S-aveți pace în suflet!

om de zapada ciocoMă întreb adesea în ultimele luni de ce am revenit în zona în care m-am născut.

Nu de patrioată.  Nu de nevoie. Nu obligată. Nu de mare dor.

Am revenit pentru c-am crezut că am ceva să ofer. Si că mi se va oferi ceva ca să fie schimbul întemeiat pe dreptate. Am îngropat o viață în altă parte ca să pot trăi aici.

C-aici e mama și prietenul acela pe care-l iubesc cum ajunge Solomon să iubească siguranța morții în Eclesiast.

De altfel, aici barbații m-au iubit pentru frumusețe. Prietenii pentru pata de culoare, pentru nebunie. Familia pentru ca-s de-a lor. In afaceri am greșit datorită credulității mele native. N-am putut vopsi cioara. Apoi s-a vorbit că achiesez la o iubire pentru bani dar eu nu am bani, nu sunt bogata, nu am nici măcar mașină personală. Sun mână largă în schimb. Banii care vin la mine sunt făcuți să circule  iar dacă eu mă bucur de ei se bucură și alții! Am un credit, da, e al meu acela, l-am preluat că prea tare apăsa alți umeri. Banii nu m-au făcut fericită direct. M-au trimis des înspre aeroport si apoi da, prima  gură de aer curat după un zbor de 2-3 ore îmi schimbă imediat dispozitia. Acea e mare bucurie, nu neg.

Dumnezeu m-a iubit că m-a zidit, altfel eram la Cucu Nest si scriam repede o carte. Noua Paula Cruelo…

Am un soi ciudat de libertate deși limbi slobode or zis că n-aș avea. Ce-i libertatea? Depindem exclusiv unii de alții cum depinde faima unor piese de muzeu -de abilitățile de advertising ale specialiștilor. Femeia care aleargă 3 zile la shopping e goală pe dinăuntru fără aprecierile prietenilor si-a necunoscuților când etalează minunile costisitoare. N-avem aer fără măcar un prieten care să spună la momentul oportun va fi bine. Suntem dependenți de iubire, întelegere, coabitare, împreună măsluire nevătămătoare, râsete. Acestea și multe ca ele omul le oferă, asemeni mie, asemeni ție.

Nu-s liberă de-a-mi lua lumea în cap si de-a lipsi nopti de-acasă, c-așa simt eu. Nu-s liberă să mint și să înșel ca să fac bani, aici de conștiinta mea nu-s liberă, c-aș fi putut la vremi potrivite. Nu-s liberă nici să trădez fără să spun!  Nu-s liberă să mă-ndop cu diazepam în nopți fără somn deși mai am câte un impuls. Nu-s liberă să urăsc și am plâns de ciudă că nu pot urî oameni care mi-au făcut cu-adevărat rău. Că-ntotdeauna am ținul minte ce-a mai prins Pandora-n cutie si n-am divulgat nimănui locu în care țin cutia mea. Nu-s liberă de multe. Am exact posibilitățile care mi se potrivesc, pe-acelea le-am știut păstra.

Sunt liberă să plec oricând, oriunde. Din asta e alcătuită cea mai mare libertate a mea.

Cred că-s fericită astăzi. Simt o mare liniste în suflet, asta numesc Fericire. Împăcarea mea cu mine, cea care chiar nu depinde de alții.

Mulți ați contribuit la exaltarea din zilele dinaintea Crăciunului și sper că o să vă pot aduce și eu bucurie.

Si-n mod deosebit le mulțumesc celor doi bărbați minunați care m-ajută… să scriu. Si indirect, trag de mine când eu rămân blocată de fiorul neîncrederii.

Sărbători fericite!

Ps:

http://www.alina-anghel.com/ cadoul tău e de pus… în bagaj. Nu mai aveam nici mostre nici creme mai mici, acum am de toate pentru călătoria de mâine! Base Coat-ul Melkior @stop biting e mortal!

Iguanitza pe la mijlocul lunii ianuarie voi ajunge si-n posesia cadoului Ivatherm, numai bine pentru un after-santa!! Multumesc.

Crenguța, dacă intri îți las aici pupici, n-am mai apucat să vin să văd bradul minunat iar azi nu-i zi de deranj, mi-i rușine iar colindă nu știu. Adică știu da am voce, așa, între Cezar Ouatu și Andreea Antonescu. Cu accente de hipsteriță.