Călătorie cu peripetii Agadir- Essaouira

CTM Maroc bus
C-o zi înainte ne luăm biletele de bus. CTM ca e cel mai bun. Din otogară.

Ii trântesc o scrisoare medicala sub nas lu Ben Aliul care vindea bilete și-i spun ca-i musai să stăm în spatele șoferului, sa am vizibilitate ca dacă nu, mi se infundă nasu, ochii, capu, mi se încrețește coada în 2 ore jumate darmite în 4. Ben Ali se sperie și-mi jură vizibilitate eternă.

A doua zi, urcăm în bus. Un tinerel, țoc, în spatele șoferului, nu se dă dus nici de ciudă. Stiind ca urmeaza o lupta crancena ca-ntr-o minte sclipitoare de la prea mult soare, insotitorul se retrage la rugamintea mea in spate, unde mai ramasesera locuri.

Poate va intrebati ce m-a „mânat“. Nu, nu păteam nimic daca stateam in spate dar am văzut ca in timp ce ei asteapta sa fie tratati cu respect, considera ca e datoria ta sa-i platesti mereu ca sa-si mute curu, chiar daca ai mai platit odata acelasi serviciu. Soferul: vorbiti cu domnul. Un puțoi de 20 de ani care astepta sa-i dau 2-3 euro sa se mute.


Cum nu mai functionez pe bani ci pe principii– cum ar trebui sa faca fiecare mamifer evoluat, m-am prezentat frumos la agentie si l-am solicitat amabila pe sef.
Nu le-a convenit, nu i-a convenit aluia ce vindea bilete – pentru ca seful de agentie auzise de dincolo conversatia si i-a spus: du-te cu doamna si rezolva problema!
Cum s-o rezolve cand in fiecare zi dai ceva cuiva? Ei bine, NU am vrut sa dau nimic. Pierd sau castig un loc in fata.

Greu s-a dat dus cârcelul ala din primul rand dupa o cearta buna cu domnu de la belete. Desi poate ca facuse drumul ala de nspe mii de ori. A fost dreptul meu sa consider ca e cazul sa incerc sa-i dau o lectie despre cum sa respecti o persoana si mai ales o femeie, fara sa astepti sa fii platit. Pentru ca l-am rugat frumos intai si i-am expus motivele. I-am spus ca locul acela mi-a fost promis de angajatii companiei. I-am aratat biletele. Cu LOC. Nici c-a miscat un muschi, se uita la mine de parca a mestecat ciuperci colorate inainte.

In sfarsit, sefu cela ridica tonul, il ridic si eu, că oricum n-am cu cine sa ma cert- si se duce copchilu.

Dupa douazeci de minute, barfa despre turista nebună devine deja trecut pentru marocani si-si vad de-ale lor. Jumate din pasageri incep sa urle in telefoane. Jumate din pasageri au smartphone-uri. Io n-am decat o vezica plina, oprim in sfarsit.

Langă niste… fast- funduri. Merg la baie.

„Madame, madame, papier.…“ . Io cu servetelele dezinfectante zici ca eram Madonna. Si m-am transformat in Pink sau in pantera roz cand am vazut pt ce am platit.
toaleta turceasca
„Ici, ici, madame!“
Vad, tanti, da nu cred ca pot s-o nimeresc…..
„Ici, ici…..“ si ies.

Am iesit repede că- mă scuzati, sa ma piș pe mocasinii de la ecco puteam si in spatele unei tufe de argan, doar e bio totul.

Ma duc viteaza si-n viteza pe partea ailalta, pomi, verdeata, alea alea, nimeni imprejur.
Ma fac mica sub o tufă si-n plin proces fiziologic aud un behait in spatele meu. O fetita mică se chinuia sa urce o capră mare intr-un arbust. Capra urla de parca o punea pe plită si tremura ca frunza, fata se uita mirata la fundu meu – aveam si ochelari frumosi dar cred ca nu la ei se uita. Mai in spate cativa turisti se apropiau sa vada si alte capre. Una în pom, una sub altu, etc.
Ialla, ialla, i-am strigat lu aia mica, halas, halas si m-am rotit dupa arbust ca sageata albastra. Imi si imaginam o vedere din Maroc – cu-n fund alb si-o capra neagra.

caprearbusti

Sare capra din pom, sar eu de sub tufă, dau sa trec strada, in urma mea aud glasuri de copii care rad, ma întorc, copacul nu fusese trăznit din senin, râsete vesele, nu s-au format cratere deci lumea-i in ordine si Universu-i stabil.
Cat de rau imi pare ca n-am poze sa va arat….

