Nesigura pe mine si fara incredere in tine
Stiu foarte bine ca niciodata n-am fost o femeie urata, orice ar crede altii 🙂
Totusi prin clasele primare , pe cand ma tundea mama, in baie, cu breton, sa nu-mi intre suvite in ochi si sa ma uit cu unu-n spate , nu se intrevedeau mari sanse de simandicoasa imbobocire.
Stil aveam cat casa poporului: si eu si colega mea Ioana. Ne rodeam unghiile (ca nu era voie cu ele lungi) purtam titzo nadragi pe sub fuste si ne prindeam in par tot felul de petele. Cand nu stiam ce sa alegem din dulapurile pe care le mixam continuu, luam pe noi jumate dintre haine
Slaba si inalta am fost mereu. Cand ma punea domnu Viorel sa ma dau peste cap la educatie fizica eram singura care rata aterizarea pe saltea. Si la sfoara stateam prost. Astea mai scurtuțe, se crăcanau ca elasticu de la mercerie, pe mine ma tineau muschii coapselor de parca-si aveau insertia pe clavicula. Pana venea Viorel si ne-apasa in jos de ne dadeau lacrimile pe nas
Imi studiam colegele in timpul orelor.
O vedeam pe Delia ca-i blonda si parea mai finuța, Adela avea ochi albastri, maaaari iar prietena mea buna era mai rotunjoara dar avea cel mai frumos par din tot ce vazusem pana atunci. Si acum imi amintesc parul ei si textura. Nu se electriza nici dac/o trăgeam de el , era gros, des, drept si niciodata incalcit.
Pe la 20 de ani stiam ca sunt beauty desi nu cautasem in dex cuvantul.
Totusi n-aveam incredere in mine.
Vedeam cate-o diva de-asta de 30/40 de ani care-si petrecea cate 2 ore pe zi la sport , flutura sofisticat din maini si se machia impecabil, si-o invidiam.Imi doream sa fiu Ea.
Mi-as fi depus o cerere de stramutare a tineretii pentru frumusetea pe care-o percepeam la altele
Chiar si-n zilele superbe in care-mi iesea perfect machiajul, aveam freza de lalea olandeza, rochie noua si lac necojit, era destul sa-mi iasa in fata vreuna mai cu vino-incoa si-mi aluneca increderea ca firul de la ciorapi.
Barbatii mi-au spus rar ca sunt frumoasa. Momentan ii banuiesc pe toti de inceput de cataracta.
“Ce bine arati” nu inseamna “esti frumoasa” domnilor. Noi procesam diferit. Diferenta -i ca-ntre balerini si sandalete cu toc de 10
Dar femeile imi spuneau des . Si pe ele nu le credeam. Aveam motive serioase sa nu o cred pe una anume, ma clontanisem cu fostul ei. Dar pe restul?
Am fost in urma cu doua luni la un estetician sa-i spun c-as dori niste hialuronic in santurile labiale, m-a studiat atent si m-a intrebat:
– spuneti-mi va rog, ce interventii v-ati mai facut ? Aveti rezultate bune
M-am spovedit cand eram tanara, am constiinta preaspalata, folosesc factor de protectie mare, mananc bine si sanatos, imi ascult sufletul, imi urmez visele, imi iubesc prietenii si familia. Cam astea
Cand va spune cineva ca sunteti frumoase,nu mai lasati capul in jos. Zambiti si spuneti-i de ce straluciti. Un articol frumos pe tema asta am citit la Printesa Urbana
Dar ce se intampla cu cei care va spun mereu : vai , n-ai dormit bine, ai cearcane?Ce schimbat esti, ai slabit? Vai, te-ai ingrasat?Ce-i cu tine, parca nu esti in apele tale? Ce palida esti! (asta din urma mi-o tot repeta o colega stafidita, in vremuri stravechi. In momentul in care apaream la munca -pe post de sefa- dânsa, nevasta de CFR-ist, tinea cu ardoare sa sugereze ca am cel putin un cancer in stadiul 3 sau macar un pui de ciroza.
Hapi, nu te-ai gandit sa scrii o carte? Pun pariu ca s-ar vinde ca painea calda!Ai o intorsatura la condei fenomenala!
