(p)Oliță de asigurare cu risc gramatical
In urmă cu câteva zile , m-a pus dracu sa mănânc un i și nu de oriunde ci din coada unui conjunctiv prezent al unui verb existențial. Eram pe facebook, comentam un link cu muzica. Era ca si cum as sta pe canapea , la mine în living si-aș manca scoici îmbrăcata în țițo-nădragi. Un sacrilegiu.
N-au trecut doua minute că o „subscrisă” la comentariile prietenului meu mi-a facut oachesa observatie cum ca „gramatica-i aceeasi pentru toti”. Nu m-a deranjat afirmatia, cât intentia dansei. Pura si suava desigur, de-a ma corecta pe mine presupusa maneslista imbecila care smotoceste limba romana pe facebook – si nici macar pe peretele ei plin de diplome.
Se întâmplă să fac greșeli în exprimare .Adaug sau las afară cate un i . Am doua- trei persoane care ma corecteaza frumusel si discret , cât să -mi panseze greșeala .Am si eu prieteni cărora îmi permit sa le atrag atentia, la fel de discret.
Dar mi se pare o mojicie sa navighezi pe internet sărind ca cloșca în capul unei necunoscute cu care n-ai schimbat o vorba în veci, doar cât să-i ridici fusta că a pocit o slovă. N-ar trebui sa faci teme cu fiica? Sa amesteci în ratotă? Sa mergi la maslu? Sa îi scrii lu vară-ta să ia triferment de 50mg?
Nu toti scriem (mereu!) corect româneste . Si ăstia care (în general!)scriem, s-ar putea să mai dam cu capul de usă cateodata. Hematoamele aferente le maschez cu fond de ten sau mă las pe mâna cunoscuților cand e vorba de tratament. Daca vreau să mai învăt ceva de la voi, ăstia care habar nu aveti cine sunt , cu câte graiuri straine si cu câte alte grămateci ma lupt, dau un anunț
„Ignorantă, mă aflu într-o perioadă mai înCURcată si caut dăstepți pentru update.Lăsați CiVi-urile să vină la mine” .
Desigur că cei care corectează asiduu necunoscuți online, au bunici, copchilași olimpici, unchi, veri,mămici si eventual alcoolici în familie care n-ar da un chix lingvistic nici în vis. Mă leshi?
(Sursa foto: http://magyarix.blogspot.de/2012/03/intention-illustration-friday.html)
O reflectare. Nu că voiu să te consolez, nici că aş chibzui să-ţi laud fardul aplicat pe hema…(cum ai spus?) lingvistice, dar musai s-o declar solemn: ai scos la suprafaţă o frumuseţe de perlă “reflectorie” (= o reflecţie cu reflexe)
Hematoame.Vanatai, chestii 🙂
Sunt mai rea astazi. Nu stiu de la ce mi se trage. De la oboseala poate 🙂
🙂 🙂 eu in ultima perioada sunt campioana la greseli. Dar, pana acum am reusit sa scap necorectata, desi imi descopar greseli si la cateva saptamani dupa ce le fac. 😀 In unele locuri pot sa le dreg, in altele nu… 😀 … dar nu imi pot permite sa corectez necuniscuti… cand e vorba de gramatica si la cunoscuti am o jena… Nu prea o am eu cu diplomatia si mai bine tac decat sa dau cu bata in balta… In general, tac. 🙂
Cand aveam 20 si de ani si inca-mi plesneau conjugarile proaspete sub fontanele, mai corectam si eu rautacioasa- incoace, incolo…..
Dar acum am ajuns intr-o alta faza.Pe blog scriu repede, pe altii ii citesc repede si nu ca sa-mi imbogatesc vocabularul sau ca sa-mi imbunatatesc gramatica- pe bloguri si pe FB.
