Siria, ISIL, amenințarea terorismului
Deși 70% dintre cititorii acestui blog nu cred că sunt interesați se astfel de detalii, aș vrea să vă spun un secret.
Când nu îmi injectez hialuronic, când nu dau cu lac pe unghii, când nu hrănesc șoareci, când nu mă duc unde mă cheamă alții, când nu citesc și când sar peste seriale, când nu lucrez la ce trebuie, mă pun la curent cu politica internațională. De aceea, recunosc că în acest an sunt pe ZERO cu politica internă dar învăț repede.
Așa pierd eu vremea: urmărind ceea ce se întâmplă înțările care mi-au fost atât de dragi și așa vor rămâne, în Liban, în Turcia unde n-am ajus… în Siria unde nu mă gândesc că voi merge vreodată să văd ceea ce-a fost Palmira, Damasc, poate Lattaquie. Mă uit cu teamă spre Egipt și resorturile goale, muntele Sinai și apusurile pe care nu am să le mai revăd.
Și nimic nu mi-a atras mai mult atenția în ultimii doi ani precum ideologia a ceea ce se cheamă compact: terorism.
Citesc și traduc zeci de articole, urmăresc majoritatea filmelor documentare care-mi par a avea credit, mă interesează cum e posibil ca o astfel de plagă să treacă de personalitatea ființei umane, să acceseze fișiere mentale și să reconfigureze concepții instaurând ideologii. Despre ele vorbesc oameni în costume albe în timp ce viața -rulează. Dacă e o zi a pământului, eu nu am participat la ea, nici la una a ciclismului căci personal, urmărind acestea, am vrut să tac și să observ. Să înțeleg. Și am înțeles că Pământul nu e România.
Pământul este pumnul deschis al lui Dumnezeu. Din el au curs ca nisipul în clepsidră, oameni, unii au trăit, alții trăiescîncă prin noi, restul sunt deja Pământ. Pământ întors, sper eu, acolo unde e lumină și Înțelegerea care nu poate fi primită aici. Aici e Lumea.
Pentru cei care știți limba engleză, vă recomand un doku care v-ar aduce la zi cu ceea ce se întâmplă în Siria și Irak, care sunt pionii, milițiile, cum devine apostolul-trădător iar pentru cei care nu cunosc limba -chiar și imaginile sunt îndeajuns. Acestea sunt femeile care luptă nu eu, nu tu. Acestea sunt femeile care-și pierd viața pentru ca să nu fie batjocorite, să nu le fie luat totul. Acestea sunt femeile care nu au costume cu fustă cloche și nici nu pot ieși în stradă cu pancarde. Ele nu țin discursuri, nu știu multe cuvinte, nu au învățat și nu le va salva ONU. Acesta este adevărul. Sunt femeile care nu mai au nici străzi. Și nici multe vise. Ci unul singur. Un scop. Să rămână în viață și să-și păstreze teritoriul, cultura, credința.
Acesta este un film documentar publicat de Israel așadar nu aleg părți din adevăr atunci când observ obiectivitate. Tristă și amuzantă, ca existența în sine, mi-a părut prezentarea cu care-a fost încărcat filmul, redau traducerea:
“Islamiștii luptători ai Domnului (aici desigur cu referire la extremiștii isis) merg în Paradis dar din câte s-ar ști (surse irelevante), cel ce moare ucis de o femeie, nu mai merge în Paradis și nu mai primește 72 de fecioare. Așa cred jihadiștii ISIS. Ghinion: printre kurzi există soldați femei care s-au oferit de bună voie să pună mâna pe arme (și să intre în kombat). Un documentar impresionant din Israel, arată războiul împotriva ISIS în Siria și Irak. “
Bonusul: doi membrii ISIS sunt capturați și intervievați de către kurzi. Se știe, dar e altfel când auzi de la ei…
Războiul din Siria mai ales – răpirea femeilor yazidi, transformarea lor în sclave sexuale, viața în Raqqa, totul filmat cu camera ascunsă, extragerea-salvarea unora și decapitarea altora, formarea soldaților copii de la vârste foarte fragede, transformarea lor în așa ziși martiri, toate acestea sunt realități. Le puteți vedea pe youtube, puteți citi despre ele, acolo sunt oameni, oameni ca tine și ca mine care n-au cerut să se nască nici c-o religie, cu-n anumit sex sau într-o familie care-i poate apăra, crește, ajuta.
Acolo sunt tineri recruți, pe mai multe fronturi: care ajunge primul la tine, va spune ești cu noi ori mori, ești împotriva noastră.
