca maine Dan Diaconescu ar deveni presedinte, Romania ar avea macar pentru un an omul potrivit.
Exista publicatii pe care le citesc cu placere, una dintre ele este Tango, alta ar fi Dilema Veche . Ba chiar am început sa citesc Formula AS considerand-o evident mai utila decat alte mijloace de informare. Si ma uit la TVR . Nu ma intereseaza de unde-si iau salariul reporterii . Ma uit la filmele bune, la Grey, la ora de bussines, la divertisment.
Indiferent daca e cotidian, saptamanal sau magazin , multe publicatii s-au tabloidizat ca sa nu-si piarda piarda cititorii.
Vreau sa cred ca Romania nu este numai tara în care
-oamenii mor calcati de soferi beti pe treceri de pietoni
-DNAul este singurul care face legea,
-oamenii se împart în „absolut corecti“ si „absolut necinstiti“,
-ecologistii sunt buni iar capitalistii sunt rai,
-toti politicienii fură
-femeile care poarta fusta scurta nu pot face cariera iar daca o fac e pentru ca „cineva acolo sus le iubeste“
-toate drumurile sunt proaste, toate proiectele sunt contestate
-judecatori cu experienta de 19 ani nu trec evaluarile Baroului iar papagali bisnitari se erijeaza în purtatori de cuvant ai societatii
-telefoanele sunt ascultate legal. Si cu toate astea se insinueaza ca te bucuri de premisa libertatii absolute în gandire, port, fapta
-modalitatea de apărare este atacul la persoana.
………………………………………………………………………………………………………………….
A patra putere în sat este Bârfa. Cand ajunge pe locul întai e jale mare.
Acest articol este o opinie personala. Din pacate nu îl pot numi pamflet desi as vrea.
EDIT: (cat de des)Cititi presa? Orice fel de presa…..
ma intreb din ce in ce mai mult daca aspectele astea sunt chiar o caracteristica exclusiv a romaniei. vad cancan in anumite limite cam peste tot …
Din pacate asa vad si eu lucrurile
cand mergi de la A spre B, “primul pom la marginea drumului” e cel care e cel mai apropiat de A … iar cand vii inapoi din B, alt pom e “primul pom la marginea drumului”. culmea e (imo) ca am ajuns sa ne pese de asta (ordonare, clasificare, categorizare, etc.) mai mult decat de faptul ca ambii pomi exista simultan … nu mai vedem padurea, fiind orbiti de “primul pom”.
Pentru ca padurea nici nu se mai vede INTJ. E doar primul sir de copaci si atat.
Ca sa vad padurea, trebuie sa dau la o parte zecile de crengi uscate.
… sau sa faci un pas inapoi … sau sa nu te mai grabesti inainte … sau sa plantezi pomi tineri (care vor inlocui natural pomii invechiti) … sau …
variante sunt … trebuie doar sa vrem cu totii (sau nah: cat mai multi :D) sa le punem in practica.
Imi pare rau dar….nu mai pot, cel putin nu azi.
Ai dreptate, variante sunt si probabil ca maine o sa le caut si o sa le descopar. Dar postarea asta o sa ramana ca sa-mi aminteasca ce dezamagita am fost azi cititnd unele chestii………
Presa a degenerat mult in anii acestia de democratie incat prea putine lucruri cu adevarat de valoare mai ai ce vedea sau citi. In urma cu cativa ani citeam si eu Dilema si Academia Catavencu sau revista Dilemateca. Ziare, cand mai apareau cu vreo carte care ma interesa. Acum, foarte putin… La televizor nu ma prea uit, eventual culeg cateva stiri de pe net.
Totusi, nici fara presa asta n-ar fi bine… ar fi un dezmat total din partea celor de la putere…
A, nu m-am gandit nicio secunda la varianta “fara presa”
Numai ca am avut ocazia sa compar mass media din alte tari cu cea de la noi. Uite, de exemplu pe majoritatea canalelor aici in Germania cand e relatat un fapt de coruptie, o cercetare, o banuiala stirea este concisa bine redactata si fara trimiteri persoanale.
Am impresia ca de fiecare data cand citesc ceva la noi trebuie sa car in spate pareri si aluzii pe care nu dau doi bani – ale unor ziaristi despre care n-am auzit niciodata.
Ok, problema este ca “been there , done that” si nu mi-a placut. O stire normala era neinteresanta si trebuia prelucrata astfel incat sa prinda la public. Stiu ca am o doza de subiectivism din punctul asta de vedere , dar il am pentru ca experienta personala a fost de asa natura
Ocazional spre foarte rar… adică dacă din greșeală îmi pică în mână.
Mai aud 10-20 de secunde de știri între zapări și gata.
Prefer să acord timpul altora…
Mai nou citesc pe net politica internationala
Chestii locale – le mai aflu de pe FB
Oricum, dacă se întâmplă ceva important, vuiește și netul, blogosfera, mass-urile, etc. Nu scap neinformată. 😆
Apreciez ca ai rabufnit prin aceasta postare, oarecum aflata si in “zona de actiune” a blogului meu. Asa cum bine ai subliniat, toate aceste mizerii, reluate zi de zi, ora de ora, ajung sa te sufoce, sa te rupa de realitate. Asadar, as spune ca acest articol nu este doar o opinie personala a ta, ci este aceeasi “revolta” pe care o simtim toti oamenii intregi la minte din tara asta. Cea mai mare hidosenie mi se pare aceasta sacrificare a oricaror valori morale si etice doar de dragul senzationalului si a profitului. Ca de obicei, adevarul este la mijloc, fiindca acest fenomen s-a putut inscauna in Romania tocmai datorita faptului ca si exponentii de virf al domeniilor enumerate de tine s-au compromis in cel mai josnic mod. Atunci cind vezi profesori universitari sau nu, doctori, intelectuali de marca, politicieni, afaceristi, politisti, magistrati, ca sint atit de vulnerabili la orice atac prin magariile pe care le fac, normal ca nu ne mai mira ca abunda de sacali de “presa” care ii vineaza, fara sa-si vada propriile gunoaie din ochi. Iar cum toate audientele, sondajele si dezbaterile confirma apetenta marii majoritati a romanilor pentru aceste mascarade, ne revoltam degeaba impotriva acestui gen de abordare jurnalistica. De fapt, tocmai de aceea putinii oameni cu bun-simt si ratiune isi gasesc refugiul pe bloguri, pe emisiuni sau articole de nisa, pe reuniuni restrinse, etc. . Tragedia ramine, fiindca vizibili in societate si la influentarea vietii publice romanesti vor fi perpetuu ceilalti.
La Cluj a inceput campania electorala . Cu doua arestari. As vrea sa vorbesc despre ele dar nu stiu daca o s-o fac. MIza nu ma intereseaza si nici rezultatul. Probele nu le-am inteles.
Am vazut un jurnalist care probabil ani de zile a mancat prajiturele si-a baut cafea prin primaria lui Apostu care acum il vana pe el si pe sotie cu intrebari la care stia ca nu i se va raspunde si cu un ton obraznic. Asta mi-a facut greata
Vrem dreptate? Dar de ce nu o putem accesa decent? De ce uitam mai mereu sa ii tratam pe ceilalti asa cum am vrea sa fim tratati?
Pana la urma in razboaiele astea ,victimele sunt mici si cum spui tu ” exponentii de varf ai hidoseniilor” raman si se umfla in pene in scaunul lor de piele.
O rasfoiesc, nu pot spune ca o citesc. Cel putin presa din Iasi e dezastruoasa, articolele apar in functie de cat de bine se inteleg patronii cu acele persoane. Nu-ti convine un anumit om de afaceri din Iasi? Pai incepi sa scrii articole pe prima pagina despre cat de mult a furat, despre ce a mai facut, ce necazuri mai are. Mi-e si scarba sa le mai vad. Initial chiar credeam, da m-am convins pe parcurs.