Asa ca sunt mai sensibila la ….nesensibilitate altora
q.e.d. : “nicuniscuti”, auzi la mine! 🙂 🙂
ptiu! nici macar greseala nu mi-am scris-o corect! 🙂
Nici nu am observat :)))
O, da… cunosc şi eu persoane din astea! Una mi-a fost chiar foarte apropiată (nu din familie). Tobă de carte, cu pretenţii că ştie tot şi că are dreptul să te pună la punct. Dar când îi observam, la rându-mi, greşelile (mai mult de exprimare decât de ortografie) sau abundenţa de virgule (apăreau şi unde nu era cazul), mi-era jenă să o atenţionez, iar dacă, totuşi, o făceam, avea mereu scuza potrivită la purtător. Bineînţeles, eu eram cea care nu avea dreptate, eu nu înţelegeam ce vroia să spună. Făcea şi făcea şi se scotea. Ei, aşa s-a scos şi din viaţa mea. Şi tare bine îmi mai e 🙂
Depinde foarte mult de modul in care corectezi pe cineva.
De obicei intentia buna se simte- prin abordare.
Nu e frumos sa citesti de exemplu un blog cateva saptamani, sa nu scoti o vorba si dupa 28 de postari sa te-apuci sa tastezi un singur comentariu de genul “se scrie asa, nu ashe” 😀
Întru totul de acord cu tine! 🙂
Hapi…pe mine au inceput sa ma amuze chestiile astea.
in ultimul timp nici eu nu mai pun pret pe corecturi. mi se intampla sa gresesc, sa fac o repetitie, mai uit un “i”…nu stiu. Dar nu ma mai bag sa corectez. Cel putin nu pe blog, nu pe facebook, mess sau ma rog, orice alt mediu virtual. Acolo sunt eu, fara restrictii. Sigur, in public, sau cand trimit o scrisoare lucrurile se schimba.
Eu zic asa….nu da atentie acelei tanti. e clar ca are prea mult timp liber.
Si-n plus…pe noi nu ne deranjeaza daca mai scapi vreo greseala gramaticala. Eu vin la tine pentru continut, idei, ganduri.
PS: si tie ti-e foame de litere? Pfff…si mie….imi mai ales “E”-urile si cica sunt cancerigene. LOL
Poate exagerez…dar mi se pare asa o copilarie
S-a mai trezit astazi una sa-mi spuna ca se scrie “limbii si nu limbei”. Adica din tot ce am scris pana acum, asta a descatusat-o pe ea , s-a impiedicat complet intamplator de jocul meu lingvistic dintr-un total de 260 de articole. Mda
Sunt ferm convinsa ca cei care au chiar citit articolul (si trec pe aici frecvent) au stiut din prima ca e un joc de cuvinte
Esti geniala !!! Imi aduci o stare de bine…:) chiar si cand esti ” ofticata ” ,,esti o draguta” !!!!
Crina…….sunt groaznica cateodata, dar imi asum riscul :))
Ma bucur ca treci pe aici
Hapi nu esti groaznica chiar deloc..cred ca esti si expresiva as vrea sa fiu in preajma ta in acele momente.. :)))
DA TREC CU MARE DRAG PE AICI !
Cunosc cel putin o persoana care nu doreste sa fie in preajma mea in astfel de momente :)))) Desi stie ca nervii mei sunt foc de paie
hihih subscriu si eu 😀
Azi sunt exacerbat de rau, pentru ca marti totdeauna ma simt cu capsa pusa invers, asa ca ii urez doamnei la care face referire articolul un sincer “S-o chiș în frezî!”, asta daca-i suna bine gramatical si daca accepta regionalisme. Daca nu, atunci îi urez un la fel de sincer “Sa-i umidific coafüra cu lichid secretat de rinichi, depozitat în vezica urinară și eliminat din organism prin uretru!”.
Creca o sa stergi comentariul asta mai rapid decat isi sterge nasul un eschimos racit, aflat in plina noapte polara, afara, in spatele iglului.
