Vreau sa zâmbesc mai des

Au existat momente cand zambetul meu a fost interpretat gresit dar nu am renuntat niciodata la el.
Eram undeva pe un santier de langa Cluj si vorbeam cu inginerul despre lucrari.
Mi-am arătat vreo 6 dinti în cateva ipostaze si gata, seara m-a sunat sa bem împreună licoarea dragostei.
„Omule, are u fking crazy? Ti-am clipit eu sclipicios din gene?Ti-am trimis smsuri languroase?Ti-am lăudat altceva decat dimensiunea noului excavator Komatsu? Lasa-mă-n zambetu meu……..”
Va spuneam ca în scurta mea incursiune prin spital, îmi lipseau zambetele.
Venea asistenta sa-mi faca tratamentul si încercam sa spun ceva funny.Am si complimentat-o pe una dar n-avea nici un surâs la ofertă, asa ca si-a băgat antibioticu-n branula mea si dus-a fost.
I-am zambit infirmierei cand i-am trăncănit de ce nu pot sa mananc, s-a uitat ciocuș la mine , si.a luat nutrientii pe cărut si dus-a fost.
Ce-aveti oameni buni? Mie mi se pare îngrozitor sa faci o meserie oricare ar fi ea ,4, 8 sau 12 ore pe zi si sa nu zâmbesti.
Iar daca -i zambesti numai colegului, portarului , sefului si celorlati nu, atunci e un zambet ipocrit!
Rezidentul care-a venit să-i semnez foile alea în care scria ca s-ar putea sa-mi tremure un ochi dup-aia, sa nu-mi simt buzele, să mă curenteze nevralgia sau chiar sa trec în lumea ălor drepti era o statuie de ceară. Avea niste emotii de parca fusese recrutat eunuc la curtea resuscitatului Imhotep.
Lumea părea ca se pregateste de o clismă în grup. „Oh, yeah, avem mult de lucru, sistemul e nedrept cu noi si n-avem timp si chef sa zambim“
M-a vizitat o prietenă. Ea zambeste mereu. Asa ca aproape ca m-a facut sa-mi întind si eu cele zece fire din maxilar si i-am spus la un moment dat sa taca si sa schimbam subiectul. Dar m-a înviorat pur si simplu. Si vreau sa spun ca n-a avut o viata tocmai usoara si lipsita de griji. In plus, înaintea mea, ea trecuse printr-o operatie mult mai laborioasa, în aceeasi clinica.
Imi pare rau dar nu cred ca zambetul de fiecare zi e conditionat de salar , de relatia cu partenerul si de conditiile de munca, de oboseala, de hemoroidul acutizat sau de faptul ca a întarziat tramvaiu si eventual sotu. Nu cred ca zambetul trebuie sa porneasca de afara ci dinauntru.
Daca nu zambesti zilnic o sa devii încet o poamă acra – om sau oamă- si nimeni n-o sa aiba curajul sa-ti spuna ca pari sau chiar esti insuportabil, iritant, apatic. Singuri nu ne putem corecta, oricat ne-am uita în oglinzi.
E valabil si-n relatie , la orice loc de munca, în orice împrejurari. Un zambet adevarat vindeca, întareste, îti da încredere si sudeaza legaturile între oameni, îti arata ca esti acceptat si eventual înteles. Daca nu poti sa ajuti un om, macar zambeste cand îi explici de ce nu poti- nu te răsti la el. Asa o sa ramana cu sentimentul ca ai avut bunavointa dar nu si putere sa îl sustii.
Nu sugerez sa mergeti ranjid pe drum ca si cum v-ar fi violat Jason Statham dar nu uitati doamnelor sa zambiti!
Si domnilor…..nu stiu ce exemplu sa va dau si-n plus plec de la premisa ca sunteti mai greu de violat.
:)):)):)):)):)):)):)):))
:):):):):):):):)
nah…zmabarici ma fac azi ;):))
🙂 🙂 🙂 🙂 🙂
E bine aşa?
Un zâmbet este întotdeauna binevenit. Doar suntem “animale sociale”, nu? 🙂
🙂 🙂 🙂
Zambesc.
Multumesc.
Eu cred ca aici se simte diferenta intre civilizatia vestica si cea estica! Tu stii bine la ce ma refer…Intotdeauna mi-a fost drag sa vad cat de usor (si nu in ultimul rand cald) zambeste un ”oriental”.
Dias, ai dreptate, orientalii zambesc mai des ca noi …cred
:)) Eu am invatat sa zambesc aici. In Ro toti erau incruntati, cum sa iti vina sa iti arati fasolea? Aici insa, toata lumea (aproape, sa nu exageram ;)) e zambitoare. Si normal ca un zambet, cere alt zambet…asa ca zambesc si eu :).
Sigur nu-s pe palinca zambetele alea?:)))
Sigur! 🙂 As scrie de dupa gratii daca ar fi asa. 😉
Stiu, se zice despre nordici ca sunt reci…e clar ca depinde mult de “la ce” te raportezi. E clar ca n-o sa vezi un nordic mangaindu-ti copilul pe strada sau spunandu-ti ca nu i-ai pus caciula in cap ca raceste :). Si nici vecina nu va veni la tine sa va beti cafeaua daca nu sunteti prietene si daca nu se anunta din timp, la chemarea ta. Dar asta tine de obiceiurile lor…cafeaua e ceva “sfant” la ei si se impartaseste cu prietenii/colegii…mai putin cu vecinii, dar daca vecinii sunt prieteni, se poarta. Eh, e complicat, e greu de explicat asa la rece…si apoi depinde mult de felul in care vezi lucrurile. Daca vrei sa ii vezi reci, asa ii vezi…daca nu, nu. Prejudecatile exista, fara doar si poate…
Dar de zambit, zambesc. Si e pe bune, chiar daca o fi o masca de amabilitate. Dar decat una inciudata, o prefer pe prima :).
Cred ca am inteles gresit corelatia zambetelor cu palinca :). daca ziceai snaps ma prindeam din prima :))).
Nu, nu e nici pe snaps. 🙂 E vorba de colegi de serviciu, profesori la scoala, vanzatori in magazine, oficianti, soferi de autobuze, sau pur si simplu trecatori cu care ai ocazia sa iti intalnesti privirea, sa te lase de ex. sa treci pe usa inaintea lui…din astea….
Bine zis…pot totusi sa consider ca ai zis Derek Morgan si nu Jason Statham? Nu de alta, dar sa ranjesc si eu 😀
Desigur, e la libera alegere 😀
Ai dreptate – lumea zambeste prea putin si se incrunta prea mult.
Ar trebui sa-i punem pe toti nezambaretii sa-ti citeasca blogul ca sa se binedispuna 🙂
am lucrat undeva unde una din reguli era sa raspundem zambind la telefon si ni se zicea ca o sa realizam ca interlocutorul o sa isi dea seama de asta 🙂 Si chiar asa era, daca raspundeai zambind la telefon, mergea de obicei bine 🙂
“with a smile in the voice” 🙂 cute, right? 😛
Da, e perfect adevarat, zambetul se simte la telefon!
Ce coincidenta, tocmai a scris Marian un articol foarte asemanator, acum mi l-a aratat :))
Si mie mi se pare foarte important un zambet si ma mai trezesc si eu facand glume in tot felul de situatii necorespunzatoare, doar doar mai scot un zambet de la vreun intervievator 😀
“Sti ce au facut oltenii cand au vazut prima data franzela?
Au mancat-o cu paine!”
Te-am facut sa zambesti?! 🙂 🙂
Minnie, toti cei care ma vizitati, ma faceti sa zambesc 🙂
Multumesc
Hei, hei, ce-i aici!? Vezi ca-s olteanca si nu rad la d-astea :D.
Gumesc!
Pup cu zambet un hapi!
Dar cred ca si Minnie e olteanca :)) Sau incurc borcanele 😀
Pup Fede si welcome back!
=)) prea tare treaba cu violul”
in rest despre zambet..il promovez oricand..ma intreb acum cum ar arata viata mea fara zambet..o god!tare nefericita ar arata..
imi zic mereu ca poti identifica f usor oamenii fericiti si oamenii nefericiti..cei fericiti sunt senini..zambesc cu ochii si buzele, iar cei nefericiti sunt incruntati de parca urmatorul gest e sa ti dea tie una in cap, ca ai curaj sa zambesti in fata lor..
chiar asa cum indraznesti sa fii fericit?!
Da, eu zambesc destul de des cand interactionez cu oamenii.
Altfel par mironosita 😉
Ok, cateodata chiar sunt 😀
Yep. Ai văzut Crank? Nu-i cu viol dar e cu zâmbete. 🙂
PS: Îmi place că ai fantezii cu Statham… 😆
Repede ai dedus tu ca am fantezii cu Statham 🙂 🙂
🙂
:)))) ca mare dreptate ai!
ei, da ! Aveam nevoie de-o pastilă de-asta azi ! 🙂
Daca te apuci de facut struguri, draguta, o sa ai nevoie de mai multe 😀
Exista poame acre si de 20 de ani?Am impresia ca am vazut…alea ce ajung oare?:))N-ai urmarit stirea cu Nicu taximetristul violat?:))Cred ca i se oferise ocazia sa zambeasca mai des dar nu s-a descurcat :))
Si bine ai revenit!!!Milioane de zambete (pe zi) sa ai!
Apropo, lu taximetristu ala violat i-a placut sau nu???
Am auzit ceva la stiri dar nu stiu detalii
Am impresia ca nu prea,din cauza stresului n-a putut sa se ridice…la asteptarile fetei:))))))))))
foarte frumos scrii. te-am bagat la blogroll fara obligatii. nu trebe sa ma bagi si tu. vreau doar sa am un shortcut spre blogul tau sa te pot citi mai des.
Multumesc dar stai linistit ca nu raspund la astfel de “obligatii” :))))
Depinde de situatie pana la urma – in general incerc sa nu fiu incruntata, dar se mai intampla si asta. Totusi, la durere (fie ca e a mea sau a cuiva din preajma) incerc mereu o gluma sau ceva sa luminam putin ziua, dar nu e intotdeauna bine primit – spui ca personalul medical e tare serios sau chiar de-a dreptul incruntat, dar probabil exista si pacienti care nu ar suporta un medic sau o asistenta care sa zambeasca sau glumeasca tot timpul, ca un fel de ‘razi de durerea mea’; poate ar trebui sa aiba mai multa empatie si sa le pese mai mult, ar observa care sunt persoanele cu care sa zambeasca si unde e mai potrivita seriozitatea.
In rest, ai dreptate, lumea prea e incruntata in viata de zi cu zi, de aceea poate cei care zambesc sunt priviti ca fiind ‘diferiti’ si se poate intampla sa se interpreteze gresit (ca in faza cu inginerul). Eu zambesc uneori cand merg pe strada fie pentru ca vad ceva ce-mi face placere (flori, pasari, copii etc. pe Statham inca nu l-am vazut pe meleagurile noastre 🙂 si se uita lumea ciudat, iar daca se mai intampla chiar sa rad (ascult carti audio si uneori e amuzant) e chiar amuzant ce priviri primesc, gen ‘e dusa de acasa’, deci imi vine sa rad si mai tare.
Zambiti, maine va fi mai bine!
Cand stai 4-5zile in spital si iti zambeste o singura persoana….nu se mai pune problema de a “zambi tot timpul” 🙂
Nu mai zic ca unele intrau cu masca la mine ca veneau direct de la ATI sau de la sala 🙂
ASta cred ca ai scri-o si pentru mine! Eu obisnuiam sa rad mult, port si acum un Zambaret in piept la munca, dar incep sa obosesc si eu cand vad fete incruntate, cand ii aud pe toti vaitandu-se in jurul meu.Ma molipsesc de la ei, imi fura din energie.Si mie imi spuneau operatele sa tac ca li se rup cusaturile de la ras, dar parca nu mai am entuziasmul de altadata.Inca nu m-am acrit, inteleg ce important e sa nu-i raspunzi in doi peri omului care a venit temator si suferind in spital.Sefilor? Sa-si zambesca singuri, in oglinda, ca nu mai pot eu de bunavointa lor :))
Nu am scris-o pentru tine, ma citesc mai multe cadre medicale si…..daca reusesc sa ii fac pe 2-3 sa zambeasca atunci cand isi aduc aminte de articolul meu e o mare realizare 🙂
In plus iti foloseste si tie un zambet nu numai pacientului 🙂
terapia prin zambet ajuta fosrte mult la starea de spirit, si mie imi place sa zambesc si sa impart zambete, oricumn prefer zambetele naturale nu impuse 😀
:):):):):)
Interesnt ca si eu zambesc in ultimul timp din ce in ce mai rar . Dar stii ca vorbele tale ma ating in locul sensibil .Ar fi absurd acum sa 😀 ranjesc asa ca iliescu si sa zic de acum asa am sa fac, dar un lucru e sigur , am sa ma straduiesc sa fac asta , si cu siguranta uneori o sa imi vina in minte cuvintele lui Hapi . 🙂
Da, uite, acum chiar zambesc cand imi amintesc de zambetul lui Iliescu :))
Ce bine pică un astfel de comentariu, tocmai când încă mai am în minte reflecţia unui romancier român făcută într-un roman quasibiografic publicat în suedeză, cu vreo 2-3 ani în urmă. (Nu, nu e vorba de Mircea Cărtărescu). Autorul se arăta sasistit de zâmbetul permanent al funcţionarilor publici din Suedia scriind ceva de genul: “Te uiţi la ei şi te întrebi dacă toţi suferă de pareză facială”.
Adica functionarii din Suedia chiar zambesc des?
Toți lucrătorii care vin in contact cu publicul. Si eu fac la fel când in localul bibliotecii intra un nou venit. Salutul si zâmbetul sunt aproape inseparabile.
Te felicit pentru asta! 🙂
Mai bine un chip expresiv decat unul impasibil…….
Trebuie sa fiu foarte suparata sa nu zambesc. 🙂 Si asta mi se intampla rar. 😉
=)) daca tot mi-am adus aminte. acum vreo 2 saptamani eram cu niste prietene, noaptea la autostop. ft in zona si deloc periculos si in momentu in care a venit masina, m-am pus sa zambesc. nush daca l-au impresionat pe nenea ala dintii mei sclipind datorita farurilor, da ne-a luat :)).
eu intotdeauna zambesc. e mai bine asa 😛
Nebunatico
Recomand trenul, poti zambi si acolo 🙂
Si eu ar trebui sa zambesc mai des. Am pretentia de la altii sa nu-mi afiseze o mutra acra, dar ar trebui sa incep cu mine si propria mutricica inainte sa am asteptari de la altii.
Thanks for the reminder, Hapi darling. 🙂
Idem la mine
Trebuie sa-mi amintesc zilnic dar in general mi-e usor sa zambesc
o, da! Cat de multe poate face un zambet! 🙂 Terapia prin zambet, chiar functioneaza. Eu am verificat-o pe mine. 🙂
Chiar de-n sufletul meu e iarna (si chiar este de foarte mult timp), eu zambesc. Nimeni nu banuieste ca sunt, de fapt, trista. Zambesc, sunt amabila cu oamenii, poate chiar prea caci le dau motive sa creada ca pot profita de bunatatea mea. Unii incearca. Ii pun insa la locul lor imediat :)) Nu folosind vorbe urate…ci doar imi arestez zambetul 😉
A venit iarna in sufletul tau asa de curand? 🙁 Imi pare rau s-aud asta Elly, sper sa treaca.
of, ca ti se strica toata ziua cand te duci sa rezolvi o problema sau pur si simplu la cumparaturi si dai de mutre din alea acre si primesti raspunsuri in 2 peri de zici ca le bagi mana in buzunar, nu te duci sa le dai niste bani. iar daca le mai si zambesti se uita la tine ca la nebuna. oare ne costa chiar atat de mult sa dam un zambet idiotului din fatza noastra? in ultimii ani am inceput sa zambesc mai des. de multe ori prosteste pe strada. ma bucur … de ale mele. cred ca zice lumea ca sunt intr-o ureche. uneori prind cate o privire mirata, cate o spranceana ridicata si imi dau seama ca ma dor falcile 🙂 . imbatranesc? o iau razna? nu stiu.
Exact, am observat ca unii se uita ciudat la tine cand le zambesti si ei sunt seriosi 🙂
eu chiar zambesc zilnic… si ma bucur enorm cand mi se raspunde la zambet… si nu se intampla asta prea rar…
Ce zici, americanii zambesc mai mult sau mai des ca noi?
mai mult… mult mai mult… desi… recunosc… uneori doar profesional
De obicei astfel de mesaje precum voi scrie eu, se posteaza la “About”, dar pentru ca titlul acestui articol spune ca doresti sa zambesti mai des, uite un petit motiv : te-am nominalizat pentru “One lovely blog award” – detalii : http://carmenfortis.wordpress.com/2012/09/11/nominated-for-one-lovely-blog-award/
Iti doresc o noapte placuta in continuare si dimineata frumoasa !
Cu drag,
Petit
Multumesc Petit 🙂
nu te lua de Jason Statham! ii al meu! nu-l impart cu nimeni! :))))))
E coada mare la el :))))
Fetelor nu vreau sa va stric ziua, dar Jason e al meu de vreo 10 ani :)))
Lasand gluma am avut un prieten care semana cu el la modul deranjant de mult, ziceai ca-i fra-su geaman uitat pe plaiuri mioritice. Pup io cheliuta lui :)))
Lasa-ma sa ghicesc, era mecanic si venea sambata :))))
Cadrele medicale nu zambesc pentru a nu raspandi microbi!:))
Eu sunt seful unui departament de HR si mi s-a intamplat de multe ori ca zambetul meu sa fie interpretat ca flirt. Asa ca acum mai putin cu aratatul dintilor, zambim cu buzele lipite. Si mai draguti sunt cei care vor sa fii acru si crispat ca apoi sa poata fi victime ale sistemului :)). Iar eu in inocenta mea credeam ca pentru munca asta trebuie sa ai gena amabilitatii.
Pai il cenzurezi cate putin (zambetul) dar nu de tot
🙂 multumesc pentru zâmbetele de când te citesc
Eu iti multumesc ca ma citesti, Ana 🙂
Se spune ca atunci cand creierasul simte o urma de fericire trimite oaresce semnale catre colturile gurii si acestea se indreapta vertiginos spre urechi. Ei bine, se poate face si cale-intoarsa, de la zambet la senzatia de fericire din creieras. O metoda simpla e cea a creionului. Un creion tinut in gura, asa de-a latul, nu cu varful, simuland un zambet (ranjet) larg, poate transmite invers, spre creier, senzatia de relaxare, de bine sau de usoara fericire. Cam 30 de secunde se spune ca sunt suficiente. Am incercat si eu asta cand nu mai puteam de draci si ma apasa toata constelatia pe umeri. Merge!
Un bax de creioane la domnu’! Vineeeeeee!
Eu o sa bag altceva in gura, cred ca nu e musai sa fie creion……
Daca tu spui ca merge…..
Eu unul nu zambesc foarte des, chiar o fac foarte rar, nu ma pricep la asta :))
Invata
Iti place ca altii sa fie mereu seriosi cand ti se adreseaza?
De aia îmi place aici ,ca mai toți zâmbesc pe stradă, sa vrei sa stai încruntat și nu poți .E bine asa.Deja ziua e altfel daca ai zâmbit și tu macar o data,chiar și unui necunoscut.
Total de acord…
Ceva de genu: ” Un zambet nu costa nimic…ofera-i unul si celui de langa tine!” 🙂
Am observat si eu lipsa zambetelor, ca sa zic asa.
Daca tot e criza …poate ducem lipsa si de zambete ;))
Ducem lipsa dar zambetele sunt relativ usor de produs 🙂
E adevarat. Si eu mai am de lucru la asta, nu-s o persoana tare zambareata, mai ales ptr ca eu consider ca am un zambet urat. Asa ca prefer sa nu rad, doar zambesc asa cand ma apuca. 🙂
Am observat si-n relatii, nimanui nu-i place sa stea cu cineva care e permanent nemultumit si suparat.
Nu exista zambet urat
Eu zambesc mai mult decat ar fi necesar, ma invioreaza orice nimic. Chiar si acum, citind comentariile de aici, nu imi pot opri mecla sa zambeasca.
Am ras cu lacrimi si i-am citit chiar si sotului meu acest delicios post al tau… Si a zambit larg! 🙂 (El e cam morocanos… :))
iui!! mie mi displac oamenii cu fete acre. eu m am obisnuit cum e pe aici…astia si o amenda ti o dau zambind. nah…
Si mie imi displac…mi-e dor de postarile tale
Il invidiez pe pufulet sau cum ii zici tu….