Kunafa – simplu de preparat
Si cea mai bună pe care am gustat-o .
Testez kunafa si basbusa în orice țărisoara orientală ajung si la orice cofetarie mai răsărita.
Mi-am cumpărat anul trecut niste dulciuri “arăbesti” si baclavale de la o cofetarie din Cluj. Niste kataif pe care se turnase apă cu zahar si niste resturi de fistic. Foi vechi care înotau într-un fel de miere. Iti exploda glicemia ca o petardă. Si degeaba. Aveau gust de ratota cu zahar.
Si dup-aia mi-a părut rău ca le-am înglobat .
Dupa kunafa de mai jos, am senzatia de încântare care-mi oblojeste simțurile. Gustul, mirosul, finetea si prezentarea sunt desăvârșite.
Ingrediente:
– 450 gr kataif
– 2 cutii de ricotta si 2 cutii de mozarella (nu merge un singur fel, nu faci plăcintă, nu vrei sa se întinda ca praștia si nici să se fărâmiteze)
– 150 gr unt
– 50 gr nucă de cocos
– apa de flori de portocal (sau apa de trandafiri ).Daca folositi esență, veți pune putină pentru ca e mult mai concentrata
– 400 gr zahăr pt sirop,lămâie, apă
Daca vreti s-o preparați foarte repede, luati împrumut una bucată copilaș urlător si-l așezați pe canapeiu din bucătărie.
Asa arata kataiful (un fel de taitei facuti dintr.-un aluat special) Si apa de flori de portocal . Nu stiu cu ce estenta se poate înlocui dar si în Ro sunt magazine în care găsiti ingredientele :
Mod de preparare: (maaamă, ca o veritabila bucătăreasa mă exprim)
Untul se pune la topit. Kataiful se mărunțeste bine.
Intr-un castronel pregătiti umplutura de brânză cu nuca de cocos si o lingura de apa de flori de portocal sau cateva picaturi de esenta. Le amestecati .
Calmați copilul care vă cere ceva într-o limbă pe care n-o cunoașteti.
Amestecati bine kataiful mărunțit cu untul topit.
Separati cantitatea de kataif în 2 părți egale. Jumătatea rămasă o presați bine în tavă. Apoi așezați deasupra tot amestecul de brânză. Pentru că amestecul e lipicios ,se folosește o folie să/l presăm .
Acum puneti restul de kataif si presati bine dar nu în profunzime, daca întelegeti ce vreau să zic 😀
La cuptor 30 min la 180 C.Desi eu nu cred ca toate cuptoarele coc la fel. Am gătit odata o prajitura de pe siteul unui bucatar renumit, am respectat tot, si cand am lăsat turtița la 220 C cât a zis el, am scos-o cu doamne miluieste. Am scobit în ea ca-n nucile de cocos sa mai gasesc ceva mâncabil. Asa că puneti-vă prăjiturile la ce temperaturi vreti voi si urmariti-le.
Intre timp facem un sirop pe care-l lăsăm sa dea un clocot si apoi îl răcim, sa fie măcar la temp camerei când scoatem minunăția din cuptor: 400 gr zahăr (da, asa-s dulciurile astea, pline de carbohidrati) , 250-300 ml apa, 2 linguri apă de flori de portocal, cativa stropi de lamaie (15 picături, sau stoarceți pur si simplu )
Cand scoateti tava fierbinte, turnati repede siropul răcit, împrăstiati peste tot cu o lingură mare. Cu grija, sa fie cat de cat uniform însiropată.
Poate sună complicat, dar cand aveti toate ingredientele la îndemână merge repede.La sfârșit , presărați fistic.
Nu pare complicat de facut, adica am facut eu basbusa cu rezultate minunate! Cred ca o testez si eu curand, tre sa fac niste aprovizionari inainte 😀
Sincere felicitari pentru basbusa
Eu n-am reusit s-o prepar in Romania, nu stiu daca grisul sau cuptorul au fost de vina
Se foloseste fidea fina nu gris
“puneti-va prajiturile la ce temperaturi vreti voi” mi se pare cea mai cinstita si comica instructiune pe care am vazut-o intr-o reteta. Te pup, Hapi! Intotdeauna ma faci sa zambesc 🙂
Serios Alexandra 🙂 Prea rar mi-au iesit preparatele la care instructiunile sunt foarte clare de genul 220 C , 30 min pe ventilatie, etc.
Cred că am mâncar odată aşa ceva şi ţin minte că mi-a plăcut. 🙂
Bun, bun
N-am mancat niciodata asta, cum ai zis ca se cheama, ca am si uitat deja. Si cum sunt anti gospodina total, nici n-o sa incerc sa o fac eu acasa, ca sigur fac eu vreo traznaie si pacat de ingrediente.