Nu cred c-am sa sterg vreodata un comentariu de-al tau
Da spune-mi si mie ce-ai baut azi 😀
asta-i limba care-mi place! sic!:)
Gargbird e periculos:)
In sfarsit ai dat si tu de un gramar nazi :))
Eu ii faceam praf pe astia pe blogul vechi, daca aveam o mica greseala ma vanau imediat :). Modificam in photoshop dex-ul si “le aratam” ca am scris corect, apoi modificam comentariile lor in “da, ai dreptate, am gresit eu, sunt un prost. Scuza-ma” 🙂
Dar eu nu am rabdare sa ma joc cu ei. Mai ales ca nu imi pasa ce cred despre persoana din spatele blogului.
Nu te supăra pe mine , dar mie-mi par tare drăgălaşe femeile când sunt nervoase deşi n-aş vrea să mă aflu prea aproape .
Să ştii că degeaba îţi faci nervi pentru că nu merită , de obicei cei care corectează greşelile mici şi nevinovate au un minim de cultură , ei dealtfel nu înţeleg motivul greşelii şi găsesc astfel un motiv al lor să-si etaleze „vasta” lor ştiinţă . Un ins deştept trece cu vedere inţelegând esentialul . Eu aşa consider !
O seară frumoasă din partea mea !
Sorin, multumesc de vizita!
M-am ambalat putin, dar pe moment. De fapt scriam un articol despre soacre. Si eram tare incantata de primul paragraf (si modesta)
Cand a mai aparut una cu nodul in papura si corectarea unui cuvant pe care-l pocisem eu intentionat de dragul artei :D. Asa ca in 12 minute am ouat chestia asta despre greseli gramaticale.
E mai bine sa ignori femeile nervoase, asa cred :)))
hapi….verva si verbul tău sunt de neegalat – oare se scriu despărțite, cu cratimă între ele???:)…rog să mă corectați! – …jocurile de cuvinte, stâlcirea unui cuvânt în mod voit care subliniază, amplifică sau exemplifică ceva sunt „artificii” pe care le folosesc și eu deseori…dacă spun nește ( în loc de niște) sau dacă folosesc în mod abuziv „dăcât” în loc de decât este pentru că așa vreau eu dar nu pentru că sunt figura patibulară care o folosește din neștiință! …un i scăpat de foame sau de neatenție nu denotă nimic! punct!
….cine mă corectează „grav” – adică așa, cu răutate – că am mâncat un i de nu știu unde i-aș ura așa:„ mânca-mi-ai punctul de la i..na!”:)
Da, e important felul in care corectezi greselile cuiva.
Pana la urma, de gresit cu totii gresim, unii la scris altii la gatit, in viata, etc 🙂
:))) Presupun ca te-ai descarcat bine scriind postul asta. Pe mine una, m-ai destins cu atata umor, drept pentru care-ti multumesc si-ti urez sa nu te mai impiedici de matracuci bilibistrocizate!! 🙂
Genoveva, chiar si atunci cand sunt iritata, imi trece repede daca stiu ca v-am facut sa zambiti 🙂
Mie îmi place poza 😛
Eu, recunosc, am fost în ambele situaţii: am corectat şi am fost corectată. Zic eu, am fost finuţă pentru că nici mie nu mi-a picat bine când un comentator a sărit la mine zicându-mi că nu prea ştiu să scriu.
Si eu am fost in ambele tabere. Dar cand am facut-o cu intentia clara de a jigni, mi-am cam luat-o peste bot 🙂
seaman cu tine, si eu ma ambalez uneori pt toate nimicurile, un i nu schimba lumea si nici ideea de baza:)
eu nu scriu corect gramatical dar cu toate astea simtul critic ma indeamna unoeri sa fac corectari :)))) nu-s perfecta, stiu :))))
Si eu corectez daca e cazul dar …cu stil., Si – cu cine-mi permit
Mi se pare omeneste sa mai gresim, mai ales cand suntem obositi sau neatenti. Mie Dragos imi mai atragea atentia, fie direct pe blog, fie pe mail sau prin sms. :)) Dar cred ca m-ar deranja o observatie din partea unei necunoscute care vrea sa se dea rotunda pe facebook. Pana acum nu am avut de-a face cu asemenea specimene.