Lola, esti tu draguta Scriu cu umor dar…clasic, prea clasic . Prea ca toata lumea. O sa scriu intr-o zi o carte probabil. Dar va fi despre cu totul altceva, insa acum incalzesc “penelul” cu ajutorul vostru 🙂
Daca si tu scrii “Prea ca toata lumea.” …
dar cata modestie! te citesc de ani (ma rog, sub diverse nume, forme sau fara). In general da, scrii ca toata lumea, dar uneori trantesti cate-un articol de ma-nmoi. ceea ce inseamna cum ca poti, stii, nu prea vrei…
Ma coplesesti! Multumesc pentru interventie si te astept cu drag, in continuare
Ai un blog relativ nou. Pe cate alte divane ai mai stat inainte? 🙂
Ma regasesc in povestea ta,inafara de partea cu inalta si subtirica :))Acum pe aceleasi colege de liceu le mai studiezi?Sigur sunt mai frumoase!
N-as sti sa spun ce se intampla cu cei ce observa dedesupturile doar cautandu-le cu lupa…am intrebat in stanga si-n dreapta si majoritatea spun ca-i invidie si rautacism!
Oricum poza e minunata!
Uitam sa spun esentialul!Si mie-mi dispare foooarte repede increderea!
Culmea e ca acum la 33 am multa incredere in fizicul meu 🙂 Pardon, 23 😀
Ai vazut video asta, nu? Cum ne vedem noi VS cum ne vad ceilalti, mi se pare genial http://www.youtube.com/watch?v=XpaOjMXyJGk&feature=player_embedded
Intotdeauna m-am comparat si eu cu altele, ca nici inalta, nici trasa prin inel nu-s. Tot sper sa compensez la alte capitole. 🙂
Da, e o campanie folosita (facuta) de Dove cred..
😀 😀 După mulţi ani petrecuţi în colective aproape în exclusivitate feminine, cred că înţeleg. 😀
Intelegi,simti, cred c-ai si invatat multe 🙂
Eu credeam È™i cred în special femeile :)) Barbatii pot fi influentati de alte “trairi” cand fac complimentele 😛
Ei, eu ma gandesc doar la barbatii care mi-au fost mai apropiati, indeajuns incat sa.mi dau seama daca sunt influentati de altceva
Pt mine limita de varsta dincolo de care tineretea s-a terminat creste cu fiecare an. La 20 era 30, la 33 este…45! Daca Jennifer Anniston arata superb la 45 de ani, eu de ce nu as arata?
Pana la urma ai cumparat rochita aceea superba? 🙂
Vad ca tu nu credeai/crezi femeile cand spuneau ca esti frumoasa….La mine “mai grav” , ca eu nu cred pe nimeni , cand mi se spune asa…nu pot sa cred si am tendinta sa cred reversul , avand in vedere cum arat si cum sunt. Nu mai conteaza , sincer…am ajuns la momentul in care zic ca daca sunt sanatoasa e cel mai bun lucru. 😛
Ma gandeam la ce spuneai privindu-ti colegele….tare aiurea era sa fi cea mai inalta din clasa….si asa ca si tine ma uitam si eu la celelate colege mai micute de inaltime si ce mi-as mai fi dorit si eu sa fiu ca ele…
Dar ai vazut cum este? Daca ai parul cret sau ondulat , ti-l doresti drept. Daca esti bruneta , te gandesti ca ai arata mai bine blonda.Daca ai ochii caprui , ai vrea sa te fi nascut cu ei albastrii si tot asa mai departe… 🙂
Nu am cumparat-o Ana-Maria dar inca ma gandesc la ea
Fata mea arata cel mai bine dupa 3 zile la rand cu cate doar 3 ore de somn pe noapte, cand ma ingras lumea ma intreba daca am slabit… Gura lumii ii sloboda!
Daca as dormi 3 ore pe noapte, m-ar putea mumifica anturajul cam intr-o luna 😀
Eu am avut intotdeauna complexe la acest capitol. Pe de o parte din cauza ca nu sunt si n-am fost niciodata vreo silfida iar pe de alta parte fiindca de mica mi s-a spus: tu esti desteapta familiei, frumoasa e sora-ta. Prin liceu eram innamorata maxim de un coleg. Din cauza complexelor nu l-am lasat niciodata sa inteleaga ce simt. Dupa vreo zece ani m-am intors impreuna cu sora-mea in orasul de bastina si din intamplare, in fata noastra il vedem pe colegul meu impreuna cu nevasta. Pai nu mi-am luat o scatoalca dupa cap de la sora-mea cu comentariul *uita-te bleago ca asta e dubla decat tine* ?
