Viata in Mali
Anul trecut va scriam despre periplul unei prietene prin insulele din Indonezia si povesti din Bali
Parca Mali ar suna la fel de exotic- cel putin asa am crezut eu- lasand la o parte nordul provinciei- macinat de conflictul dintre insurgenti si guvernul malez pentru regiunea Azawad
Mali a avut primele alegeri democratice in 1992 iar de atunci e in “reconstructie” cum ar veni
In Bamako (si imprejurimi), a locuit timp de cateva saptamani un prieten , care-a ajuns acolo ca reprezentant al unei organizatii guvernamentale din Germania.Ce-a facut? A construit scoli alaturi de alti voluntari
Au dormit incotosmanati bine in plase contra tantarilor. Pentru ca acolo e raiul malariei.
la trezire
Din nefericire medicamentele contra malariei (ce trebuiau luate zilnic) ii faceau mai obositi si fara vlaga.
Daca mai pui si cele 35-40 de grade si lipsa oricaror mijloace de racorire – e crunt. Bine, iti poti turna apa in cap, dar nici apa nu-i asa, la indemana oricui!
Imprejurimi Bamako- Mali (Bamako e capitala)
Spitalul :
“Mali’s health and development indicators rank among the worst in the world”: tuberculoza, SIDA, malnutritie, holera,malarie si alte boli infectioase care ar putea fi eradicate daca rata imunizarilor ar fi mai mare- insa e extrem de scazuta
Te obisnuiesti cu orice?Incerci sa traiesti normal, sa-ti “vezi de viata” ? Se pare ca da
Printre luxuri se numara cateva case din caramida nearsa (incepute, neterminate), si…cateva magazine
Pe saracia aia lucie, un neamt care detinea hotelul ce-l vedeti mai sus cerea 50 de euro pe o camera!!!
Scoala veche, scoala noua si copii inclusi in programe europene :
Vegetatia? Stepa si desert, cate-un copac crescut aiurea, praf, infrasstructura lipsa….cam astea
Ati facut vreodata voluntariat in alta tara? Ati face?
Sincer, când vezi ce-i acolo cu proprii-ţi ochi, e altceva.
Poate că dacă aş fi fost cu vreo 20 de ani mai tânăr, aş fi luat în calcul un voluntariat în Africa.
Dar daca ati merge amandoi cateva saptamani , intr-o tara care nu-i asa periculoasa? 🙂 Ce ti-ar lipsi cel mai mult? 🙂
Sincer nu cred ca as face, eu fac voluntariat destul cu treburile de acasa, cu copilul, cu serviciul, imi cam ajunge… 🙂
Pare tentant sa vezi cu ochii tai, dar de ce voluntariat? As prefera sa fiu platita pt munca mea, mai ales luand in considerare riscurile si nivelul scazut de trai.
Nu stiu daca as face asta/nu mi-am pus problema niciodata!
M-a socat aspectul spitalului!
cand vezi atata saracie iti dai seama cat de mult ai. si ca viata e nedreapta.
sa acceptam ideea.
Eu am intilnit foarte multi straini (si nici un roman) care dupa liceu isi iau un gap year, nu se duc direct la facultate sau aiurea, ci merg un an in alta tara, de cele mai multe ori pentru voluntariat. Si trebuie sa admit ca cei mai multi dintre cei pe care i-am cunoscut erau nemti. Se pare ca la ei treaba asta e foarte importanta, Hapi poate confirmi tu, daca asa e.
Am si eu o prietena care a fost voluntar in Africa, nu mai tin minte ce tara, iar dupa citiva ani urma sa plece din nou, in Mozabic, cu un grup destul de numeros, doar ca, guess what? agentia romaneasca de turism care le-a organizat transportul le-a tras o teapa uriasa, le-a luat banii pe bilete si a doua zi parca a fost stearsa de pe fata pamintului.