Tu si Dragos sunteti prieteni din cate mi-am dat seama. Sunt convinsa ca intentiile lui erau bune si exprimarea era adecvata. Si mie imi atragea Gargbird pe mail cand greseam ceva si il suspectez ca nu ma mai citeste de-aia nu mai zice nimique 😀
Am scris un kilometru, dar nu mi-a luat comentariul. Nu-i nimic, il repet.
Sigur, sigur. Chiar deloc nu-ti mai citesc blocul.
Azi, pe cand imi faceam baia de ultrasunete, mi-am dat seama cum se zice la “balsam” in araba.
Se zice bahal-sahim.
Am inventat si un cantec: bahaaaaaal, bahal bahal bahal sahiiiiiim, oooooo (11 de o), sahim, tagadam, poc, bahal-sahiiiiiim.
Well, ma duc la spital sa vad ce face kawa-bird. Azi primeste filtre noi.
Buyaka.
Ra´-sii yu´-li-mu-nii (ma doare capul) ::))))
Sa-far sa-´´iid! (Gute Reise)
Stiu ca esti polioglot
Hapi, credeam ca ti-ai închis “fesses-bouques”-u’… 🙂
Recent pe blog frecventat si de tine 🙂 s-a hazardat una sa corecteze ceva de gramatica sau de sintaxa! În ceea ce ma priveste, nu-mi permit “asa-ceva”, din doua motive: îmi vad paiu’ sau bârna proprie si-apoi, n-am mai studiat româna din liceu, iar la facultate am facut doar franceza si engleza… 🙂 Ca si tine, exista persoane cu care-mi permit, unele m-au încurajat chiar, dar o fac mereu “en privé”, într-un mod amical, amuzant. Poza-i mortala, de rigoare si de circumstantza: am numarat 7 gaini(closti sau puicutze?!), das ist korekt? 🙂
Am recidivat oarecum. Pentru ca Timeline nu a fost introdus (inca!!!!) obligatoriu. De fapt Hapi nu exista pe FB
Pe foarte putine bloguri citesc toate comentariile. Unele pur si simplu nu sunt Zen. Nu judec, comentez si plec……..
Da, 7 gaini, puicute, whatever :))) Tare frumusele mi s-au parut si mie, m-am amuzat si m-am gandit ca se potrivesc la articolul asta
Eu in mod constant sunt trasa de maneca la fiecare greseala, nu ma deranjeaza fiindca stiu ca le fac! Citesc un articol de 2-3 ori, dar fiindca eu stiam ce am scris mi se pare normal sa fie acel cuvant acolo si nu imi sare in ochi ca e scris gresit! Uneori si mama il citeste si deabia seara cand se uita din nou ma suna sa imi spuna! Asta e 🙂
Cei care ma iau la 11 metri si nu ma cunosc au fost putini, unul de curand cu un link intr-un comentariu, dar de obicei acestea le sterg si multumesc pt atentionare.Doar daca mi se atrage atentia din partea unui cunoscut las comentariul pe blog
Am observat ca tu nu ai nici un comentariu rautacios si chiar m-am mirat. Probabil ca le stergi……..
De aproape 1 an nu am mai primit! Ba mint, a fost un tip care inainte sa plec in Maroc mi-a scris un comentariu foarte curprinzator, vreo 3 pagini, cum ca ma dau o rebela care calatoreste singura si nu ma uit ca am familie si copil, si ca nu-s femeie de casa si ca influentez negativ persoanele ce ma citesc, in loc sa ma concentrez asupra vacantelor in sine :))). Era pe vremea cand scriam despre ce am invatat calatorind singura! Dupa ce i-am scris inapoi si ne-am conversat o perioada am sters totul :)!