Cand o sa am bucatarioara mea , cred ca voi face. N-am mancat niciodata si nu pare foarte greu de facut 🙂
Notat!
Mai ramane sa gasesc si kataif si apa aia de portocal sau trandafir! 😀
Arata super bine! Am sa incerc si eu, trebuie sa cumpar branza!
Sunt curioasa, doar dulciurile arabesti iti plac sau sunt si anumite mancaruri?
Dupa dulciurile clasice sunt topita.
Imi plac cam toate mancarurile (si ciorbele) lor dar nu am chef/timp sa stau 3 ore in bucatarie sa fac nu stiu ce orez cu vinete si carne de vitel si migdale prajite pe deasupra.
Asa ca numai la prajituri, ma documentez odata apoi le fac eu
ce manute harnicute…dar rezistam eroic , noi astia cu colacei pe plaja 🙂
arata fenomenaaal de bine! m-ai facut sa salivez un pic 😛
ştii poza mea de pe FB cu maya întinsă lung, predată somnului?
cam aşa şi eu la pozele tale. am un singur mare regret: habar nu am de unde aş putea face rost de kataif prin magazinele noastre. da nu plec eu la turci? hm? 😀
La turci o sa mananci de-a gata.
pe vremea cand stateam in mangalia am incercat o singura data sa prepar (improvizez) niste baclava 😀
La cum am vazut ca te pricepi in bucatarie credca ti-ar reusi orice dupa o reteta buna
Arata f bine si trebuie sa recunosc ca nu am mancat niciodata. Este de incercat. Se pare ca pentru mine este perioada premierelor 🙂 Sambata am facut primul meu cheesecake :)). multumim de reteta!
Cheesecake-ul se gaseste rar si e asa de scump in Ro!
Am observat ca se pun fructe, eu le cam ocolesc. Imi place sa simt gustul clasic
Kataif mananc de la cofetarie cand gasesc, dar e din ce in ce mai rar, nu’s de ce…De celelalte doua n-am auzit. Eu bag la greu baclavale si saraiglii, chestii lesinate, ca glicemia mea e la pamant, nici o sansa sa o anim prea tare. Reteta ta pare simpla, parca as incerca si eu.
Si glicemia mea e mica, arderile mari asa ca, mentin acel balance deocamdata
In afara de baclava (doar in Romania), nu am incercat pana acum nici un desert oriental, dar am o presimtire ca-mi va placea ce ne arati tu aici 😀
Cu marea parte a ingredientelor m-as descurca, sa vad cum fac sa gasesc kataiful asta si apoi trec la treaba. Daca reusesc ceva, revin cu impresii :))
Loryloo, incearca-l numai daca-ti plac dulciurile orientale, altfel e prea multa bataie decap cu kataiful si apa de portocale :)))
Buna Hapi, asteptam un articol de mancare sa iti pun intrebarea asta: voi beti ayran? Mie imi place la nebunie bautura asta insa nu am mereu sansa sa o cumpar gata imbuteliata de la magazin si as vrea sa fac acasa cu kefir, ai sa-mi dai vreun sfat despre cum se prepara ayran? Am cautat eu pe google insa nu am fost satisfacuta de retete, erau prea complicate pentru ceea ce cred eu ca trebuie sa fie mult mai simplu de preparat. Mersi, C.
Cei din familie beau dar nu am preparat niciodata acasa. Insa o sa intreb, s-ar putea ca o ruda sa stie….
Mersi fain, hapi, tie nu-ti place?
Nu am gustat. Banuiesc ca-i un fel de…lapte acru?
Arată excelent. Sunt sigură că e şi bună, dar e prea complicat pentru mine, aşa că o să caut făcut de-a gata.
Cand am fost in Egipt am plecat acasa cu o multime de dulciuri dintr-o patiserie, cred ca vreo 8-9 sortimente. Aratau foarte bine. Cand am ajuns sa le mananc am fost cam dezamagita. Tocmai cele cu kataif m-au dezamagit mai mult. Am constatat si ca retetele erau foarte asemanatoare…doar forma de prezentare diferea… Mi-am dat seama ca prajiturile respective nu prea-s genul meu. 🙂
Conteaza FOARTE mult de la ce cofetarie cumperi. Una “de renume” sau una de cartier.
Cele mai bune dulciuri le-am mancat in Liban , am primit si din Siria iar in Maroc coarnele de gazela sunt un deliciu
Cred ca am incercat asa ceva. Era la un moment deschis langa biroul meu un magazin cu dulciuri arabesti. Am luat eu baclava dar m-am plictisit si am mai incercat de acolo, ce mi se parea mai interesant. Parca mi-a placut. Oricum, mie toate mi se par prea dulci.
E adevarat ca toate sunt foarte dulci.
Eu le-as inlocui oricand cu dulciurile noastre traditionale. Numai ciocolata Lindt mi-ar lipsi