Tras linie si adunat acum arat mai bine decat acum 10-15 ani fiindca ma ingrijesc si incerc sa-mi pun in valoare calitatile si sa-mi ascund defectele. Am invatat expresia *haina asta ma avantajeaza* iar venirea in Tunisia mi-a ridicat moralul de la 7 la 9 (din 10). Cred ca intelegi de ce :). A, da! Si zambesc mai mult!
O, da, inteleg perfect faza cu Tunisia!!! :))) Chiar ma amuz amintindu-mi diverse imprejurari
Mda, neîncrederea mi-e prietenă bună și mie, cum o ameninț că o părăsesc, cum își aduce o armată de aliați să-mi demonstreze că nu scap de ea. 🙂
Ești înaltă? Ptui pe tine, te voi invidia cu spor, mereu am suferit că n-am crescut măcar cu cinci cm mai mult! 🙂
La un moment dat sufeream si eu ca-mi ziceau altii girafa 🙂
Ei, apoi, am devenit mandra de asta
Ba chiar imi place senzatia aia cand mai pun 10 cm si brusc sunt cat o prajina :)))
Da, esti inalta, ce mai vrei? Eu ma consolez ca daca inalta nu-s,da’ deloc, am aceeasi inaltime ca sexoasele de Longoria,Shakira,Kylie… 😀 Si deci ,se poate si asa. Si ma mai consolez ca am macar È™arm, dupa spusele multora,haha. Cu cat inaintezi in varsta realizezi ca nu te mai doare chiar asa ce te-ar fi durut inainte,si ca te iei asa cum esti,ca fiecare are farmecul lui si partea lui.Partener,prieteni,etc.cu care are chimie.Si ca viata nu e doar cochetarie,e mai profunda de atat.Nu ca n-ai stii si tu asta,am zis in general 😉
Daca esti mica la inaltime poti compensa cu tocuri
nu am fost multumita niciodata de felul cum am aratat sau arat, dar la un moment dat am inceput sa ma accept, sa-mi transform defectele in atuuri, sa am incredere in mine, in farmecul meu si brusc m-am transformat- acum ma simt frumoasa si oricine orice mi-ar spune nu schimb starea asta 🙂
Bravo tie. Te automotivezi 🙂
Mie nu trebuie sa-mi spuna nimeni ca sunt frumoasa! Ma uit in oglinda, am vederea buna si vad ca…nu sunt. As rade in nas cui mi-ar face asa un compliment si i-as intoarce spatele pe loc.
Ei dar cand mi se spune ca sunt isteata, ca am gandit “bine”, ca am gasit solutia la care nimeni nu se gandea, cand mi se spune ca sunt o femeie buna (nu bunoaca :)) si ca sunt gospodina, ca stiu sa am grija de casa, copii, sot…you name it orice alceva decat ca sunt frumoasa, atunci m-a cucerit! Si sa imi spuna ca am ochi frumosi :).
Noroc ca pe aici nu se complimenteaza lumea negativ, mereu e cineva sa imi spuna dimineata ca imi sta bine parul, ca le place culoarea la par sau orice fleac care imi insenineaza ziua. 🙂 Automat ma simt mai bine.
De ce sa nu-ti spuna? Sunt convinsa ca esti frumoasa in ochii multora!
Iar eu nu sunt nicidecum frumoasa in ochii tuturor
E doar o perceptie personala- si aia se schimba ca hologramele 🙂
eu sunt nesigură, nemulțumită, și nehotărâtă, și necioplită pe alocuri sau poate mai mult de atât, dar ce am obervat de la o vreme încoace, e că dacă mă enervez sunt de nerecunoscut :). Ca să scoți ceva bun din mine trebuie să mă enervezi, dispare și rușine, și tot și fac tot ce ar trebuie să fac când par un om normal :).
Ce caracterizare cruda!