Asa e ,nemtii -mai ales cei tineri pun mult accent pevoluntariat. E un fel de…”moda”sa spui c-ai facut voluntariat intr-o tara saraca. Si pana la urma, e o moda minunata ca oamenii astia care pleaca pentru cateva saptamani sau luni, fac diferente uriase cand ajung acolo-intre ce gasesc si ce lasa
Nu e de ici de colo, sa schimbi viata unui singur copil chiar, sa-i oferi o perspectiva, sa ridici o scoala acolo unde nu e nimic, sa duci niste manuale (si organizatiile sunt foarte implicate deci nu fac azi un lucru si maine nu mai are efect ci se merge pe principiul continuitatii)
Nu stiu cum stau romanii la capitolul voluntariat- dar cred ca noi am putea incepe prin a face voluntariat in propria tara desi, multi au idei preconcepute fata de acest demers
Spital? Am crezut ca e puscaria…
Uite asa inveti sa pretuiesti ce ai, sa te consideri norocos si ca e totusi bine ca te-ai nascut aici, se putea mai rau!
Da, as face voluntariat pe astfel de meleaguri dar ar fi o picatura de apa in desert…
Adelina, sunt multe picaturi si oricat de mare ar fi desertul, lasa si ele urmele lor
Da,as face insa maxim 2 saptamani!Si cred ca n-as putea face prea multe,insa orice lucru marunt probabil ar fi minunat pentru cei de-acolo!Sincer primul lucru …as vopsi peretii spitalului,arata groaznic!
Doamne cata uscaciune,ce cladiri…ce daramaturi!Bietii copilasi!
Si el a stat cateva saptamani. Din pacate nu e foarte bun la poze, ba li s-a stricat si unul dintre aparate.
E clar ca eu as fi surprins alte cadre, dar na, asta e….fiecare cu talentele lui 🙂
In orice caz ne-a spus ca a fost foarte greu!
Hapi, pe mine ma bate de mult gandul sa plec voluntara in alta tara. Prima destinatie la care m-am gandit a fost Africa. Am amanat ideea – fara sa renunt neaparat la ea, ptr ca momentan am aici ce face. Ce cred eu ca as putea face acolo ? Orice ar putea aduce beneficii copiilor.
Foarte impresionante pozele din Mali. Iar chestia aia numita spital e…..
E ciudat sau nu, dar uite ca oamenii, oriunde ar fi pe pamantul asta mare si in orice conditii ar trai isi gasesc mici pretexte de bucurie. Sau cum ai spus tu, oamenii ” incearca sa-si vada de viata “.
Lotusulle, se pare ca tu intelegi foarte bine si sufletele altora nu numai pe al tau 🙂
Eu m-as duce in Siria daca vreodata se va termina razboiul.
Sau in Gaza. Ok, poate ca totusi in Gaza mi-ar fi prea frica….
Eu am o prietena care a lucrat in Gaza, nu e deloc usor.
foarte interesant , sa ne mai zici , imi place articolul , pleaca si prietena mea in Brunei pentru mai multi ani !
Mi-ar placea sa citesc un blog scris live din Brunei
Sunt de admirat ca rezista, mai pot zambi, in conditiile acestea..Oricat mi-ar placea sa ajut nu as face fata, abia fac pentru mine.
H3h3
Pai puteai sa juxtapui niste poze din locatii omoloage aflate in tarisoara noastra de groaza – spitalul, scoala, infrastructura si dupa aia sa formulezi intrebarea corect:
Cine vrea sa vina sa faca voluntariat in Romania? 🙂
ce e h3h3
Un medicament nou?
Hehe
Esti in urma cu jargoanele blogaresti romanesti… E normal, tu traiesti cu alt PIB pe cap 🙂
Nu te lasa influentat de aparente.
Ca exact la PIBul vostru contribui si eu. Cu stresurile de rigoare…..
Intaresc si eu cele spuse de Hapi. In Germania, Austria, Elvetia sunt foarte multi care fac voluntariat in tari mai defavorizate.Am cunoscut austrieci care au facut voluntariat si in Romania si li se parea ciudat ca noi romanii, in tara noastra, nu facem asta…decat cu exceptii.Si asa este, noi suntem invatati sa nu lucram ,,moca”…poate pentru ca nu ne permitem.
La acest moment fac si eu voluntariat in cadrul ,,Crucii galbene” , mie oricum imi va prinde bine.
Dar ca sa fac voluntariat in alta tara, mi-ar trebui mai intai un job bun care sa imi permita un trai, ceea ce acum nu e cazul.
Socante unele imagini. Chiar este un trend voluntariatul intr-o tara saraca, dar de mule ori chiar acesti copii fac diferenta. Mai nou si studentii pleaca prin Africa.
Socante dar si interesante imaginile. cateodata nu ne dam seama ce avem, pana nu vedem poze de genul acesta.
Eu fac aici voluntariat, am facut inca din liceu. Intr-o alta tara nu cred ca as face, decat daca as avea o sustinere din partea cuiva apropiat (prieten, prieteni buni). Imi este un pic frica de nestiut, mai ales ca acolo este o alta cultura.
Nu stiu ce se intampla cu readerul meu ca abia acum mi-a aparut brusc un cqlup cu ultimele tale postari. Si eu ma intrebam de ce nu mai scrii.
Nu stiu daca as face vreodata volumtariat de genul sa plec in Africa. Am auzit atatea povesti despre chestii care s-au intamplat acolo incat mi-e sincer frica. Apreciez oamenii care au curajul asta, dar eu momentan nu il am.
Eu am incercat sa plec voluntar printr-o organizatie englezeasca, acum cativa ani, dar procedura de acceptare era atat de complicata ca m-am lasat pagubasa. mai ca imi cereau si pe mama si pe tata. tone de hartii si hartiutze. mie mi-ar placea, sincer, iar Africa e unul din locurile unde mi-ar placea sa merg, spre deosebire de, de ex., Asia, unde nu m-ar incanta foarte tare. dar oricum nu alegi unde mergi. cel putin asta cu care voiam eu specifica clar ca nu alegi tu destinatia, te duci unde e nevoie. un pic de teama e pentru ca nu stii unde aterizezi, dar nu te duci singur cuc acolo. e totul organizat. … zic eu :)). dar nu am gasit nicaieri pe careva plangandu-se de experienta de voluntar, ba din contra, spun ca a fost o experienta extraordinara.
Hapi…mai spune cineva mai sus. Si la mine apari cu acesta ca ultim articol insa vad ca mai sunt inca doua publicate… Nu functioneaza ceva. S-a intamplat si la mine cum cateva luni…se va regla. 🙂
Viata in Mali…cred ca e foarte grea pentru noi. Oamenii locului probabil sunt adaptati.
Nu stiu cat as rezista, nu mi-am pus problema pentru ca nu as putea pleca. Nu am cum. Nici nu mi-as permite sa lucrez voluntar, din pacate.
Daca locuintele sunt cum sunt, m-a socat spitalul. Nu doar cladirea, dotarea de asemenea. Daca aceea poate fi numita dotare. In schimb muzeul acela arata chiar bine…scoala e OK pentru ceea ce stiu ca exista in zona…e chiar prea aratoasa. Dar spitalul… Acolo, in acel domeniu ar trebui facute mai multe. Mai ales ca sanatatea acelor oameni e amenintata in orice clipa de tot felul de factori si pericole…
Da…postarea ta e un subiect de meditatie. Intreba cineva undeva…de curand, daca suntem multumiti cu ceea ce avem. Eu nu indraznesc sa spun ca sunt nemultumita cata vreme sunt sanatosa… Si cred ca am spus destul…
Vazand pozele din spital incep sa apreciez spitalele noastre. Of…
Nu am facut voluntariat, dar cred ca as face. O cunostinta a plecat in Africa, cu niste prieteni, niste masini, niste ajutoare pentru cei de acolo. Dar el era student la Medicina, a terminat acum, deci avea niste cunostinte de cum sa-i ajute. Eu nu prea. N-am facut niciodata o injectie cuiva, nu am pansat pe nimeni sau dezinfectat. Nu c-ar fi mare greutate…