Drumul e bun dar ingust si cu cateva serpentine. Daca nu mori cand vezi cum conduce soferul, cateva capuri de fereastra, ca începător- servești.

drum agadir essaoira2drum1pe soseadrum essaouira agadirplaja intre agadir si essaouira

Am o curiozitate. Ce va intereseaza in mod deosebit pe cei care urmariti jurnalul din Maroc? Si pe cei care nu comentati? 🙂

40 thoughts on “Călătorie cu peripetii Agadir- Essaouira

  • May 22, 2014 at 6:52 pm
    Permalink

    pe mine intamplari ca asta ma atrag :). ca istorie si cultura nu prea cunosc si cred ca pot invata si asa, din mers, printre hohote de ras. esti de belea femeie :)))

    Reply
    • May 22, 2014 at 9:55 pm
      Permalink

      Si eu am facut pipi cu spasme dar mi-am curatat papucii in hohote de ras.

      Reply
  • May 22, 2014 at 8:35 pm
    Permalink

    mie mi-e egal de unde “transmiti”, toate scriiturile tale sunt interesante si mai ales haioase, vederea cu hapi+capra neagra ar fi inconjurat lumea :)))))
    nu pot sa nu remarc buda f. curata si sa fac o paralela cu cea dintr-o benzinarie din ro, acum cativa ani, unde copilul s-a razgandit brusc c-ar mai vrea sa faca ceva :)))
    daca ai fi fost antrenata de tata: p…tiva, c…tiva ca pan-la mare nu oprim! n-ai mai fi pus eccosinii in pericol :))

    Reply
    • May 22, 2014 at 9:48 pm
      Permalink

      Tu Simo dar eu nu nimeream gaura aia :))))

      Reply
  • May 22, 2014 at 8:57 pm
    Permalink

    mai hapi aventurile tale sunt savuroase 🙂 🙂 🙂

    Reply
    • May 22, 2014 at 9:47 pm
      Permalink

      Multumesc. Chiar sunt. O sa iau un ibuprofen acu.

      Reply
  • May 22, 2014 at 9:31 pm
    Permalink

    Aventuri cu capra… 😀 😀
    Am păţit-o şi eu, numai că eu n-am dat de capre, ci de un berbec. Şi mai era şi vânt, de mi-a zburat teancul de şerveţele, iar prin bălăriile alea nu am dat decât de urzici, fir-ar!…

    Reply
    • May 22, 2014 at 9:47 pm
      Permalink

      Recuperat.
      Aici nu erau urzici dar cand am vazut turistii printre frunze…..si capra in pom

      Reply
  • May 22, 2014 at 9:36 pm
    Permalink

    Vreau ceva povestiri din bazar 🙂 O negociere, ceva …

    Reply
    • May 22, 2014 at 9:46 pm
      Permalink

      ooo, am si de-alea :stars:

      Reply
  • May 22, 2014 at 10:19 pm
    Permalink

    In Bucuresti, in autogara e acelasi fel de wc, turcesc parca-i spune. Dar nu-i nici pe departe asa de curat, plus ca freci cu coatele peretii laterali de spatios ce este. Si da, se plateste 3 lei pentru asta.

    Reply
      • May 24, 2014 at 1:30 am
        Permalink

        Aici era umed peste tot, pur si simplu alunecam desi aveam “cauciucuri de iarna”, na, n-am vrut sa “mi-o risc” 😛

        Reply
    • May 24, 2014 at 1:03 am
      Permalink

      Alina, big hug!

      Reply
  • May 23, 2014 at 9:24 am
    Permalink

    Pe mine mă interesează doar să știu că ești bine. În rest, citesc cu plăcere lucrurile astea care mi se par exotice și incitante.Sejur plăcut în continuare! 🙂

    Reply
    • May 24, 2014 at 1:04 am
      Permalink

      Sunt….da, sunt bine zise Hapi 🙂
      Incerc sa le “pun” pe-alea exotice si amuzante.

      Reply
  • May 23, 2014 at 10:56 am
    Permalink

    eu ador aventurile in lumea simpla, la tara. Pt mine, cele mai frumoase vacante au fost nu la Paris, ci in delta/pe drumuri de munte cu cortul, printre oamenii obisnuiti.

    Despre toaletele turcesti, cele cu gaura, medicii spun ca sunt cele mai ok pt tranzit. Nu ma pun cu ei, dar clar bag mai multa viteza 🙂 Si evident, se spala mai usor cu furtunul cu presiune in 2min.