🙂 Ma farmeci cand scrii!!! Am citit cu placere, cap-coada…
M-am regasit pe alocuri! La final, gandurile tale mi-au amintit de o ruda tare draga (din pacate nu se mai afla printre noi!) care, vrand sa-mi ofere incredere, mi-a povestit o situatie similara cu cea redata de tine: o “amica” o “complimenta” astfel zilnic; azi asa, maine asa…pana intr-o zi cand s-a odihnit, s-a dichisit din crestet pana-n varfurile degetelor, a imbunatatit formula proprie pe cat posibil! Rezultatul: aceleasi replici-“complimente”…S-a lamurit ca persoana respectiva nu-i e prietena, ca o invidiaza si ca procedeaza astfel numai pentru a ii scadea tonusul!
Multumesc, Hapi!
Ilda
Lavender Thoughts
Iti multumesc inca odata Ilda si tu ma farmeci cu complimentele si recunosc ca le cred pe fiecare in parte 🙂
Eu am uitat multe dintre complimente . Stii ce n-am uitat ever? Rautacismele fostei mele colege care in fiecare zi imi spunea: esti palida, esti obosita, parca nu te simti bine.
Doamne fereste sa ma prinda cu un cascat pe masca, imediat imi trantea diagnostice
Fiind slabuta par inalta pentru unii si scunda pentru altii pentru ca’s maruntica, interesant cum vad unii lucrurile. Mi-ar fi placut sa am si eu macar 1.70, m-am visat de mica ba balerina, ba fotomodel ori manechin si spatele mi-a taiat cam toate optiunile nu doar inaltimea.. asta uitandu-ma la tine si gatul intins. 🙂
Tu chiar arati ca un fotomodel, fara falsa modestie 🙂
Iti multumesc pentru gandul asta 🙂
Eu zic ca toate suntem frumoase, numai ca trebuie sa iubim ce avem, nu sa plangem dupa ce nu avem…asa trece frumusetea pe la noi si nu apucam sa ne bucuram de ea.
Sunt femei care nu sclipesc de frumusete, dar radiaza cand stai in preajma lor caci au invatat sa se iubeasca pe ele asa cum sunt.
Sigur ca toate suntem frumoase dar inauntrul nostru nu ne percepem asa
Mai degraba o fac altii
“Barbatii mi-au spus rar ca sunt frumoasa. Momentan ii banuiesc pe toti de inceput de cataracta.” 😀
Super postarea – cat ne chinuim (unele dintre noi) mai ales in adolescenta cu imaginea de sine si comparatia cu altele … eu n-am fost niciodata frumoasa sau sigura pe mine, dar cu timpul mi-au trecut complexele si m-am impacat cu mine insami.
O seara frumoasa!
P.S. Rochia e superba 😀
Merci- da, e superba, scumpa si….imperfecta. Totusi am nevoie de o rochie pentru o ocazie speciala
eu cred că neîncrederea aceasta este născută din nevoia sau pretextul de È™ablon (È™i industria aferentă). cu toatele am trecut prin etapa în care nu ne suportam, nu ne împăcam cu imaginea din oglindă, uitând să vedem dincolo de ea ceea ce este de fapt frumos, unic, al nostru, irepetabil. cu toatele am irosit timp în incertitudini È™i temeri care după o vreme par nejustificate È™i chiar sunt. este o plagă, o vină a societății care pe mine mă înfurie acum… dar acum chiar mă văd în oglindă.
nici mie nu mi s-a spus că sunt frumoasă, nici nu cred că sunt… dar È™tii vorba aceea? bărbaÈ›ii zic aÈ™a: dacă nu poÈ›i să-i spui unei femei că e frumoasă, atunci spune-i că e deÈ™teaptă. 🙂
Ideal e cand poti sa-i spui ca e si frumoasa si desteapta 🙂
Nu cred in a fi frumoasa DOAR pentru tine insati…Pentru tine, natura te-a facut intr-un fel sau altul, ti-a dat chip sau trup frumos sau amandoua. Dincolo de asta, admiratia unui barbat iti da acel « nu stiu ce » care te face femeie. De ce depindem atat de mult de asta oare ? Poate pentru ca ochii LUI sunt o oglinda mult mai buna decat oricare alta. Oglinda reala inseamna subiectivitate din partea ta….cu oglinda din ochii lui se schimba lucrurile, subiectivitatea aceea iti convine. Orice femeie care e iubita de un barbat devine frumoasa.
