Vacanță în Liban -Beirut 2010 (partea 2)
Pentru ca am aruncat un ochi peste partea 1 mi-am dat seama ca de fapt am pus poze dar n-am zis mai nimic despre sederea mea în Beirut . Doar am comentat cat de machiate sunt doamnele p-acolo.
Si as vrea sa reiau subiectul în caz ca intereseaza pe cineva…cum ar fi o potentiala vacanta în Beirut
Ca sa întelegeti situatia din 2010 – pozele cu cladiri bombardate si tancurile de pe strazi despre care am sa va povestesc fac o scurta trecere in revista a unor evenimente importante care-au avut loc acolo de prin 2006……
Hezbollah- partidul siit a carei ramura militanta se intitula Rezistenta Islamica si care fusese nominalizata drept organizatie terorista de catre SUA- si-a extins influneta in regiune- sustinut de Iran.(Adica sa ne intelegem….face parte din Guvern). Semnele noului islam militant nu au intarziat sa apara. In iulie Hezbollah a rapit doi soldati israelieni iar armata israeliana a instituit blocada asupra Libanului si au declansat atacuri de amploare asupra Libanului. Cam 1100 de civili au fost ucis si cam un milion de oameni si-au parasit casele si s-au refugiat. La finalul razboiului aprox 50 de soldati pierduse Israelul iar 1250 au fost raniti (Hezbollah a trimis in permanenta rachete asupra unor obiective din Israel) . Chiar daca Hezbollah pierduse probabil de 10 ori mai multi oameni, gruparea nu a fost învinsa iar sustinatorii miscarii de prin Siria si Iran au anuntat triumfatori victoria.
Cine a avut de suferit? Ca de obicei poporul- care nu avea nici in clin nici in maneca – cu masinatiunile politice care se desfasurau la ei….50% din infrastructura Libanului a fost distrusa . Blocuri sicartiere intregi daramate – cateva poze puteti vedea in partea 1.
In interiorul tarii exista deja inca o sectionare a cetatenilor: cei care urau Hezbollah si îl invinuiau ca-i tarase intr-un razboi care nu a adus nimic pozitiv si cei care îi vedeau pe militanti ca pe niste eroi care lupta pentru cauza palestiniana.
Nu pot sa redau in cuvinte cat este de frumoasa aceasta tara.Nu am vazut mult din ea, m-am plimbat zilnic pe toate strazile din Beirut, am strabatut orasul in lung si-n lat.Exista zone sarace ca peste tot si zone exclusivinte in care se intra numai cu un fel de passport
Ce nu mi-a placut:
Oricat pareau oamenii de lipsiti de griji, in Beirut atmosfera nu era detasata. Pe strada era plin de tancuri si de soldati inarmati. Am inteles doar ca erau fortele de mentinere a pacii…….armata. Dar nu puteai stii niciodata cine -i ala care are arma in mana la 2 metri de tine.
Intr-o dupa amiaza m-am oprit niste langa soldati, am salutat si i-am intrebat daca pot sa fac niste poze cu tancul , fara sa prind pe vreunul in cadru . Le-am spus ca dupa aceea pot sa imi verifice aparatul. Ai mei au disparut rapid in scara blocului, familia la care eram in vizita n-a fost incantata de gestul meu desi le-am spus dinainte ca voi întreba. Au crezut ca nu am curaj.
Soldatii au fost respectuosi dar reci.Mi-au spus ca nu si gata. Apoi a aparut un sef de-al lor care mi-.a explicat ca nu e voie din cauza ca as publica pozele pe net si un cunoscator google map ar stii exact în ce colt al orasului e amplasata masina respectiva. Si ca nu pot risca sa fie fotografiati si ca in oras nu am voie sa fac poze decat pe la cofetarii si hoteluri 🙂 Chiar asa mi-a spus.
Oamenii erau aproape paranoici cand vedeau un aparat foto. Nu se gandeau ca esti un turist curios . „Oare asta ce vrea. De partea cui e”.
Adesea aveau loc incidente si arestari .
Am furat cateva fotografii dar de departe.
Intrarea in anumite zone era verificata, erau verificate si masinile . Anumite masini.Nu ii interesau turistii
In orice internet cafe te înregistrai cu serie si nr de ID si puteai accesa numai anumite siteuri. Daca incercai sa intri pe ce nu agreau ei, te deconectau automat
La telefon în mod miraculos daca rosteai cuvantul Israel sau Hezbollah – se întrerupea. Aici am zis ca poate sunt eu paranoica si am sunat de pe trei telefoane publice. De fiecare data a fost la fel. Aveam credit. Dupa ce-am dat un telefon pur si simplu mi s-a blocat de tot cartela cu 3-4 euro pe ea si n-am mai putut-o folosi deloc.
Apoi mi s-a spus ca se stie ca telefoanele sunt ascultate si de catre….vecini
Avianele israeliene (alea de mare viteza ca nici nu apuci sa le vezi) survolau zilnic zona ca sa faca poze. Zgomotul avioanelor sau al elicopterelor avea ceva…..ce-ti dadea fiori stiind care erau antecedentele
Ti se verifica geanta si treci prin filtre chiar si la intrarea în malluri – sunt mai multi soldati si mai multa paza decat la obiectivele turistice .
In rest viata acolo decurge normal cand …nu se împusca unii pe altii
Ce-am mai vazut cand n-am pierdut vremea prin Beirut: SIDONUL unul dintre cele mai importante orase ale fenicienilor si e pomenit de mai multe ori in Vechiul Testament. Cam 40-50 km de Beirut
Grota Jeitta e un must see, am furat o singura poza ca nu-i voie sa le fotografiezi stalactitele zici ca-s miere si se topesc.
Cateva poze din Byblos vedeti in primul articol.Click pepoza ca sa se mareasca si apoi mergeti ci sageata, la majoritatea am scris si explicatiile.
PLAJA în Beirut
Majoritatea sunt plaje private care apartin hotelurilor de lux. Localnicii care-si permit si sirienii care vin la mediterana merg la un fel de “cluburi” . Aici femeile stau separat , nu impreuna cu barbatii. In rest, nu prea sunt plaje libere amenajate unde sa poti sa te dezbraci in costum de baie si sa stai la plaja sau sa inoti. Cel putin , eu n-am vazut sa fie…..
Nu te poti dezbraca in prezenta localnicilor dar sunt alte optiuni
Asta e Beirutul de care mi-e dor si sper sa fie pace in zona si sa il revad curand
hai ca ti am citit articolul de parca urmaream discovery. l-ai punctat ft bine, cu detalii cuprinzatoare. mi se face pielea gaina numai cand ma gandesc in ce teroare stau localnicii si cat de trist poate sa fie. hapi….eu daca m as duce acolo cred ca sigur sfarsesc prin vreo inchisoare. eu sunt picture freak si daca mi zici ca nu am voie sa foto ceva..mai tare ma inversunez.
asa-i suna un pic a paranoia faza cu controlul si pozele, dar totusi..avand in vedere ce i pe acolo….asa si la americani. sa te fereasca Sfantu sa rostesti cuvantul “bomb” prin preajma unor institutii ca ajungi la parnaie…nici nu apuci sa zici “peste”
de apreciat ca tot ai “sutit” tu cateva poze :))
Prin oras pe fiecare gard vezi tablite cu “no photos”
In zonele turistice unde-s universitatile , barurile restaurantele si mallul, pe promenada, peste tot in hotel poti face linistit poze.
Pe de alta parte trebuie sa ai grija ca unele madame nu vor sa apara in poze si chiar daca tu faci o fotografie de ansamblu te pot lua la rost. Da te prefaci ca nu pricepi (si de cele mai multe ori nu pricepi ) si gata …..
Ai făcut o “analiză” în toată regula. Eşti bună de reporter! 😀
Ha 😀 , după cum ai povestit nu mai vreau acolo nici măcar pentru o zi, sunt prea sensibilă pentru așa „promenade”:), deși, la cât de curajoasă ești mătăluță, cred că aș face un haz de necaz acolo de numa 😛 Sau ca și @paradisblozesc, m-aș trimite singură la închisoare :D, eu tare nu pot rezista la așa tentații.
Atmosfera era destul de tensionata cu atata armata….chiar daca eram eu Gica fara frica, bagau fiori in mine cei care ma insoteau povestindu-mi ce s-a mai intamplat in ultimele luni
Am fost si eu de mai multe ori
P.S.tata e de …acolo 😀
Deci esti pe jumatate libaneza. Locuiesti in Ro insa….
Da.
Esti taree!!! Iti place pericolul!!!
Ei, pana nu ma trezesc cu-n pistol la tampla sau cu Katrina suflandu-mi in ceafa, da, imi place……..