ISIL nu ucide după un pattern precum alte organizații teroriste. În ciuda a ceea ce propovăduiesc, Islamul lor este propagat în concepte profund înjositoare și voit falsificat iar noțiunea de Califat -descalificată din start. ISIL, ISIS sau Daesh (în arabă) decapitează musulmani asemenea lor, femei și copii fără ca religia să conteze, sunniți și shia, creștini iar când e vorba de uciderea persoanelor de alte naționalități, aceasta este de cele mai multe ori un bun mijloc de propagandă.
Sigur că te naști OM. Dar UMAN devii!
Și da, ne întoarcem la floricele imediat, dar aceasta e o clipă în care am vrut să se îndrepte către aceste femei mai multe gânduri de bine pentru că energia se transmite, neîndoielnic!
Eu sunt printre aia 30%. 🙂
și pentru articole ca acesta te citesc eu. pământul este pumnul deschis al lui Dumnezeu!
mulțumescu-ți!
Citesc de mai mult timp pe aici dar nu am comentat. Acum o fac deoarece chiar astăzi discutam cu o prietenă despre tema abordată de dumneavoastră aici. Şi sunt trist. 🙁
Oricum, vă urmăresc cu drag! Sărut mâna!
Mulțumesc Tipsy pentru timpul tău.
Eu citesc zilnic acest tip de stiri dar blogul e pornit… pentru a aduce zâmbete si de-aceea nu prea abordez astfel de subiecte.
Multumesc!
Sarumâna
M-ai lasat fara cuvinte … si cu multe, multe ganduri si sentimente. Multumesc.
Și eu îți mulțumesc că mă citești 🙂
militia kurda e singura care reuseste sa doboare dintre militiile isis.Dilema e ca acesti kurzi sunt deja vanati de turci ( si nu numai).
Prima imagine de asamblu o vazui la https://www.youtube.com/watch?v=x9SS3XK2oMA
Pt intrebarile care le mai am, imi raspunde Mohamed ( nu al de sus, unu din birou la mine 😀 ) ce citeste si varianta celorlalti…
Doamne, m-ai speriat, ai grijă că ăl de sus poate răspunde foarte ciudat :)) Mohamed adică.
Pfff…greu de zis cine ce si cum. Pentru turism ( ca sunt in tema) e un dezastru. Azi am plecat din Antalya si ma uitam la 500 de oameni care stateau sa fie controlati. Daca un dement vine acolo si pentru fecioarele alea se arunca in aer, turismul in Antalya devine zero. Cred insa cu tarie ca vorbim vorbe, noi cei de aici. Vazand suprafata avem o imagine dar lucrurile in locurile alea sunt enorm de complicate. Poate exista cativa experti ( 5-10 ) in lume care inteleg ce se intampla. Noi doar privim si primim ce ni se da. Partea aceea de lume a dat inapoi 50 de ani. De ce? Interesul cui? Habar nu am. Nu stiu cine are dreptate si crede-ma ca sunt foarte putini dintre cei care au citit articolul si stiu diferentele dintre suniti si siiti sau care este raportul lor numeric acolo. Este dureros si crunt nu pentru turism, este dureros pentru dramele teribile ale oamenilor care au ramas sau care au ales sa plece. Imi pare rau Hapi, pentru toti cei de acolo. Nu avem puterea sa-i ajutam decat sprijinindu-i pe cei care au ajuns aici. Daca ar fi mai multe voci care ar arata dramele de acolo poate site-urile din Romania nu ar mai fi pline de venin atunci cand ajung in tara doua microbuze de refugiati…
Vai de capul meu, e… finish, punctul terminus al turismului în orientul apropiat. Acu, nu spun ca n-or să mearga în continuare-n Turcia de exemplu dar categoric e abruptă scăderea numărului de vizitatori.
Ce să mai zic după ce-a aterizat acu Egiptair, airbusu dinspre Paris-Cairo în… mediterana parca?
Eu nu sunt printre aia 30%, nu citesc astfel de articole in general, dar la tine citesc oricum de toate.
Prefer sa fiu ignoranta si sa ma gandesc ca nu, nu e adevarat, atat timp cat nu atinge universul meu, nu-mi merita stresul. Mai egoista si mai slaba de atat nu am fost in nicio privinta.
Nu ești ignorantă Bianca. Eu nu gândesc așa, până la urmă fiecare avem hobbiurile și interesele noastre, mi se pare o ipocrizie să avem pretenția să fim toți interesați de politică, să ne placă opera, să ieșim la miting ca să nu ne vorbească alții șamd 🙂
Eu urmăresc teatrul de operațiuni nu din pasiune, din curiozitate, pur si simplu nu mă pot opri, nu-mi vine să cred ce se întâmplă dar asta nu înseamnă că toată ziua dau refresh la Guardian sau ma gandesc la bietele femei care luptă.
Am vrut mai mult o informare generică pentru că tot am văzut pe FB ziua Pământului și… sincer, mi-e egal ce ZI a fost ieri și dacă poimâine e a iubirii 🙂