Subscriu total la ce spui
Eu citesc multă presă, pentru că asta îmi e meseria, lucrez în media. Cele mai multe titluri sunt străine însă. Faţă de presa anilor ’90, ce e acum pe piaţă este un dezastru. Iar cauzele sunt două (principale), după părerea mea: lipsa de pregătire profesională a multor “ziarişti”, respectiv dorinţa de a avea tirajul sau audienţa cât mai mare, cu orice preţ. La cele două, mai sunt alte două concurente (care au dus la dispariţia unor titluri valoroase): managementul prost, făcut de oameni străini de meserie, respectiv lipsa unei reţele de distribuţie naţionale (cazul Rodipet este deja cunoscut; mai sunt câteva firme de distribuţie care pur şi simplu îşi bat joc de editori). De la un anumit punct încolo, deja nici nu mai contează preferinţele cititorilor, unii “manageri” de presă încep să denatureze rolul tradiţional al omului de presă, al ziaristului. Reportaje nu mai există de mult timp. Anchetele nu se mai fac decât pentru bani…
În mod tradiţional, ziaristul trebuie să fie un “câine de pază” şi să îşi educe cititorii (audienţa) în spiritul democraţiei. De acest lucru s-a cam uitat, din păcate…
Iar dacă te uiţi la BRAT la tiraje (dacă vorbim de presa scrisă), cifrele sunt concludente, ce mai…
Exact – managementul prost este una dintre principalele cauze pentru care am ajuns aici. Orice petrolist, orice afacerist cu bani poate detine un “trust de presa”.
Ei nu sunt obligati prin lege sa angajeze jurnalisti, macar in majoritate intr-o redactie ci isi aleg persoane pe care sa le plateasca putin si care sa fie ascultatoare
Acum – nu vorbesc de jurnalistii de la bucuresti pentru ca nu sunt in masura dar ma refer cu precadere la Transilvania
De fapt – ciorba e aceeasi peste tot
Cum acea bîrfă l–a făcut pe primare să fie mare, nu crezi că ar fi prima?
Pentru că el are un motiv bine întemeiat, iar ceilalți ar face bine să corespundă imaginii.
Altfel: cheia spre fericire presupune îndepărtarea din vocabular și, mai apoi, din gîndire a unor termeni aberanți de genul „normal” cu toate derivatele „așa e normal”, „așa nu e normal”, șamd. De asemenea „absolut” și „mi se cuvine” trebuie eliminate complet.
Se bucură pentru că primesc mîncare. Dacă e liniște stăpînul lor nu le dă nici banii din contractul semnat cu argații. E un gest natural. Se mai cheamă popular și „milă mi–e de tine…”. Pînă aici se pot disculpa. Dar se revine la mîndrie. Puteau să facă alte slujbe pentru care să fie plătiți la fel, dar să fie siguri că au banii pe card la sfîrșitul lunii. Ei sînt acum la capătul unui lanț al deciziilor proaste. Terminat cu semnarea unui contract pe care nu îl pot înțelege și început cu credința la 17 ani că ar înțelege ceva. Sincer, dacă nu au înțeles nimic în anii ăia de facultate, mici șanse să mai simtă ceva cînd le tremură buza după o țigară și o felie de parizer.
Hahaha. Îmi aminștești de cazul povestit cu năduf al doi puțoi care s–au găsit într–o parcare în Sinaia și au auzit (eu cred că li s–a zis, nu că erau ei în căutare de caca de cățel în care să calce) că ar fi Adi Minune să cînte la o nuntă la un restaurant scump. Au mers să se bage în seamă și li s–a spus că nu e cazul. Au dat–o pe libertatea presei la fel cum românii din străinătate o dau pe rasism de cîte ori cineva obiectează că își fac nevoile în public. Și au luat bătaie bine în parcare. Pînă aici toate bune și frumoase, se cheamă experiență de viață. Dar nu s–au potolit nici cînd au aflat că nu pot să lege nunta de puterea politică de atunci. Mai rău este cînd scapă cîte un isteric à la Urban Iulian prin spitale și terorizează cu camera personalul mai ceva ca găștile venite să își apere membrul rănit.
Mă îndoiesc că există. Și am cunoscut de aproape destui. Cred că e o mică eroare de apreciere: dacă stă în umbră face pe fata mare pentru că ajunge să facă la sfîrșitul lunii mai puțin ca cei de pe teren. Cum nu are de ce să se plingă pentru că nu lui îi degeră mîinile în buzunare așteptînd să iasă unul de la bordel, zice că e din cauză că ar fi mai bun. Mama lui Harry Potter zicea ceva de cei care nu au cu ce să se laude, se laudă cu puritatea. Mai cred că o merită și ar trebui dați afară din local cînd încep să se vaite pentru că puteau să facă altceva. Nu sînt deținuți și riscă să fie violați dacă nu își fac de lucru pe la atelier pe perioada zilei. Motiv pentru care cred că sînt și prea bine plătiți pentru efortul lor de a susține sistemul acesta de presă care și așa se clatină.