Apoi cu vre-un an in urma erau care imi atrageau atentia cu privire la greseli gramaticale! le-am sters dupa cateva saptamani 🙂 dupa ce mi le-au pus! Daca am corectat nu vad rostul de ce le-as lasa! 🙂
Am inteles acum. Iti dai seama cat s-a chinuit ala ca sa iti scrie 3 pagini? :)))
Un singur comentariu am deletat din prima. De vreo doua saptamani unul se revolta la articolul meu despre alimentatia raw vegana si ma facea proasta pe mine si “tribul meu de canibali” :))) L-am sters direct
toata lumea scrie repede , eu cu un ochi la hartoage si cu unu pe blog :)))…normal ca gresim , hai , nu te supara…face rau la pipota :))) nu baga in seama !!!
Stai sa-mi aduc aminte ce e pipota. Labuta aia de gaina din care faceau supa bunicile? 🙂
pai, daca a spus “gramatica e aceeasi pt. toti” la o greseala de-a ta asta vine completata cu “da’ io-s mai buna decat tine”. ia uita-te ce mai partajati in afara de gramatica pt ca nu cred ca se deranja doar pt atata lucru, altceva a manat-o in lupta, sa-si arate, sa-ti arate ca e mai buna ca tine. sorry, vesti proaste, atentie la subscrisa!
Nu partajam nimic Ioana……Tocmai ca n-am mai schimbat o vorba in veci. Iar prietenul era o persoana cunoscuta (de mine) doar in mediul online- un om distins si inteligent, o persoana publica.
A fost o rautate gratuita
@Hapi, gata, am priceput: rautatea gratuita e “fiica frustrarii”(si-a complexelor diverse), “vara-primara” cu “neamu’-prost”, expresie intraductibila în alte “limburi”… 🙂 Cool, Raoul, tot înainte si bustu’-n fatza! 😉
Când citeşti pe cineva (mai… constant, nu din trei în cinci ani), îţi faci destul de repede o idee. Dacă n-ai neuronu’ amorţit! P-ăi normali cred că-i duce capul să facă diferenţa între o greşeală întâmplătoare (sau cauzată de viteza de scriere sau, chiar şi aşa, de vreo tastă care s-a umplut cu cine ştie ce pe tastatură), şi o “greşeală” constantă, care apare în fiecare articol de cinci ori…
De regulă, cei mai “proaspeţi” în ale scrisului şi netului sar peste chestia asta (sau nici nu-şi dau seama că se mai poate întâmpla, ei sunt ăia perfecţii…).
Nu-mi plac indivizii care se bagă în vorbă, sau se trezesc să facă vreun comentariu şi să-ţi facă observaţie, iar tu să nu fi auzit de ei în viaţa ta. Or fi şi pe feisbuc indivizi de teapa haterilor de pe bloguri, mai ştii?
Poate n-ar strica să-ţi verifici setările şi să vezi cine are dreptul să-ţi vadă postările.
Nu era la mine pe pagina. Dar ai vazut ca in dreapta iti apare toata activitatea prietenilor si vezi cine la ce a postat? Fiecare like si fiecare scremere literara?
Era un link de pe pagina unui prieten . Si asa….prietenii lui nu erau si ai mei :))
Uite că şi “meseria” de blogger are riscurile ei… 😀
…hmm.cred ca toti gresim..iar eu mai mult ca oricine,,mananc litere…insa..in final tot ce conteaza e ideea transmisa si mai putin lipsa un sau adaugarea altuia din greseala sau din graba..cei care o fac la modul asta miseleste, din dorinta de si sublinia desteptaciunea…nici nu merita bagati in seama..trecem pe langa..
U re right Ionela . Important e sa transmiti ideea. Conteaza si ambalajul dar mai ales atunci cand esti un formator de opinii. Iar eu nu sunt……..
Eu nu cred ca orice atentionare este neaparat ofensatoare; mai ales cand vorbim de oameni care scriu corect in general si deci evident au avut o scapare. 🙂
Dar nici nu am spus ca orice atentionare ar fi ofensatoare.