    De ce sunt mai bune canalizarile amenajate decat sa fac un tufis? ca am intimitate, ca dupa mine e spalat/ curatat, ca imi pot spala si miinile dupa, ca e-colii si alte bacterii care se pot dezvolta in cele eliminate de mine nu ajung sa contamineze solul /aerul /legumele/fructele, si sa provoace o epidemie, ca nu imi place sa calc in rahatul altuia, si nici altul sa calce si sa miroase in rahatul meu etc 🙂

    Si da, am vazut una in Bucuresti acum vreo 3-4 ani. Chiar, sa o mai caut …

    Reply
    • May 24, 2014 at 1:26 am
      Permalink

      Femeie, dar daca nu-i ok pt pantofii Ecco, ce mai conteaza tranzitu la o fashionista? :)))

      Reply
  • May 23, 2014 at 11:20 am
    Permalink

    🙂 Jurnalul tau are tot ce vrei, subiecte interesante, poze, intamplari haioase, informatii, stil de viata, scrise cu muult umor. Pe mine ma bucura toate, drept pt care-ti multumesc si-ti doresc calatorie placuta in continuare! 🙂

    Reply
    • May 24, 2014 at 1:30 am
      Permalink

      Genoveva….sarumana.

      Reply
  • May 23, 2014 at 12:46 pm
    Permalink

    Doar sa vad ce mai faci!
    Si cum iesi din incurcaturi 🙂
    Vacanta frumoasa!

    Reply
    • May 24, 2014 at 1:31 am
      Permalink

      Pai ies ca de obicei ma bag singura, exersez, that s life….

      Reply
  • May 23, 2014 at 2:13 pm
    Permalink

    mi e destul. mi e draga fiece clipa de a ta povestita cu umor nebun… sunt curioasa unde te mai duc drumurile… dan povesteste ca tine dar nu reusesc sa l fac sa scrie decat rar. astept continuarea.

    Reply
  • May 23, 2014 at 4:54 pm
    Permalink

    Eu te urmaresc pe tine, nu pe Maroc 😛 Daca am ajuns azi pana in tufisuri dupa tine! :))))

    Reply
    • May 24, 2014 at 1:33 am
      Permalink

      Ar fi fost chiar confortabil fara capre si turisti.

      Reply
  • May 23, 2014 at 5:50 pm
    Permalink

    Toaletele turcesti sunt si acum spaima copilului meu. Alege orice, chiar si o vezica gata gata sa dea pe afara decat astea.

    Reply
    • May 24, 2014 at 1:02 am
      Permalink

      Eu n-am prea “dat” peste turcesti pana acum, culmea.

      Reply
  • May 23, 2014 at 8:59 pm
    Permalink

    Eu nu fac mofturi cand ma taie, toaleta aia arata aranjata fata de gaurile pe care le-am vizitat pe post de toalete prin satele patriei. Dar grija fata de capre nu ma mira… Totusi de ce incerca s-o aburce in pom? De obicei sunt suficient de nebune sa ajunga singure acolo.

    Reply
    • May 24, 2014 at 1:01 am
      Permalink

      Cred ca se juca fata. Stiam ca nu nimeresc gaura, mai si alunecam si n-aveam de ce sa ma tin!
      Mai bine afara.

      Reply
  • May 23, 2014 at 10:22 pm
    Permalink

    mi-aduc aminte cu drag (vezi sa nu) ultima mea calatorie cu autocarul care a durat 23 de ore in loc de 13 si din care vreo 7 le-am petrecut intepeniti in camp undeva pe langa Arad pentru ca niste genii betonasera ambele sensuri ale soselei simultan la o trecere peste calea ferata si o trebuit sa stam sa se usuce. Cred ca am fi platit fericiti pentru o tufa 😛

    Reply
    • May 24, 2014 at 12:58 am
      Permalink

      Doamne, nu-mi pot imagina 🙂

      Reply
  • May 24, 2014 at 6:52 pm
    Permalink

    Mie imi place cum povestesti si iti citesc toate povestirile, las comentarii mai rar pentru ca se intampla sa citesc articolele mai tarziu, iar la partea ta de jurnal chiar nu stiu ce sa scriu 🙂 Insa imi place sa le citesc 🙂

    Reply
    • May 24, 2014 at 11:43 pm
      Permalink

      E ok, nu vanez comentarii, eram curioasa daca va intereseaza altceva- decat ce povestesc de aici.

      Reply
  • May 25, 2014 at 7:54 pm
    Permalink

    Sa stii ca am dat de asa ceva in gara la Bologna 🙂

    Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *