Sociopatia la femei
La prima vedere Izabela parea conform enumerarilor cu care-a iesit din maternitate acum 40 de ani. Avusese scor Apgar bun, a țipat imediat dupa ce asistenta nevricoasa a ameninat-o pe gravida să impinga c-altfel o decojeste ca pe-o ceapa. Au masurat-o, cantarit-o , au înfasurat-o într-o patura flausata si-au trimis familionul acasa ca sa se bucure de cele 5 kilograme bucalate.
S-a dezvoltat fata într-un an ca-n lanul de secara înconjurata de dragoste si de urletele maica-sii care nu era tocmai la semnal. Prin adolescentă a hălăduit relativ banala iar la 25 de ani parea perfecta: avea țâtzele cat dovlecii , o facultate si himenul intact bonus o firma proprie.
Nu ne imaginam-noi observatoarele- de ce fug barbatii după ce sorbeau cate-o licioare cu Izabela. Aflasem însă cum pescuia. Maica-sa hotarase ca e vremea s-o marite . Asa ca fata ochea cate un client , făcea tumbe sa-i afle numarul de telefon, îl suna si-i vorbea de parca ea înfiintase primul hot-line din Romania. Dupa primele 6 dezvirginari si-a găsit sotul, numai nasii fugeau de ea ca de ciuma că stiau ce-i asteaptă.
Femeia asta credea că empatia e o boala si ea n-o luase . Absolut tot ce se întampla pe planeta pamant si-n afara telenovelelor de care era dependenta – avea legatura cu ea. Soferul de la taxi chicotise ca ei nu-i sta bine parul, amica ( prietene nu putea sa aiba) îi spusese ceva pe ascuns altei amice si aia s-a uitat odata zumzi la ea. Cosmeticiana a vopsit-o în bataie de joc intentionat. Parul de pe picioare îi crestea în zig zag din cauza lu buna-sa. Furnizorul întaziase că avea ceva cu ea. Ce mai, era Geea care s-a născut din Haos.
Dupa ce-a trimis la dracu vreo 8 organizatori de nunti, s-a maritat în sfarsit, tricotându-și singură pompoasa execuție. Nenea soțu era deja prea speriat ca sa se retragă. Nu era sigur ca viitoarea nevasta ar folosi satârul numai pentru tranșarea costitelor de vita.
Mariajul a durat fix două luni. In noaptea de Sanziene Izabela a visat cu-n flacau care semana cu Narcis si i-a încoltit în hipotalamus ideea că o fostă șogoriță îi facuse farmece si ca n-o sa mearga în veci casnicia asta pentru ca ea-i sortita altuia. A povestit grupului de 2 persoane (printre care ma-sa) care-au ascultat-o , fantastica revelatie ce se intampla numai persoanelor cu adevarat binecuvantate.Soțul a aflat ultimul. Dezlegarea a venit de la avocat , banii de la nunta i-a bagat în firmă si-a unfrienduit 55 de persoane- cu nănasi cu tot. A căutat grupul „într-o relatie dificilă“ da nu l-a gasit ca toti îl păstrau pe „hide“. Toate le-a obârșit într-o zi de zici că se muta cu Smiley pe Marte.
Dezvirginata maritata divorțata, era acum doamnă si restul erau curve.
Stia cine cu care se împerecheaza si daca nu stia – intuia la fel de exact ca la meteo.Parea inofensivă ca un cocean pe budă dar cand interpreta gresit un cuvant i se înroseau urechile ca la elfi si se-apuca de urlat. Oricine era în jurul ei cădea victimă colaterală. Nu stiu cum a lasat-o maica-sa s-ajunga în stadiul în care substanta cerebrala i-a coborat în chiloti iar hormonii , in cele mai diversificate combinatii s-au aliniat sub fruntea-i încă tanara.
Suntem înconjurati de Izabele, eu am cunoscut două pana acum.Simptomele sunt mereu aceleasi: autosuficiență, lipsa totala a autocriticii, idei de persecutie , trecerea rapida de la o stare la alta.
Daca nu le pui lantul în gât să le târăsti la psihiatru n-afli în veci diagnosticul, caci fiintele astea sunt inoculate si cu-n dram de schizofrenie: nu cred nici în ruptul capului c-ar fi ceva în neregula cu ele.
Odata – fata noastră din poveste a iesit în chiloti pe terasa la bronzat. Intr-un bloc ceausist. Vecinu-so cu -n Parkinson terminal picotea si el vis-a vis, noroc c-avea balconu închis c-altfel se arunca dupa ce-a vazut-o pe asta stând crăcănata în sezlong lângă mușcate .N-a fost chip să-l bage nevasta-sa în casă , pan la urma am înteles că l-a momit cu niste medicamente că deja-i tremura capul ca piftia de la atata soare si Izabelă nudă.
Altadata i-a scris unui furnizor pe care-l vazuse de doua ori in viata ei , un text „vino acum“ . Omu, saracu si-a aruncat in dubă toata marfa , si-a luat trei chitantiere si-a gonit ca nebunu 100 de kilometri.Nici prin firul bărbii netunse nu l-a pândit ideea că femeia vrea sa-l stoarca de spermatozoizi. Pe cand a ajuns , firma pustie, numai Diva îl astepta în ciorapi si-ntr-un sutien din vâscoză.Nu mai stiu ce s-a întamplat dupa ce a deschis furnizorul usa si cutia Pandorei . Ea asteaptă si acum s-o mai sune. Despre el, am înteles că si-a schimbat jobul si s-a apucat de agricultură pe funduri europene.
Sa ma ierte toate Izabelele frumoase si normale c-am folosit primul nume care mi-a venit în minte ca s-o întruchipez pe zăpăcita asta.
Femeia care se crede grandioasă precum SUA, are de toate precum China si-i exploatează pe toti la maxim. Ea- cea care foloseste oameni si suflete, nu-si recunoaste niciodata greseala. Mereu sunt ceilalti de vina. Ea e victima tristă pe care-o apasă până si vântul. Ea nu-ti dă nimic fără sa-ti reproseze si crede ca toate i se cuvin.
Va rog, spuneti-mi ca o cunoasteti si voi 🙂
PS Am o întrebare pentru cititorii care trec des pe la mine si nu spun nimic. De ce sunteti timizi? 🙂
Nu o cunosc si ma bucur
De ceva Izabele mai mici am dat si eu dar ma-m indepartat rapid
Urasc oamenii care se plang si chiar mai mult pe cei plin de sine
Ea NU se plange. Ea reproseaza plina de superioritate
ca nu avem intotdeauana ce sa spunem sau timp sa spunem cate am vrea 🙂 iertare!
Nu la voi ma refer :)))) La cei fara blog
Uffff, cunosc vre-o 2 Izabele d-astea 🙂
Dar le vezi rar banuiesc
offfffffffff, am si eu una la job, fata e talentata si unii inca o mai cred fecioara nevinovata. are aere de spui ca are sapte capete pe gat, nu altceva. oricum, am citit articolul tau si radeam pe infundate in conditiile in care e oarecare atmosfera tensionata in birou. am si eu 2 fete da’ sper sa n-ajunga Isabele:D
Si asta e talentata dar e o pedeapsa pentru cei din mediul inconjurator
Ei uite ca m-ai starnit cu intrebarea ta la final:-) nu-s timida, dar am impresia ca nu am nimic “inteligent” de spus cand citesc comentariile la articolele tale. Citesc si imi place, intru zilnic la tine, zic ca e mai bine asa, deocamdata:-)
Cati
Multumesc pentru feedback Cati 🙂
Nu exista un standard al comentariilor…..simte-te libera sa-ti expui parerea , eu sunt paznic aici 🙂
Eu nu am apucat sa le cunosc, cum dau de ele cum ma asigur ca nu ne vedem si a doua oara. Nu poti zice despre cineva pe care l-ai zarit o singura data ca il cunosti nu? 😛
Nu, nu o data ci de-.a lungul a…10 ani?
Si daca observ incerc sa nu-mi bat capul.
:))) Sa stii ca eu te-am citit dar nu am comentat pentru ca timpul a fost hain cu mine! Recuperez in weekend!
Atat vreau sa iti spun, deocamdata…Cu intrebarea: “De ce sunteti timizi?” mi-ai amintit de fiica mea care l-a intrebat pe tatal sau, iritata de faptul ca nu se arata in toata nuditatea in fata sa: Hai, mai, tati, de ce esti asa rusinos???” E cu atat mai hilar cu cat sotul meu este departe de a fi vreun pudic, in general vorbind!:))
Te pup, Hapi!
Voi reveni…:)
Ilda
Lavender Thoughts
Ilda, eu chiar ma refeream la cei fara blog, nu ma deranjeaza deloc cand nu comentati, vad numarul de vizite si asta-mi ajunge 😉
Stiu ca nu m-ai considerat printre cei “timizi”!:))
Numai ca a fost mare frustrarea pe care timpul mi-a generat-o in aceasta saptamana incat m-am simtit cu musca pe caciula.
In afara de asta, am raportat si la faptul ca mie nu imi ajunge nr de vizite, imi sunt vitale
comentariile…
Ce bine că nu mi-a ieşit Izabela în cale :)) poate verişoara ei, dar Izabela nu :))
imi inving timiditatea…
am mai auzit si eu de Izabela, norocul meu ca nu m-am intalnit cu ea- desi sunt mai multe, probabil cineva acolo sus a hotarat ca avem nevoie de ele, dar eu nu inteleg de ce…
lasand gluma la o parte, majoritatea suntem femei, hormonii ne mai dau “batai de cap”- pe unele la bat rau de tot :))
Cea de care vorbesc eu are mai multe probleme decat hormonii.Si cei din jur sufera
N-am avut nici onoarea, nici plăcerea să cunosc vreo astfel de Izabelă (şi bine că s-a întîmplat aşa, cine ştie ce ieşea… 😀 😀 ).
Treaba e că pe vreo două foste colege le cam bănuiam suferind de afecţiunea asta (am lucrat câţiva ani într-un colectiv de doamne), dar am ţinut distanţa. 😀
Deci n-ai fost furnizor :)))
Da, le recunosc si eu dar incerc sa stau departe de ele. Nu reusesc neaparat ca mai am pe la serviciu vreun exemplar si ma fac mica, mica, sa nu se dezlantuie urgia asupra mea.
Esti rabdatoare. Numai oamenii intelepti rezista pe langa ele
Eu sunt cam temperamentala. Poate asta imi anuleaza micuta doza de intelepciune pe care imi doresc s-o detin
:))) si eu am cunoscut o izabela la viata mea. bine ca am scapat :D. de fapt 2 daca stau sa ma gandesc bine :))) da inca nu sunt maritate nici care 😛
Nu suntem timizi, dar n-avem vreme!
Exact de asta:din timiditate 🙂 singurul meu regret este ca nu te-am descoperit mai demult….
Nu stiu de ce, dar in loc de Izabela mie imi suna mai bine numele de Bianca D. Te-ai prins?;))
Totusi tu descrii si chiar numesti simptome de paranoia si avansezi un diagnostic de schizofrenie, alaturi de alte cuvinte chiar medicale, gen “hormoni”, si “tratament”, sau,chiar in titlu, cuvantul cu uz adesea medico-legal “sociopatie”, (care de obicei inseamna o persoana cu tendinta de a face rau si a face lucruri criminale chiar inmod intentionat pluscare NU are capaitate de empatie aproape de loc, in fond nu chiar asa cum e descris cazul din articol).
Cred ca in acest caz este cazul ca noi, asa ca public cititor general, sa nu colaboram chiar asa de impulsiv dezinhibat aprobator, fara a ne gandi o idee la ce spunem, sa infieram chiar asa de tare ca totusi nu mai suntem la vremea cand schizofrenicele, (alaturi si de alte persoane etichette ca fiind asa mai neconforme si mai ales incapatanate fata de reeducare), se ardeau pe rug, (desi sentimentul initial la prima citire a textului poate fi unul initial aprobator, ca totusi asa la o prevalenta de 1,1 % peste tot in lume, este posibil ca noi sa ne fi interesctat vreodata in viata noastra cu o persoana care are aceasta tulburare de dezvoltare si functionare neuropsihiatrica, al carei prognostic NU este intotdeauna asa de grav de cum se poate crede, sau de cum se poate speria asa lumea care nu incearca sa citeasca despre aceasta maladie de pe surse cat de cat reputabile.)
Adica de ce sa ridiculizam totusi bolnavii psihici ? E o intrebare asa mai degraba de principiu decat asa direct la acest caz, mai ales ca diagnosticul nu e sigur plus ma iales si ca pt schizofrenia nu este singura maladie psihiatrica. Desigur ca nu e intotdeauna placut sa trebuiasca sa fii obligat sa interactionezi cu o persoana cu tulburari psihiatrice, insa pe de alta parte, ce naiba, ce atatea persoane nu au diabet sau hipertensiune arteriala, sau cine stie ce alte afectiuni cronice, si care chiar destule dintre ele pot ajunge in diferite stadii sa cauzeze si ele diverse tulburari cognitive sau de perceptie si de comportament, chiar care nu par asa de diferite uneori de cele care pot apare in alte maladii mintale.
Desigur, mai greu e daca esti minor si ai un parinte care poate suferi de o maladie mintala, si exist aperioade in decursul carora te poti simti neglijat sau speriat sau parasit. Insa in mod real, multe persoane cu maladii mintale nu isi petrec majoritatea timpului in stare acut tulburata sau nefunctionala, chiar si netratati, desi desigur prognosticul e mai prost fara tratatment. In Romania inac mai exisat destul suport familial fata de persoanele care pot avea tulburari psihice, iar in alte locuri exista servicii sociale, in alte locuri exist acurandero sau shamani…etc, bolile mintale au existat de cand exista oameni. Lumea de azi e chiar mai vulnerabila la diverse maladii mintale din cauza de urbanizare rapida, si alti factori de stress, plus totodata desigur si a faptului ca lume atraind mai mult decat in trecut vreodata are si sansa de a ajunge sa dezvolte boli mintale, plus stilul de viata este real stressant asa la nivel mai cronic, cu mai putin suport din partea unei familii mai numeroase, plus cu descresterea participarii comunitare in cadrul unor servicii comunitare si sociale ale bisericilor organizate.
Desi nu cred ca e cazul sa cadem in extrema de a incepe sa ne ziceam, acest bolnva mintal ar putea fi chiar eu, sau invers, sa fimipohondri si sa ne ziceam , aoleu, pai eu paraca am ceva care seamna si cu acest fel de bola mintala, ba cu aialalta, totusi e bine sa ne educamin legatura macar cu epidemiologia,adica incidenta (nr cazuri noi intr-o perioada determinata de timp, riscul ca ae aboala sa apara intr-un context specific), si prevalenta, (proportia dinpopultia generala care are aceste afectiuni), si prognosticul mai obiectiv, (care nu e chiar asa de negru, in destule cazuri, desi desigur exista un risc mai mare de suicid in cazul tulburarilor afective dar si al schizofreniei decat in populati generala), al majoritatiii maladiilor mintale care sunt mai frecvent intalnite, (dintre care schizofrenia desigur nu este cea mai frecventa),macar asa ca sa stimdesprre ce e vorba,pt ca zau,cum ziceam, in zilele astea toti traim mai mult, e imposibil ca unii dinnoi sa nu ajunga sa fie diagnosticati in viitor cu vreuun adindiversele demente, sau chiar deliruri, care si astea apar listate in diverse nomenclatoare de afectiuni psihiatrice,iar cca 20 % din noi vom avea riscul de a dezvolta un episod depresiv major chiar real in decursul vietii noastre…adica mai bine ne-amagita cum sa ne educamin legatur acu asta, desi desigur si atragere aatentiei prinfolosirea unor cuvinte cheie este si ast aun inceput…eu am incercat sa merg mai departe, mai ales ca pe 10 octombrie este ziua Sanatatii Mintale Globale.
Multumesc pt atentia la acest discurs/predica.
N-am citit tot, ca scrii prea mult si prea imi iei textele in serios.
Dar eu n-am avansat nici un diagnostic 😉
Gandirea ta e probabil una de geniu si eu nu acced la ea ca-s femeie simpla;)
:))) Patesc la fel ca tine cand comenteaza Rudolph pe la mine. Da, el ia totul in serios. Chiar la articolele de HW de la mine 🙂
Rudolph darling, esti toba de carte but lighten up a bit, will you…? Have some fun…have an icecream…have some…ZEN thingies…si scrie mai pe scurt …we are all busy people, ya know….
ce bine ca nu am vecine din astea… si nici prin cercurile-mi de cunoscuti…
oricum… descrierea ta este minunata… stiu de ce sa ma feresc…
mercic… dulcic…
Multumesc Ovi
Sper ca totul e bine la tine acolo in Americi
Ca nu puteai sa nimersti si tu vreo Esmeralda sau Monalisa! Taman pe Izabela ti-a casunat sa ma bagi in introspectii! Am analizat bine, nu, nu, nu sunt eu. Ca eu sunt Isabela cu s nu cu z!:)) Dar niste zuze de-astea mai cunosc, din pacate n-au leac, trebuie eutanasiate.
A, nu, nici pe departe, chiar ma refer la fenomene extreme!
Cunosc si eu o Izabela, cum nu? Culmea e alta, zic eu, ii ies toate cele. Si mai are o “calitate”: emana energii negative substantiale
Si crize dese cheia proastelor metrese :))
Izabela pe care o cunosc eu îmi pare toxică. Reclamagioaică şi caţă, împroaşcă noroi către oricine nimereşte în calea ei. Mă feresc din calea ei cât pot de mult.
