Ție, ca să nu mai sângeri…
Te iubesc enorm. PENTRU CĂ.
Asa o sa va iubeasca toti. Conditionat. Cu termeni. Se vor uita la valabilitate. La alte oferte. Copiii o sa admire parinti „mai buni”. Cel de alaturi va lauda personaje mai puternice.
Omul cu mai multe sau mai putine diplome, va rade de tine. Individul in care vei avea cea mai mare incredere, nu te va privi in ochi cand te va înjunghia. Iti va tăia venele, incet, ca-n filme, ca sa te analizeze sangerand, in loc sa loveasca direct in carotida si sa plece. Toti vor descoperi ca Răul este ceva relativ.
Toti. Ma rog.Să nu generalizăm.
Cand n-o sa mai ai puterea sa te intinzi dupa URGO-ul rezistent la apa, sa-ti lipesti si tu doua capilare, o sa-ti bandajeze ranile persoane de la care n-ai fi asteptat nici macar o margaretă.
Iubim conditionat si vom fi iubiti conditionat.
De-asta, Dumnezeu- c-asa-mi place mie sa-l numesc, Cosmosul suprem – te va trece prin proba de foc mai sus mentionata, macar o data in viata. Ca doar de-aia te-a trimis Aici, să evoluezi. Nu sa te drăgălești cu 3 soti, sa cresti si sa te inmultesti fara sa pricepi de ce-ai trait. Sigur, nu te-a trimis cu simpla misiune de-a munci 33 de ani intr-o corporatie pentru ca mai apoi sa iei o pensie de boschetar si sa vizitezi Venetia. Care probabil, oricum,o sa se scufunde pana ajungi tu la pensie.
Apropo, tin sa te anunt ca-n perioada in care, o sa-ti torni singur cenusa-n cap, cand nu te vede nimeni, cineva apropiat tie, va da colțul. Nu, nu pisica. Se poate sa faca si ea o incurcatura de mațe, dar ca sa fie completa cununa de spini cel putin pe moment, vei pierde un om drag. Doi oameni- daca esti foarte rezistent si inca nu cunosti psihiatri din oras. Credeai ca sintagma „vin toate la pachet” inseamna momentul acela in care nenea Șoni ti-a livrat la domiciliu pizza salami in loc de vegetariana?
Marea intrebare simpla, de ce suferim cand iubim?
Pentru ca iubirea nu inseamna sa te culci cu mine ca-s frumoasa. Nu tine nici de inmultirea speciilor. Nici de faptul ca nu ti-am fiert lintea suficient si-acum tie-ti stă trifermentul in gat.
E adevarat, nu ma poti iubi nici daca-s o vrajitoare care n-a sters praful pe masuta pe care-ti lasi tu gutierele, de cand te-au diagnosticat cu bruxism.
Daca te supar, ma iubesti mai putin. Daca cotcodacesc ceva ce nu-ti convine, m-ai cam plesni cu paleta aia pentru țânțari. Iubirea trece repede. Pentru ca nu esti in stare, omule, sa-ti iubesti partenerii si prietenii pe termen lung, asa cum iti iubesti copilul, asa cum te-au iubit- poate-parintii.
Si-atunci, cum poti astepta de la ceilalti s-o faca in locul tau? Vrei sa vezi ce bine e? Da, e foarte bine, extatic, inaltator. Dar tu-ti ierti copilul daca-si pocneste 3 colegi, ca „nu stie ce face”. Il ierti daca vorbeste tampenii, ca „ e copil”. Fugi ca urzicata cu el la UPU daca ti-a inghitit calmogenu, c-a crezut ca-s bomboane, si-acu stă si se uita la ceasul cu cuc de parca tocmai picteaza Boticelli.
Daca ia premiul sapte si-un 3 la purtare, se stie, nu-l inteleg profesoarele si n-au rabdare cu el. Tot cel mai bun ramane! Tu-l iubesti, l-ai musca si pe director de-o bucă daca ti-ar spune ca-i un nesimtit copilul tau. Fiica ta de 15 ani a agatat un „mos de 30 de ani” pe sentimente.ro pentru ca si-a pus 5 poze in sutien? Pedofilul dracului, ar trebui impuscati toti.
Unde le pierzi toate astea cand vine vorba de adultul de langa tine? De fratii, de prietenii tai? Că pe straini, nu-i suportam oricum cadupacesanebatemcapu, o sta scris in genoame si-n stele.
Te superi pe-un adult, ca moțăie ca ceapa in stratul cu patrunjei si nu zice nimic doua zile, pur si simplu n-are chef. Vorbeste insa cu altii. Ia sa mai tai tu putin din prietenie, din iubire si din alea, alea, ca nu prea merita atatea condimente.
Iti vine o data la 6 luni beat(a) acasa si indruga prostii? Oare daca ii pui in cafea toata cutia ta de calmogen, nu-l interneaza la UPU macar o saptamana???
Si-a pierdut jobul? O s-ajungi de rasul „amicilor”, in fond, te face de rusine. C-or sa intrebe „si ce lucreaza acum…ta na na”. Da, da, amicii aia care n-or sa dea doi bani cand iti iei si tu un genunchi in testicole. Da, cei care s-au prapadit de ras cand ai picat la interviu, stiau ei ca nu-l iei. Nu-i asa ca-i drastic sa fii judecat pentru ceva ce n-ai facut tu? Ia sa te indepartezi putin de el/ea. In fond, jobul tau e in regula. Pe moment adica.
Astazi, avem reguli pentru iubire.