Nu. Erau așa din totdeauna. Doar că, unii mai înțelepți, care astăzi nu mai sînt asociați cu acest sistem, au decis că trebuie tăiate paginile care iau atenția de la anumite personaje fade care trebuiau promovate. Iar propaganda continuă fără ezitare și fără pauze. Doar că sub altă formă.
Parte din plăcerea vînzărilor. Cam toate țările de primă mînă au o populație majoritară profund convinsă de asta. Iar țările sub–dezvoltate nu prea sînt interesate. Aceștia din urmă ajung la un nivel de înțelepciune rar întîlnit în emisfera vestică și anume că mereu moare cineva. Nu mai contează cum și de ce. Contează dacă poți să îți îmbunătățești karma ajutînd familia sau la naiba cu toți!
Pe de altă parte nu vei renunța complet la mașină doar pentru că poți să omori cu ea. Vei găsi scuze la fiecare colț. Și atunci cîștigă alții. Să vedem; morți, uciși cu mașina, beție. Avem agricultorii de cereale, distileriile, companiile de transport, minele, exploatările de cauciuc, industria chimică, rafinăriile, banii investiți în războaie în zonele producătoare de petrol, salariile directorilor din fiecare industrie implicată, salariile contabililor, chiar și direcția de circulație de la poliție, asigurările, băncile care dau credite, importatorii de anvelope pe nașpa, șamd. Și peste toți ăștia statul care cheltuie ca spartul dacă și–a executat bugetul pentru că cetățeanul, adică și tu, nu ar plăti 84,23% impozit ca să se poată scoate accizele la alcool, la carburanți, TVAul, taxele de import și înmatriculare. Pînă la urmă, fiecare este părtaș la moartea acelui om pe trecere prin plata tuturor acestor taxe în forma asta și refuzul plății directe a salariului aproape în întregime. Iar în sens restrîns, peste două treimi din populatie cîștigă direct din moartea aceluia și a altora ca el.
Dacă nu e el, e altul. Dacă nu îi schimbă numele între timp.
Pentru că oamenii pot sa fie atît de imbecili încît să nu realizeze că mintea lor nu poate înțelege ceva absolut. Îi zice la TV că sînt 5 grade. El stă la soare și concluzionează: e mai cald.
Ecologiștii sînt gunoierii capitaliștilor. Cînd s–a terminat de împărțit lumea și au descoperit cu stupoare că nu e așa ieftin să te extinzi în spațiu, ba, mai rău, că nu ai cui să vinzi pe Marte, au început să se diferențieze în caritate și puritate. Dacă pe om l–ar fi interesat altceva, i–ar fi dat altceva. Ar fi mers pînă acolo încît să le dea o femeie fiecărui alegător–cumpărător, dar deja se introdusese sufragiul universal.
Cum rezolvi neconcordanța între „toți fură” și „al meu nu fură”? Cînd „al meu” se schimbă, se constată că realitatea este „toți fură” pentru că a reintrat în categoria toți, dar stai să–l vezi pe ăsta.
Eu mă întreb unde sînt bărbații. În multinaționale sînt preponderent femei. În spitale sînt preponderent femei. În facultăți cică au o medie mai bună decît bărbații. În muncile de exploatare, cum ar fi textile, igienă, șamd, aproape exclusiv femei. Au rămas foarte puține domenii dominate de bărbați: poliție, bodigarzi, politică, directori generali. Dar toate pot să fie considerate găști și nu domenii. Pe statistică apar cam 50–50. Unde sînt bărbații? În pușcării? Pînă și la prînz pe stradă în orașele mari sînt mai mult femei.
Pentru că e un dat. Acum 10 ani era un dat că nu primești restul la magazin ci bomboane. Și lumea acționa în consecință. Taxi, livrări la domiciliu, nici unul nu avea rest. Cînd oamenii au crezut că sînt unionali a dat mărunt la casă. La fel și cu drumurile, cînd o să înceteze fiecare să dezbată asta drumurile o să devină bune. Pînă atunci de ce să se strice un subiect așa de bun de dezbatere?