Sau poate exagerez eu? Cam asta simt…
In perioadele din viata mea in care am fost grasuta / la regim (o, si au fost destule) ma revoltam impotriva unei sorti vitrege care nu avusese pic de mila si ma lasase sa ma nasc pe la o mie sase sute si ceva, perioada in care stiam sigur ca, multumita unui barbat deosebit de inteligent si dotat cu un talent aparte pentru pictura pe nume Rubens, as fi fost considerata o femeie de o frumusete uluitoare si cu proportii ideale. Faptul ca s-au perindat tousi prin viata mea sentimentala destui barbati care s-au declarat urmasi ale sus numitului renascentist si care mi-au admirat cu vorba, privirea si mainile rotunjimile, nu au fost de natura sa ma impace cu soarta chiar intotdeauna…dar oricum, a ajutat. 🙂
Pai nu m-am gandit la felul in care ne raportam la frumusete ci la cum o simtim.
Citisem la un moment dat despre un fotomodel celebru care face des depresie- si o tine saptamani bune. Femei tinere si frumoase care se sinucid pentru ca ele considera ca “nu mai reprezinta nimic si acum merg pe panta in jos” Exact in apogeul carierei.
Si eu cred in relativitatea frumusetii.
Cat despre comentariile pe care le-ar putea face la adresa mea reprezentantele aceluias sex frumos sau slab din care fac si eu parte…in ceea ce ma priveste, raspunsul e simplu: aleg sa aud si sa cred comentariile oamenilor dragi, prietenelor mele de suflet. In rest….nu imi pasa!.
Si nu pot sa inchei pana nu iti spun ca titlul articolului tau este complet absolut mega genial ales! Ia continutul e atat de aproape de noi toate….
Eu una o cred pe aia cu frumusetea e in ochiul privitorului. Adica aia care mi-au spus ca sint frumoasa ma vedeau tolanita printre propriile lor roze, aia care nu m-au observat aveau florile respective la faza de insamintare, deci nu ma puteau innobila cu ele. Cum cresc rozele astea e alta discutie:)
Si eu o cred tot p-aia
Numai ca aici ma raportam strict la universul individual- feminin. Prin ochii mei, ca nu pot vorbi despre altii
Nici daca as castiga Miss World nu as crede ca sunt frumoasa:))
Ei- esti prea dura cu tine
Am fost oarecum nesigura pana pe la 17-18 ani… de fapt nici nu prea contase pana atunci. Nu stiu exact cum sunt. As zice OK. N-am avut niciodata probleme cu greutatea, nici cu tenul. Cel mai mult ma enerveaza ca barbatii ma vad mai OK decat imi arata mie oglinda. Am trecut printr-o perioada in care am slabit mult, la 45 kg de la 48-49. Desigur ca ma mai intrebau oamenii ce am…unii ingrijorati, unii poate sperand sa am ceva… Glumesc. Am revenit la greutatea normala in ultimele luni. Nu ma mai intreaba nimeni nimic. S-au linistit. Ca sa nu se sperie cine citeste am 1,62 m. Deci greutatea de 48 e perfecta. Port marimea S. 🙂
Nu frumusetea ma preocupa prea mult ci faptul ca am alte probleme.
Cu mine si cu oglinda sunt perfect impacata.
“Cel mai mult ma enerveaza ca barbatii ma vad mai OK decat imi arata mie oglinda”
Cum sa te enerveze asta? E o binecuvantare :)))
Binecuvantare ar fi sa ma vada asa aia care m-ar interesa. Ma rog, daca ar exista. :))
Nu ma bucur Hapi, pentru ca eu n-am chef de nimeni si nu scap de ei…asta e problema. Stiu…par intr-o ureche…
Am vazut recent pe CNN acest mini-documentar, http://www.cnn.com/video/#/video/us/2013/04/18/sbt-dove-real-beauty-ad-campaign.cnn
Plus desigur si parodiile de dupa, http://www.cnn.com/video/#/video/bestoftv/2013/04/24/tsr-moos-pkg-dove-parodies.cnn
Le-am vazut
Parodiile nu
Rar urmaresc parodii
Eu la 33 cred ca am aratat cel mai bine din ,,minunata” mea viata :))) .
Si eu asa simt in ceea ce ma priveste. Ba nu. Nu pot sa zic ca acum e mai bine si inainte nu era….Pur si simplu sunt diferita
Si eu trebuie sa ma lucrez la increderea in mine, am observat ca noi, femeile, nu stim sa primim complimente …
Sau suntem timide , ne e teama ca nu le meritam
Ufff, mi-ai adus aminte de cum eram eu in copilarie/adolescenta. Am observat ca avem multe chestii in comun legate de perioada aia.