Ma feresc de unele intentii – prea bune
am mai atras si eu atentia unor cunoscuti, in privat, pt ca oamenii spuneau chestii de valoare si era pacat sa rada altii de ei, pt scapari minore. m-au atentionat si pe mine prietenii, din viteza inversez litere sau uneori, de ce nu? am perceput gresit un cuvant si am mers cu el asa mai departe. o corectie fina si facuta la modul simpatic, e utila, nu ne-am nascut invatati. restul…ignore!
Red , subscriu
am ajuns la concluzia ca a judeca omul numai dupa greseli este o aberatie. spun asta pentru ca si eu intr-o vreme ma cam burzuluiam, fie si in tacere, cind vedeam cite o litera mincata, si nu din neatentie …
Se spune burzuleam, maaaai :))))
Cand eram tanara si (mai) proasta vorbeam cu diversi pe mess si dupa primele “tiam spus” “a-si vorbi cu tine” “tea-r crede” imi sclipea mintea ca un licurici . Asteptam ca frumosii pamantului sa-mi spuna ca ei au terminat liceul in Azerbadjan si au venit in Ro sa dea la facultatea de medicina…….
Bey tanti H-Hapi..t-iam zis ka nu trebue sa bagi in siama tot-i prosti, da???
Vor sa se de-a mare , bey…:))
Eh, s-a mai intamplat sa mai gresesc si eu pe blog si mi s-a atras foarte repede atentia. Nu m-am suparat, dar recunosc ca nici nu e placut ca cineva sa-ti lase comentariu doar cand vrea sa te critice, altfel zice ca nu te cunoaste. E clar ca acel cineva sta si te pazeste sa faci ceva gresit doar ca sa-si arate superioritatea.
Altadata am gresit intr-un comentariu, pe un blog unde nu se putea edita. Comentariile chiar nu le recitesc, dau submit fara sa ma uit prea mult, si atunci se mai intampla sa mananc cate o litera. Eh, nici atunci nu am fost lasata in pace, tot am fost trasa de manecuta.
Eu una nu atrag atentia, cel putin nu in online. Daca e vorba de cineva la servici, de un document important, un prieten care imi cere sfatul, da, dar altfel nu ma bag.
Eu am primit ieri un comentariu scris destul de in scarba pe blog, ca as face bine sa imi cumpar o carte de gramatica. Am multumit, sfatul l-am apreciat, tonul nu prea.
Exact genul asta de ” abordare” ma deranjeaza.
bine ca se ia cineva de tine ca sa te invete cum sa scrii, pe mine ma pun la punct cate unii ca nu sunt destul de dragalasa in idei, ca sunt criptica etc etc… mie imi plac foarte mult criticii (ei, da!) in sensul negativ, adica deloc. daca eu nu ma iau de tine, de ce mi-ai face tu mie observatie… dar am sa-ti spun o intamplare de acum sute de ani, cand eram la o nunta si dansam impreuna cu sora mea, eram micute si faceam furori. vine un nene care avea o fata care se impiedica si cand statea pe scaun, dar daca ar fi dansat si zice, in gura mare:
spuneti repede tabla inmultirii cu 4, ca de dans sunteti bune, dar de carte nu se stie!
la 10 si 12 ani cat aveam noi rautatea lui ne-a marcat mult, dar chiar si marcate (cu fier rosu) tot noi am fost revelatia serii, asa ca am invatat lectia: cine te invidiaza poate racni oricat la tine. tu tot ai asul in maneca.
sau chiar… si mai tare! …. esti un as! 🙂
Ma deranjeaza cand un necunoscut vine pe blog si din tot ce scriu, remarca (ca) ca lipseste un i la dracu in praznic
Desteapta asta m-a nimurlit pe Facebook pe pagina unui medic renumit:) Sa fii scrisesem cu un i . Si acum , vai Doamne, trebuia sa ii dau explicatii……