Pentru că judecătorii ăștia cu experiență nu vroiau la sat undeva ci vroiau unde curge banul gros. Unde avea altul locul deja promis. Dacă mai taie din nas își găsește post și pensia e asigurată. Unde mai pui că puradeii lui o să facă legea acolo unde se duce pentru că nu se vor bate în discotecă cu copii de senatori.
Situația arată și cît de incapabili sînt să judece, fiind niște cretinari de rînd, cînd au o atît de slabă înțelege a sistemului, dar cică ar fi competenți să înteleagă probleme care le sînt complet străine cum ar fi drepturile de autor sau, știu eu, situația unui imobil din punct de vedere al rezistenței. Nu am avut contact direct în tribunal niciodată cu ei, dar din mai multe surse mi s–a indicat că ajung la nivelul că nu pot să înțeleagă un dosar paginat, dacă este scris pe ambele fețe. Iar deciziile lor care duc la recursuri și multe alte cheltuieli dovedesc că nu au fost capabili să citească mai mult de primul și, opțional, ultimul paragraf al dosarului. Mai mult, fiind pe măsură cu amărîții pe care îi judecă merg pînă acolo cu tupeul să creadă că își merită surplusul la salriu pentru că ar fi învățat ceva.
Ascultatarea și înregistrarea nu limitează libertatea. Libertatea este limitată de șobolani care preferă să le fie ca pînă acum. Zice–se că Ben Franklin ar fi zis–o „cine dă puțin din libertatea sa pentru puțină siguranță, nu merită nici una nici alta”.
Probată în anii de Criticul Foto. Pentru că nu au ce să apere. Îi spui că e idiot și îi subliniezi unde a greșit și nu are argument. Dar nici nu poate accepta situația.
Peseu: Uitasem legătura spre un alt articol relevant: http://www.viceland.com/blogs/ro/2011/09/22/dosar-de-presa-la-moartea-lui-johnny/ de Lorena Lupu
Criticule – iti multumesc in primul rand penstru comentariul elaborat dar o sa raspund foarte selectiv pentru ca….am citit, am asimilat , ti-am inteles pozitia dar nu ma pot “aduna”. Poate ca ar trebui sa lucrez din nou in presa unde as putea sa imi insir gandurile chiar si asa invalmasite pe orice fituica
Nu era la fel presa Criticule in urma cu n ani……Cand a aparut evenimentul zilei si adevarul si jurnalul national………Nu vedeai ce vezi astazi. Nici televiziunea nu era atat de dezmatata. Eu nu ma plang ca vai Doamne, sunt pudica si ma deranjeaza sa vad in Libertatea si Can Can femei dezbracate, oameni decapitati si povesti cu pedofili alcoolisti. Dar nu suport sa vad aceleasi lucruri peste tot. De ce atat de putine ziare pot sa scrie despre economia greciei, despre summitul G20 despre investitiile in agricultura ale unor romani, despre fermele de la noi, despre exploatarea turistica despre afacerile pe plan local,despre debirocratizare, despre problemele din institutiile statului cu privire la organizare si eficienta, despre spitale, despre lucrarile efectuate, despre PROBLEME obiectiv
Ghermania e inventatoarea conceptului de ziar. Așa că au o tradiție de apărat.
Vrei să zici înainte să primească presa centrală „donațiile” cu macuri. O fi Steve Jobs de vină? Presa franceză și germană ce mai mișcă. Poate și scandinavii ocazional. Restul sînt doar publicitate. Ăștia care fac notă discodantă se chinuie să mai bage și niște articole să spațieze publicitatea. Nu femeile sînt problema. Nu prostovanii care sînt surprinși dacă le zici că trebuie să caute din cel puțin trei surse.
Nu citesc presa. Pur si simplu nu pot! Mai citesc stiri economice generale, analize, pentru a sti ce se intampla cu tara, dar ziare nu pot sa citesc. Imi plac blogurile, opiniile sincere ale oamenilor, si constat ca realitatea e a fiecaruia dintre noi, si nicidecum cea promovata de media.
Foarte pertinenta chestia cu realitatea – e a fiecaruia dintre noi. Si eu cred asta.
Depinde cat de sinceri suntem