Daca iti arat o poza din clasa a 4-a ai sa razi de mine 3 zile la rand. Toate colegele imi veneau pana la UMAR, mai toate ma invidiau pentru asta iar eu sufeream enorm ca sunt asa inalta si slaba. Cel mai tare ma enerva ora de sport ca eram capul tot timpul si toata clasa trebuia sa ma urmeze, sa faca tot ce fac eu dupa prof. Si cum eram timida si impiedicata iti dai seama ce ore de sport aveam.
Nici cand am castigat titluri de Miss n-am primit atatea complimente ca acum, in lunile de sarcina. “Vai, radiezi, vai ce frumoasa esti, ce bine arati, ce burtica frumoasa, esti superba!” :)). Eu ACUM ma vad cel mai rau ever, umflata, cu gusita, cu fundu mareee si lat, cu picioarele umflate si nelucrate, cu burta huge, cu falcute, etc. E adevarat, “complimentele” astea au venit DOAR de la femeil, masculii sunt retinuti, in general remarca doar bustul :)).
Mi te-am imaginat la sport :)))
Ei lasa ca acum, s-a transformat ratusca timida in lebada gratioasa
Federova, sa fiti sanatosi cu totii! “Stralucierea” unei sarcini e cea mai evidenta frumusete:)
Ţin să spun că mă simt mult mai frumoasă de când am citit articolul tău :))
Ma bucur 🙂 sa te simti asa macar pana dupa Pasti
Ciudat,nu mi-am dorit niciodata sa am 1,70 m da’mi-am dorit dinti frumosi si sanatosi si….pe loc am primit o paradontoza!Oricum am proceda,legea gravitatiei ne joaca feste pana la urma,deci:sa dormim bine,sa ne demachiem corect,sa nu fumam si sa ne bucuram de ce avem.La 20 de ani nu ma intrebam daca sunt frumoasa,la 30 ma intrebam da’nu stiam raspunsul iar la 40 nu ma intreb,pentru ca stiu:sunt!:-)
Pot sa te intreb la ce varsta ai facut paradontoza si care ti-au spus c-ar fi cauzele?
Pe la 30 am depistat-o,am facut o criza de fiere cand mi-a zis dr.stomatolog.Pe urma mi-au mai trecut nervii si disperarile,dupa ce mi-a zis:doamna,e una din cele mai mici afectiuni din organism,altceva sa n-aveti!
Cauze?
Ereditar,bruxism,stres.Eu le-am avut pe toate 🙂
Din pacate nu ma incadrez nici la implant,mai fac o infiltratie,igiena maxima iar cand m-or parasi imi fac cea mai smechera proteza dentara din lume(pentru care voi economisi sistematic dupa ce achit ratele…)
Venise un tip care,dupa ce si-a facut dintii faini,numai portelan,la 6 luni,din cauza stresului migrasera toti,si-a scos omul toate lucrarile…..
Brrr, povestile astea cu dinti ma infricoseaza
Ce zic altii :
– Arati bine.
– Esti frumoasa.
– Iti sta bine cu…
…bla bla bla…
Ce raspund eu:
– I know.
Cam atat am de spus la capitolul incredere in sine, confidenta. Nu am nevoie de complimente, nu ma incalzesc cu nimic, nu ma flateaza. Sunt doar o confirmare neceruta si inutila a unor chestii de care sunt deja constienta. Nu am inteles niciodata nevoia oamenilor de a complimenta pe altii sau nevoia unora de a fi complimentati.
Eu nu le vad asa. Mi se par de bun simt, un liant in comunicare, evident ca nu unul obligatoriu.
Ce vreau sa spun e ca nu ma deranjeaza deloc dar uneori nu stiu sa reactionez la ele
Fetele în general n-au încredere în ele, indiferent cât de bine arată. De fapt, faptul că sunt atât de preocupate de cum arată chiar din asta provine – din nesiguranÈ›a în ele (parÈ›ial). Un bărbat e mult mai rapid în a se îmbrăca, de exemplu.
Totuși, o fată frumoasă și care pe deasupra e și conștientă de frumusețea ei, pe care o radiază, deci o fată încrezătoare în feminitatea ei este un killer. 😀
În sens pozitiv, adică e foarte atrăgătoare pentru un bărbat. 🙂