Nu spun nimic de obicei pentru că mie nu-mi ies cuvinte aşa frumos meştesugite. Dar mi-e tare drag să te citesc.
Mihaela
Multumesc Mihaela . Poate chiar e toxica, cel putin pentru psihic
Izabelaaaaaa…da da o stiu si eu !Si pare-se ca-s multe si n-au leac!
Am fost timida multa vreme,ajunge! :))
Doar la cei fara blog ma gandeam 🙂 Tu nu esti timida
La cei fara blog intru si eu 🙂
Cunosc şi eu una, colegă de servici, dar nu cred că e aceeaşi. Ea are toate problemele şi nimic din ce se află în afara axei proprii nu e important. Singura soluţie e să fug când o văd venind, dar nu reuşesc de fiecare dată.
Nu e aceeasi, prea departe ..
Hapi, eu iti raspund direct la intrebare: uneori textele tale sunt atat de savuroase ca nu lasa loc de vreo replica. Omul rade, isi incarca bateriile si pleaca. Cam asta am facut si eu uneori. Da timida nu ma stiu. 😉
Nu, nu, scriu ca si mai sus:speram sa-i deblochez pe cei fara blog!! Nu la voi ma refer,nu contorizez comentariile
Sper sa nu se fi inteles gresit: omul de mai sus rade unde e de ras…
izabela e……e ….. prietena mea cea mai buna!
Eu sunt prietena ta cea mai buna :))))))))
E plina lumea de Izabele, maica!
este? 🙂
Fara blog, primul comentariu, pentru ca ai intrebat … Nu comentez pe majoritatea blogurilor pe care le citesc, cred ca sunt mai antisociala, asa 🙂
Si la subiect, stiu vreo doua de astea care sufera de izabelism, dar de la distanta. In general incerc sa le evit, pentru ca nu imi plac telenovelele.
Bine ai venit. Multumesc pentru feedback 🙂
Chiar am cunoscut o Izabela! In liceu! Parca i-ai facut portretul robot. Nu mi-e dor de ea.:))
Ilda
Lavender Thoughts
Eu n-am avut in liceu, am cunoscut apoi 2- una mi-a fost colega la munca
am o vaga banuiala…o fi o vecina de-a mea? ptiuuu…ca prea seamana :)))
Da-i link vezi daca se regaseste
mda, cred ca stiu si eu macar unu fel de izabela din asta…dar incerc sa limitez contactele de la minim, spre deloc! e daunatoare psihic si ma seaca de energie. cand o vad, singurul impuls de nestapanit e sa urlu s-o sperii si sa fug sa scap. din pacate, o vad mereu prea tarziu si singura cale de scapare e ocupata de statura-i satisfacuta ca un paianjen cu plasa plina. nu-mi ramane decat sa-mi dezvelesc ranjetul antipatic si sa dau pe goarna toata soda caustica stransa in ultima vreme. abandoneaza mereu…
Vorbeste mult si mereu despre ea?
Si eu cunosc vreo trei, una masculina chiar 😉
Si una imi mananca ficatii ca-i rubedenie si nu pot sa o usui :))
Un exemplar fabulos care merita sa stea la loc de cinste printre celelalte… exponate din galeria cu portrete ale sociopatilor. Astept sa mai citesc si despre altele.
Eu astept sa ma ocoleasca
Eu as spune un nume din … cica inalta societate romaneasca… dar ma abtin din motivul simplu ca nu as avea bani sa platesc avocatul care m-ar gasi vinovata de mai multe lucruri decat si-ar putea imagina cel mai prolific autor de scenarii de groaza… 🙂
Cunoastem cu totii Izabele! Insa o mare parte di personalitatea lor vine si din educatia parintilor sau exemplul lor 🙂
Voiam sa zic ca n-am cunoscut…dar de fapt am cunoscut una, asa mai mica.
Cunostintele cred ca e inocenta, puritatea intruchipata. Cei care o cunosc bine au dat peste poze nud cu ea, facute in compania unui barbat luat si s-au convins ce au langa ei.
Daca insa se discuta ceva de genu, ea e absolut socata si ii blameaza pe cei care procedeaza asa.
Sunt timid pentru că mă enervează protecțiile cretine la copiere.
My darling, Izabela ta, e …soacra-mea….How weird is that….
Anyway, love your blog….love the comments…such a refreshing find for this scary rainy autumn…