O “fotografie” cu Iisus și o poveste de Paște pentru copil
Am multe poze înrămate în casă. Cu mama și cu copilul meu. Cu bunica mea. Câteodată iau fotografia în care Kint era mic mic și grăsuț și parcă nu semăna cu nimeni. Și m-a găsit cu lacrimile picurând pe poză. La fel îl iubeam, mic, gras, slab, înalt. De ce țin pozele? Pentru că mă conectează imediat cu persoana. Țin și poze cu bunica. Cu bunicul. Cu cel mai bun…
