Intrebari si raspunsuri despre refugiatii sositi in Germania (1)

Majoritatea stiti probabil – ca fiecare „land“ sau „provincie“ are autonomie proprie, adica este „un stat in stat“ care se autogospodareste.

Principiul „compensării financiare“ functioneaza intre cele 16 landuri (unele foarte bogate, altele mai sarace care nu tin pasul), exista un „adaos de solidaritate“ care se percepe angajatilor din toate landurile, samd- dar nu in sfera politica doresc sa intru. Am facut aceste precizari doar ca sa arat de ce in discutiile pe forumuri sau bloguri, puteti citi „lui X nu i s-a cerut acel document“ dar „y a avut nevoie“.

Cand esti rezident aici si vrei sa te insori, sa-ti dai foc sau sa te inscrii la facultate, trebuie sa mergi la biroul administrativ care se ocupa cu… incadrarea-n munca, stingerea incendiilor si respectiv primarie, ca sa vezi daca iti sunt recunoscute hartiile, inelele sau bricheta lu Fanel si ce mai trebuie sa aduci sau ce anume iti este inutil.

1. Germania se confrunta brusc cu o criza a refugiatilor?

Sa ne intelegem. Deocamdata, autoritatile fac față valului de refugiati si cat timp „The Queen“ nu rosteste cuvantul criza, criza nu exista. Exemplu, un oras de granita, în care am gasit numai estimarile de prin 2013. In 2013 au fost aproximativ 519 inregistrati si apoi cifrele au crescut. Si as preciza ca aceste cifre destul de mari se refera numai la ADOLESCENTI care au calatorit singuri din zone de razboi, majoritatea fiind cu varste cuprinse intre 12-16 ani.
Acesti copii, gasiti de Bundespolizei la un automat de bilete sau in bus sau pe strada sunt inregistrati, serviciile sociale se ocupa mai departe de ei, se ia legatura cu parintii daca acestia mai traiesc, li se comunica in limba inteleasa de ei ce proceduri urmeaza etc, adica li se face practic o scanare a existentei. Cum ii gasesc pe parinti si cum stiu ca aceia sunt parintii copilului? Nu ma intrebati pe mine, ca nu lucrez acolo, dar va asigur ca orice viitor azilant va coopera in intregime ca sa fie luat sub ocrotirea statului.

Daca ai fugit de la Popesti-Leordeni ca te-a bătut mămuca, sa stii ca  ajungi înapoi cu primul avion. Care desigur, nu aterizeaza chiar in Popesti Leordeni… deci se poate sa dea un telefon Mr Klauss la Protectia Copilului, sa te astepte careva la avion si sa vada – daca chiar te-a batut mamuca.
Nu stiu ei că la noi, mai ales in localitati mai mici, cei de la toate serviciile sunt potentiali cuscrii din veri din frati cu mămuca si cu primaru.

2. Se plimba liberi refugiatii astia prin Germania?

Nu! In schimb neonazi, Da!

Sa stiti ca si aici, in fiecare land sunt crime, sinucideri, taieri de capuri, incendieri si scurgeri de hemoglobina, care n-au a face cu refugiatii. Aici si in toate țarile! Numai ca nu reprezinta „embleme“ ca la noi. Adica, eu n-am vazut stiri de genul „Extraordinar, si-a taiat iubita in 3 parti si apoi s-a dus la disco“ sau „Si-a violat amanta sub ochii propriei sotii pâna cand aceasta l-a intepat cu-n cutit intre…“ Exagerez. Nu prea. Aici afli ca s-a petrecut o tragedie in X orasel de provincie. Ca un sot si-a omorat sotia. Ca niste tineri beti au violat o femeie. C-a avut loc un accident pe autostrada intre Frankfurt si Dortmund.  Că un copil si-a omorât mama. Te interesează stirea, o accesezi si afli unde, cum si de ce. Ma rog, o sa ma uit si-n Bild, sa vad daca nu au inceput sa ne copieze. Stiti, dupa ce lucrezi aici 8-10, altceva inseamna „senzatii tari“ sau prabusire in pat in sânul familiei.
De ce am descris asta? Pentru ca exact cum am subliniat la punctul 1- cel care doreste azil in Germania va face tot posibilul sa fie cooperant, nu iese din… micul lagar o sa-i spun- la care-a fost repartizat.
Citisem azi dezinformarea dintr-o asazisa publicatie/tv-ce-o fi, cum ca 3 călai i-ar fi dat in cap unuia mic si neajutorat saracu, si-ăia 3 n-aveau buletine, si-arătau la fel!!! (scuze, ca si nou născuții pe news feed-ul feisbucului)
Pai va intreb. Vin Ahmed, Ali si Salim din Irak sa-i dea in cap lu Klauss, cand scopul ălor trei e sa stea la Klauss acasa? Nu. Pentru ca stiu ca imediat ar sfarsi intr-o unitate inchisa si apoi ar fi deportati. Sau ar sta inchisi, bine merci, pana ce pot fi deportati! Este totusi… o chestiune de logica.

Va urma…

PS Scriu toate astea pentru ca lipsa de informare duce de obicei la frica. La obsesii. La idei fixe. La un punct de pe care nu te poti desprinde. Nu sunt analista, am o gramada de lacune in multe domenii, de care sunt culmea, pasionata- totusi, am observat ca documentandu-ma, frica disparea atunci cand intelegeam un fenomen.
Singurul lucru de pe care n-am reusit sa desprind plasturele este frica de viitor. De ce? Tocmai pentru ca nu il cunosc absolut deloc, nu stiu nimic despre el si pe plan personal mi se pare extraordinar de infiorator 🙂