@Hapi, esti curajoasa… I’m serious. Am fost la fel înainte de-a fi mama a doi copii… 🙂 Exista o zicala franceza:”il ne faut pas tenter le diable…” 😀
– – –
Pacat de Liban si de Beirut(Parisu’ Orientului-Mijlociu)… 🙁 Un cuplu de vechi prieteni, el, libanez-crestin si ea-UK au înca o casa(la munte), unde mergeau de doua ori/an, dar n-au mai fost de câtiva ani, au tot 2 copii… Sper si-ti doresc sa revezi acele locuri dragi asap…
Am vazut doar poze de la munte – acolo unde cresc faimosii “cedrii din Liban” era absolut superb din pacate nu am ajuns sa ii vad. Poate intr-o zi, cine stie
Cei cu dare de mana au intr-adevar case la munte si vara se retrag acolo cand sunt caldurile mari
Frumoasa incursiune ne-ai permis… intr-o lume putin cunoscuta noua, o lume interesanta, pentru majoritatea inedita, partial ciudata, insa deosebita si, pentru mine, cu o mare putere de atractie.
Iubesc lumea araba, iubesc Mediterana, asa ca iti imaginezi cu ce viteza m-as avanta intr-acolo!
Merci de explicatii, de fotografii, de reluarea subiectului 🙂 – interesant si captivant!
Ce-am uitat: Sidonul e amintit si in Noul Testament. O data in legatura cu apostolul Pavel, care a debarcat acolo in cadrul calatoriei sale la Roma. Si o data in legatura cu Isus, care a efectuat o calatorie dincolo de frontierele Israelului (se pare ca unica), si-anume in tinuturile Tirului si Sidonului.
Exact….ieri am citit pe wikipedia un articol in care erau enumerate toate pasajele in care se aminteste de Tir si Sidon.Ai o senzatie aparte cand esti acolo, mai ales daca mergi cu localnici si nu cu grupuri de turisti.
Oricum turismul nu e atat de vizibil precum in Egipt, Tunis, Maroc, cel putin cand am fost noi nu era
Adevarul ca nu-i nici foarte accesibil sa zbori si sa te cazezi acolo.
Eu tot sper ca lucrurile se vor schimba si in Siria si in Liban
Si eu sper, fiindca doresc enorm sa ajung in ambele tari.
Mai ales ca la recomandarea unui pilot austriac NU am voie sa pierd vizitarea Damascului.
Pana atunci… avem din nou Marocul pe lista.
Si da, ai dreptate: si Cairo e un oras fascinant prin excelenta.
Pilotul austriac ar putea sa-ti usureze aterizarea pe-acolo. Nu in Siria, in nici un caz
nu acum
Daca tot aveti Marocul pe lista, nu uita de Tunis, nu stiu daca ai fost dar eu am ramas cu o impresie excelenta
Wou, ce articol interesant, am citit aventura ta printre tancuri si soldati inarmati cu sufletul la gura. Mai ales ca zilele astea cuvantul Hezbollah este foarte des pomenit la televizor, si desi nimeni nu pare ingrijorat, eu tot nu as vrea ca ai mei sa mai plece in vacanta in Bulgaria. 😛
Oare va fi vreodata pace si liniste in zona aceea? 🙁
Nice, nu va fi dupa cum evolueaza lucrurile, cel putin NU cat timp traim noi si poate ca nici urmatoarele generatii nu pot prinde un proces de pace durabil
Acolo cand e liniste un an doi e MUUULT
Ajungi să mulţumeşti în gând că eşti român.
Da, sa stii ca e si asta un punct de vedere foarte pertinent.
Cand esti acolo si te simti agasat si in pericol, te temi pentru viata ta si a familiei dar STII ca nu ai unde sa te duci si ca nu poti iesi din tara, e crunt!
eu nu as avea curaj sa merg intr-un asemenea loc, cred ca mi-ar fi frica tot timpul, nu m-as putea relaxa si bucura
esti foarte curajoasa si reusesti sa vezi partile frumoase!
Lilly, m-am simtit foarte bine, eu sunt pe ideea ca daca e sa ti se intample ceva se va intampla oriunde ai fi
Bine, nu m-as duce in Fasia Gaza sau in Siria acum dar…..
foarte interesanta ”calatoria ”virtuala pe care ne-ai oferit-o sincer de scriai 5 pagini nu ma saturam , ai putea sa ne mai povestesti 🙂
Tu erai buna daca aveai un job de corespondent extern. La faza cu “no photos” am ramas perplexa. Sunt foarte paranoici. Nu mai spun si de cenzura telefonica.
Corespondent extern? Lanorocul meu intr-ale jurnalismului ma puneau aia secretar la Hezbollah in 2 luni 😀
:)) Eh, sa nu exageram. Eu te-as fi vazut facand corespondente externe pentru BBC.:)>:D<
ufff, zau nu mi-ar placea sa imi petrec vacanta intr-o zona cu o astfel de atmosfera. Trist cate razboaie strica viata oamenilor chiar si atunci cand nu se trage cu pusca, ci doar se patruleaza.
Oricum si eu sunt de parerea gazdelor tale : ai avut curaj sa incerci sa fotografiezi in astfel de conditii.
Pai Miha, nu ma gandeam c-or sa se apuce sa traga in mine 🙂
In cel mai rau caz ma puteau obliga sa sterg tot . Sau chiar mi-ar fi confiscat aparatul. Eram intr-o tara in care nu prea aveam drepturi….
Wow, chiar asa de mult s-a schimbat atmosfera in Beirut ? Cand am fost acolo in 2008 nu era absolut deloc asa, ba dimpotriva era pe cat se poate de normal sau poate ce mi se pare mie normal e cu totul altceva. LOL
Apropo de plaja, Hapi scumpa, daca mai dai vreo tura pe acolo si ti se face de facut plaja si baie in mare, rezortul Palms din Khaldeh (south Beirut) este amenajat numai pentru femei. Tot in Khaldeh este si Costa Brava Beach Club si plaja Bellevue din Jiyeh la vreo 23 km sud de Beirut.
Eu abia astept sa am ocazia sa merg, ca mi-a crescut barba de cand nu am mai fost la plaja si deocamdata fonduri pentru cabana plaja si privata in Maldive nu este. Deci mergem la Beirut. 🙂
Da, prin 2010 atmosfera era destul de tensionata politic. Se vorbea chiar in unele grupuri ca Israelul vrea sa atace din nou LIbanul ca sa neutralizeze Hezbolahul – mare sustinator al Iranului si cu extensii in Iran de altfel
Ca in cazul in care ar izbucni un conflict adica razboi intre Israel si Iran – sa nu bombardeze Hezbollahul din Liban……
S-a scris prin 2009 despre asta dar zvonurile le-am auzit acolo
http://de.ibtimes.com/articles/13454/20091107/israel-plant-neuen-libanon-krieg-iran-atomprogramm.htm
Apropo de baie in mediterana
-si la resortul ala se plateste ca peste tot si n-avea nici un haz sa ma duc eu singura
As fi mers undeva la baie cu toata familia, stii tu
Nu la piscina din hotel, no way 🙂 🙂
Eu si pe insula pustie m-as duce singura, numai sa fac baie in mare sau ocean asa dor de plaja si de apa am. 🙂
extraordinar de interesant! Cu cit este de “frumos” nu m-ai convins, dar mi-ai stirnit interesul sa merg acolo.
wow, eu vreau sa merg in Bierut peste vreo 10 zile, e prima data. Oare mai e la fel? adica, oamenii sunt mereu inarmati si e plin de avioane si tancuri?:-s
Monica, in Beirut e liniste (aparenta). Da, o sa vezi trupe inarmate pe strada si eternele posturi de paza . Si da, poate ca o data pe zi o sa auzi (vezi) avioane survoland.
Dar PLIN nu pot sa spun ca e
Sedere placuta
Prietenii imi tot spun sa nu merg ca acolo e razboi, ca se face trafic de carne vie, ca o sa ma vanda sau ca nu ma vor lasa sa ma intorc.
Nu vreau sa ma iau dupa vorbe, vreau sa vad cu ochii mei cum e.
Cand ma voi intoarce, o sa iti/va spun cum a fost.
PS: chiar ar putea sa ma retina acolo cu toate ca am viza si trebuie sa ma intorc la o anumita data? ca mie mi s-a spus ca nu ma poate nimeni opri acolo fara voia mea atata timp cat acea pers. raspunde de mine, iar in cazul in care nu apar la aeroport in data la care trebuie sa ma intorc acasa, politia va suna acasa la “protectorul” meu si va intreba dc lipsesc, adica se vor lua masuri.
Merci, Hapi! 🙂
NU te pot retine
. Vorbim de Beirut , totusi. Nu te duce prin imprejurimi, nu iesi in partile nesigure ale orasului, nu te increde in persoane necunoscute
Da, au avut loc rapiri pt bani dar nu in Beirut. Nu stiu la cine mergi tu dar stai in zona turistica. Du-te cu grupuri organizate daca vrei sa vizitezi ceva prin afara pentru ca ei stiu ce locatii sunt sigure.
Nu te pot opri in aeroport si sa nu te lase sa pleci 🙂
Iar daca tu ai viza (aia o iei din aeroport) si nu te duci inapoi cand ai biletul s-ar putea ca autoritatile sa sune doar ca sa vada daca tu esti in siguranta! Nu ca sa “te deporteze” :))) Avand viza tu poti sa-ti rezervi bilet in alta zi.
Acum…tu stii, dar nu e prea tentant sa stai mult pe-acolo ca nu se stie cand si daca – se va extinde conflictul din Siria
In Liban nu este nici un razboi din cate stiu eu de la rudele noastre .
Pana la urma am fost si eu in Liban-Beirut in 5 octombrie si m-am intors in 16.
A fost o vacanta de vis, superba, dar ce-i drept imi place sa merg doar in vacanta, nu ma pot imagina sa locuiesc acolo.
E super agitat, aglomerat si in plus, imi lipseau muntii nostri, caci acolo sunt total diferiti cu cei de la noi.
Nu am prea vazut animale, cica au fost omorate, deoarece candva niste caini au atacat un copil, l-au omorat, asa ca animalele au fost pedepsite.
Am mancat mancaruri traditionale, printre care si o salata numita tabuli, facuta din patrunjel + alte ingrediente. Lipia la ei e bestiala, nici nu se compara cu cea din magazinele noastre :)).
Pe langa astea, am mancat fructe noi, pe care nu le-am mai vazut in tara noastra, dar nu stiu cum se numesc, in schimb am le-am facut poze :).
Femeile de acolo sunt tinute in puf, majoritatea nu lucreaza, stau acasa cu copiii si pe deasupra au si servitoare :)).
Unde am stat eu, aveam bucatareasa, femeie de servici si nici nu aveam dreptul sa fac ceva, deoarece se considera ca sunt musafir, desi am fost acasa la familia iubitului meu.
Oamenii sunt foarte prietenosi si cu un suflet mare… iti ofera tot ce au ei mai bun, doar ca sa te vada multumit.
Intr-o zi m-am pierdut si cineva a venit la mine, vazandu-ma dezorientata si m-a ajutat sa ajung acasa, desi nu era ff greu, dar fiind a doua zi a mea acolo, nu cunosteam zona.
Am fost si la mare si la munte, dar prefer muntele, deoarece ziua in Beirut este o caldura ucigatoare.
Ps: cand am ajuns la aeroport, mi-au cam dat emotii cei de acolo pana sa imi dea viza… m-au tot interogat etc, dar intr-un final a fost bine.
Sunt foarte stricti, dar e spre binele turistului.
Daca vreti sa mai aflati si altceva, va voi raspunde cu toata placerea, fiindca si eu pana sa plec acolo am avut multe dubii, multe curiozitati, insa mi-am luat inima in dinti si am zis fie ce-o fi, ma intorc sau nu vie de acolo, o viata am si toti suntem datori cu o moarte.
NO RISK, NO FUN! 🙂
Ma bucur ca te-ai intors cu bine! Nu a fost foarte linistita regiunea si nici acum nu e !
referitor la Tabouleh, iti poti face si tu acasa, nu e greu deloc-ai nevoie de bulgur de lahipermarket sau magazin turcesc, patrunjei si…..sunt retete pe net.
Noi facem des
asa, eram sigura ca nu se scrie “tabuli” dar eu am scris cum am auzit la ei ca pronunta… da cred si eu ca se poate face, fiindca pr.meu isi facea si la noi in tara.
Si eu sunt fericita ca m-am intors cu bine si ca m-am intors inainte de atacul care a fost recent.
Nu se scrie intr-un anumit fel….am inteles la ce te refereai 🙂
Intr-adevar oamenii in Liban sunt mai cosmopoliti, moderni, placuti.mie foarte mult mi-a placut.
Si….te mariti acolo? 😉
Wow… momentan sunt studenta si chiar daca iubitul meu mi-a spus ca ma asteapta sa termin ca sa oficializam relatia, inca nu m-a cerut de sotie si nu stiu daca as putea locui acolo pt.totdeauna.
Nu vreau sa ma gandesc la asta acum! 🙂