Le comentam, le adoptam sau ne adaptam lor. Cum sa-l facem sa ramana, cum s-o facem sa plece, ce-i place si ce il transforma in pițigus neastamparat, unde sa ne aruncam ciorapii daca iubim si pe cine sa nu „iubim” niciodata. Retetele-s mai multe decat blogurile culinare. Nu-i necesar sa le intelegem, daca suna bine, ni se lipesc de suflet ca un scai si imaginatia fuge imediat la tabloul pictat inauntrul mintii. Si-n tablou e un El. O Ea. Idealizarea dorintelor noastre. Acea figura pe care intr-un anumit moment al vietii, ne-o dorim singura si eterna, asternuta pe pânză, numai pentru noi. Dar ce fel de Iubire, ce culori, ce pensule vor mentine chipul nealterat?
Ce-o sa se aleaga de Idealul nostru, cand o sa devenim, fara sa vrem- artistii care nu-si mai apreciaza icoana din suflet? La 19 ani, Picasso si-a ascuns in „Camera albastra” imaginea unui barbat cu papion. Generatii intregi, an de an, oamenii au crezut ca privesc doar imaginea unei doamne care se imbăiaza armonios.
N-am putea sa iubim, sa interactionam, sa ne suportam fara prea multe asteptari? Asa cum făceam cand eram copii? Cand o mamă ne-arunca de la etajul doi cateva monede ca sa ne cumparam inghetata? „ Mamiii, sa pui si pentru Alexandra.”
Si era de la sine inteles ca „mami” nu mai statea sa calculeze cata inghetata si cati bani a costat o bucurie.
Sangeram. In urma cu un an. Nici un medic n-ar fi putut opri hemoragia.
Dar pe marginea prapastiei, mi s-a intins o mana. Una straina pana atunci.
“Tie, ca sa nu mai sangeri,
Iti trimite Domnul… Ingeri.
Si mi-am spus: sa uiti de plangeri…”
Atunci l-am descoperit pe Poe. Si-atunci mi-am vazut ingerii.
(sursa foto tablou: descopera.ro)
Iubirea adevărată este necondiţionată. Cine nu o înţelege aşa înseamnă că n-a iubit niciodată, ci a avut doar toane trecătoare care – ce să vezi – nu se pun!
Iubirea e un liant pe care îl înţelegi după mulţi ani petrecuţi cu el (ea).
Iti dau dreptate. Si eu am simtit-o tarziu. Dar nu se compara cu restul formulelor/formelor de iubire.
Mie mi se pare ca iubirea adevarata este conditionata de multe Spre exemplu, dragostea trece prin stomac. Ti se inmoaie idealul de iubire daca ajungi sa mananci ceapa cu paine. Mananci o zi, doua trei… si la un moment dat te trezesti ca moare iubirea. Ca nu mai esti fericit, pentru ca pana la urma fericirea e o suma de momente frumoase, iar tu deja aduni prea multe momente grele.
Parca nu aceea e iubirea despre care vorbesc eu.
Da, in mod normal, din pacate iubirea- chiar si cea mai “adevarata” (adevarul fiind totusi relativ cand vorbim despre sentimente) este conditionata.
De asta imi place mie expresia acea expect the worst, hope for the best. Viata nu joaca dupa niciun fel de reguli, nu exista nici arbitru, deci trebuie sa te astepti sa fi lovit sub centura cand ti-e lumea mai draga. Unii ii spun pesimism, eu ii spun realism 🙂
Doar liberul arbitru. Si uneori nu suntem de acord cu el.
Esti culmea! M-am holbat trei minute la tablou sa vad unde e domnul cu papionul. Nu ma mai ajuta capul, asa ca nu l-am gasit. Sa nu-mi spui ca nu ala era tabloul! Nu stiu de ce zici de aia cu copii, ca le inghit toate nesimtirile, unii fac asa cu cainii, iubesc mai mult cainii decat semenii ceea ce e si mai jalnic. In rest, da, ai dreptate. In mod sigur Venetia o sa se scufunde pana ajungem noi la pensie.
:)) Da un search pe google. Aici nu se vede. E sub aceasta pictura. DaVinci, Michelangelo, toti au mai procedat asa, din cine stie ce motiv.
esti geniala !
Jur ,am impresia că imi intri in minte si scrii in locul meu tot ce nu pot eu .,până la urma viata e un mare compromis. Continua ,Hapi ,continua,te rog, simt ca citindu-te ma descarc .
O sa ma gandesc la ce ai zis si o sa incerc sa devin un om mai bun in iubire!
de obicei problemele apar daca cerem mai mult decat dam, sau decat poate(!) celalalt sa ofere.
Cunosc, cunosc… E pentru prima oara cand chiar cred (da, cred, e cuvantul potrivit) ca iubesc. E pentru prima oara cand ma gandesc, neconditionat, la binele celui de langa mine. Neconditionat. Nu fac aia si ailalta doar pentru ca vreau sa se poarte, la randul lui, intr-un anume fel. Daca intr-adevar e sufletul meu pereche atunci o sa se poarte asa cum merit (not so good, oricum, d-aia inca ma mir cum de nu-mi pune piedica) :))
E o ipocrizie din partea celor care nu recunosc. Sa simtim nu e doar o slabiciune ci si o forta.
Este, totusi, pentru prima oara cand nu mai simt nevoia sa fiu o scorpie. Cand “sa fiu un om mai bun” si “sa-l vad fericit” sunt principalele obiective. Si e… e… al naibii de grozav! 😀
Bai, ce le-ai zis in articolul asta! Cheers!