“Stailingul” înseamnă să te îmbraci normal

costum hapiCand am primit un mail cu „rochii pentru marele eveniment în ton cu martisorul”, de la un strainez care propunea „o colaborare” serioasa si de durata cu blogul meu, pe care abia am timp sa-l vizitez (sic) am transmis mesajul mai departe. Daca era un bilet la un film cu Rocky, executam un click.

L-am trimis consortului.

Explicandu-i, cum că la noi, martie e un martisor din 1 pana in 32 si femeile isi improspateaza garderoba cu toate rochitele plisate de la Zara.
Cu-n ochi in cer si unul in enciclopedia libera, mi-a spus c-aia-i 8 martie si ca oricum , ultimea fusta achizitionata de la Zara era mai scurta decat rabdarea lui. Ocazie cu care, bine ca i-am amintit , sa-mi mut cele 6 sacouri atarnate in dulapul lui ca nu-i incape flanela nu stiu care. Flanela care nu s-ar sifona nici daca ar trece paravionu prin ea!

Nu va inteleg. Nu pricepeti ca oricum v-ati imbraca, sunteti cam identici? 😛

4 perechi de blugi, adidasii, 3 perechi de nu stiu ce pantofi care arata toti la fel, franelele, jacheta, tricoul si câte-o cămeshă in care vi se atribuie cu forța un papion din cand in cand. A….era sa uit costumul.
Cum îl uitati voi cate un an în dulap, de parca n-ati avea macar unul de pe vremea cand ati terminat liceul.

„Trebuie sa ma barbieresc azi, ce zici?”

Eu sughit cand aud întrebarea asta. Domnle, e ca si cum te-as întreba daca trebuie sa ma pensez sau sa-mi fac si contur la buze ori sa aplic numai rujul. De unde naiba sa stiu eu daca trebuie sa te barbieresti din moment ce stii deja ca imi asum riscul de-a iesi pe usa deodata cu tine? Barba crescuta in 2 zile, e la fel cu cea de trei zile sau de 4 si daca te plac, nu te acordez dupa chipul si asemanarea mea.

A….dar stai ca te taxez la „stailing”.
Vii cu camasa verde lămaita, pantaloni în dungi stramti pe coapse , curea maro si încalti mocasinii albi. Mno hai sa mergem….
Mergem, da lasa-ma te rog sa ma maschez si eu în Iulia Albu si sa-mi pun un clop rosu între buclele nepieptanate.

Remember

De 8 martie, într-o seara cu luna plina, un amic policeman a venit sa ma scoata la o seara dansantă asa o numea el, mi-a cantat Albatros. Acolo m-am sterilizat cu alcool sa devin si eu dansantă, ca nu prindeam nicicum ritmul. Si doream sa ucid microbeii, fiintele alea mici care se ascund cand stai 3 zile in casă, si-ti ies pe buza superioara cand esti invitata la bal.

Purtam o rochita dantelata si el costum la 4 ace si butoni, văzându-l la usă, am crezut ca vine sa-i spuna mamei ca vrea s-o scape de-o belea.

Cand s-a incalzit atmosfera si toti dansau, el si-a dat jos sacoul si-a ramas in tricou cu Nirvana si o vesta de asta colorata cum gasesti azi la Miniprix. „Hapi River se simte oripilata” era statusul de pe vremea in care eu nu stiam cine sunt si el nu stia ca Nirvana nu se pupă cu Albatros.

Nu ne întrebati cum vă stă părul.

Ca daca nu va stă bine si vă spunem, cine stie cu ce perucă iesiti din oglindă, chiuvetă si eventualul tub cu gel. Daca aveti un frizer bun, vă stă bine iar noi nu suntem cele care-am gandit reclama la Pantene.

Ni se întampla si nouă…..

In urma cu cateva luni, în cabinetul stomatologului clipeam ca tic-tacul bătut laolaltă, prefacandu-ma ca nu simt anestezia, dupa ce-mi intrase acul cela din bolta palatina pâna pe sub nas.
„Ți se desprinde un ochi.”  zice medicul chicotind :blink:

Mi se desprindea si lacul de pe unghii, dar stomatologii nu stiu c-atunci cand gura ta e ocupata cu cinci degete de-ale lor, cu furtunu de aspiratie si cu eventuala asistentă care trage cu furie de buzițe, esti ca gâsca mută la îndopat.

Si-asa de drăguti au fost, ca mi l-au scos si l-au pus la loc. Până si-a facut efectul anestezia, asistenta si-a tras alte manusi, mi-a intors pleoapa superioara ca pe-o rulada si-a extras lentila de contact.

Apoi a urmat partea cu un ochi râde si unul plange.
Pana acasa am vazut dublu, c-o pusese invers. Ce bucurie pe mine cand le-am scos si-am realizat că de-aia observ in reluare mediul inconjurator, nu pentru ca mi s-ar fi creponat un nerv.

16 thoughts on ““Stailingul” înseamnă să te îmbraci normal

  • March 4, 2014 at 11:42 pm
    Permalink

    Pe mine ma intriga nu faptul ca pari vesela si lipsita de griji. Pe mine ma intriga faptul ca pari vesela si lipsita de griji si plina de umor dupa ce ai avut cateva zile/nopti saptamani ucigator de grele. Mie imi moare muza cand ma traverseaza necazurile…

    Reply
    • March 4, 2014 at 11:55 pm
      Permalink

      Par 🙂
      Dar muza mea trebuie sa traiască. Doar e…Hapi.O zeita.

      Reply
  • March 5, 2014 at 10:15 am
    Permalink

    Ai o muză tare isteaţă, Hapi. Ai grijă de ea. 🙂

    Reply
    • March 5, 2014 at 10:24 am
      Permalink

      Incerc Max 🙂

      Reply
  • March 5, 2014 at 1:21 pm
    Permalink

    ce as vrea si eu ca tine… cu muza si atunci cand nu mi vine nici sa vorbesc cu cei din casa…
    am sa tin minte asta cu normalul. de multe ori avem imresia ca ar trebui sa ne dam peste cap ca sa aratam la moda….

    Reply
    • March 5, 2014 at 10:02 pm
      Permalink

      Da cine-a zis ca eu vorbesc cu cei din casa 😛
      Cunosc sentimentul Vavaly, cred ca toate-l cunoastem.

      Reply
  • March 5, 2014 at 8:13 pm
    Permalink

    tu suferi si eu ma amuz de modul in care povestesti necazurile tale:))

    Reply
  • March 5, 2014 at 8:34 pm
    Permalink

    Cum sa sufar? M-am mai smiorcait eu pe ici pe colo dar nu am necazuri mai mari ca altii, ma descurc cu toate daca vrea Cineva

    Cat timp va pot face sa zambesc cum as putea sa sufar pe deplin ? 🙂

    Reply
    • March 5, 2014 at 9:34 pm
      Permalink

      Am o vaga banuiala ca Cineva crede ca ne-om descurca: mai târâș, mai grăpiș, mai o suta de metri garduri, le-om depasi pe toate.
      Eu sunt unul din cei pe care-i faci sa zambeasca. Uite asa, cu gura pana la urechi 🙂

      Reply
      • March 5, 2014 at 10:01 pm
        Permalink

        Lotusule drag….
        Ce bine e cand treci pe la mine cu ganduri care-mi seamana si cu finetea care te caracterizeaza. Sigur ca le-om depasi toate…sau le-om lua cu noi pe cele bune.

        Reply
  • March 6, 2014 at 11:39 am
    Permalink

    si cind imi amintesc cu cita grabire m-am barbierit eu prin clasa a 8-a cind nici nu aveam ce barbieri … Si acum abia daca o fac o data pe saptamina! :))

    Reply
  • March 6, 2014 at 6:15 pm
    Permalink

    Da pe-aia n-ai auzit-o? “Auzi, ia uite, n-ar trebui sa ma spal pe cap?” La ce par poarta ei chiar nu se observa nici dupa o luna. Totul e sa nu-i apuce mancarimea.

    Reply
  • March 6, 2014 at 9:08 pm
    Permalink

    Pe mine m-a amuzat povestirile unui cuplu in care el cerea ajutorul ei, ea ii spunea sa se imbrace cu ceea ce doreste ca mai apoi cand sa-l vada sa fac atac de cord… si pana si in ziua de azi practica “imbraca-te cu ce doresti numa’ pune doar ce-ti zic pe tine”. :))

    Reply
  • March 7, 2014 at 10:04 am
    Permalink

    Proba de foc e cea cu cravatele, când se înfățișează ZILNIC în fața ta, cu trei-patru bucăți (care ție nu-ți zic nimic, apropos) și te întreabă pe care s-o aleagă. Evident că întotdeauna o va alege pe una din celelalte decât cea indicată de tine. x(

    Reply
  • March 13, 2014 at 12:13 am
    Permalink

    super funny, ca mai toate povestile tale pe care le savurez cam in fiecare seara de cand te-am descoperit
    “Ti se desprinde un ochi” :))))))))))

    Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *