Fericirea este ceea ce li se intampla altora?
( Fericirea este o notiune incompleta cu care ne nastem dar pierdem din ea cate putin in goana anilor. Daca nu suntem destul de inventivi incat sa suplinim ce ramane, suferim noi, sufera si cei dragi pentru ca vine ziua in care nu mai avem ce oferi)
Cand esti mititel si gandesti un poco si prost , te scalzi intr-o oaza de fericire. Ironia e ca nu iti dai seama de asta si te hilizesti din orice, crezand ca e normal sa fie asa. Mai tarziu, pe la 16-17 si mai incolo de ani , ti se destabilizeaza serotoninele si endorfinele de asa maniera incat ajungi sa te intrebi daca nu cumva cei din jur stiu vreun truc pe care tu nu l-ai aflat si sunt mai fericiti decat tine. Daca vecina ta rade cu pofta doar o data pe saptamana – chiar atunci cand tie ti s-a tras firul la ciorapii Diamond – te trazneste ideea ca nu mai poate de bine ce-i e, si inevitabil hormonii fericirii iti sucomba sub bucla intinsa cu placa. De ce ea e „fericita“ si tu nu esti?
Cand am sustras iubitul unei nesuferite cu par roscat si cret , ea a fost anorexica de furie o saptamana iar eu bucuroasa tot atata. Cand si-a infipt unghiile in coama mea si mi-a spus ca uraste parfumul meu de Oriflame m-am stropsit eu ca destinul mi l-a pus in brate si ca poa sa crape de necaz , eu pe el in vreau , era singurul disponibil pe raft , dansa sexos pe Depeche Mode si scaunul din dacia 4010 era facut pentru fundul meu osos, nu pentru dosul ei gonflabil.
Cand o studenta din anul 1 mi-a furat mie iubitul dupa ce eu terminasem facultatea si ma simteam deja babaciune mi-am dat seama ca totul e cu dus si intors. Ca nu oamenii sunt de vina pentru ca nu gasim seringa cu doza de fericire – de vina este realitatea si felul in care ne raportam la ea.
Stiu ca vor fi cititoare care-si vor scuipa in san la indrazneata idee de a atenta la piatra din prastia altuia , lor le spun ca m-am spovedit de vreo 15 ori de-atunci si ca sunt „iertata“, nu merita sa mai piarda vremea judecand
Nu a fost tarziu ci doar binevenit sentimentul ca zambetul de Julie Roberts al vecinei nu arata bine pe gurita mea mica, catelul ei nu e mai frumos ca hamsterul meu, tapetul ei nu s-ar potrivi in lumea mea iar hainele vintage care o fac sa para sexy – pe mine m-ar face sa seaman cu Betty cea urata (si proasta ca s-a indragostit taman de Armando)
Abia cand m-am eliberat de complexe am reusit sa identific lucrurile si oamenii care imi fac viata frumoasa. Cand am invatat sa multumesc pentru ce am , cand am incetat sa cer mai mult, cand mi-am dorit ce aveam deja…………numai atunci m-am simtit cu adevarat libera.
Am rasfoit cu un suras anemic jurnalele in care descriam barbatul ideal, culorile preferate, prieteniile vesnice, oamenii interesanti , vorbele dupa care tanjesc. M-am debarasat de „trebuie“ si „imi doresc“, mi-am cumparat ochelari cu tenta roz de la Mango, n-am mai citit de pe buze cuvinte nerostite , am incetat sa promit lucruri pe care nu le-as putea implini. Rad mai des , mai cu pofta si nu mai visez scenarii telenovelistice. Daca pun cap la cap chestiunile pe care pana acum nu le bagam in seama, obtin exact ceea ce vaneaza fiecare human beeing : stropi de Fericire.
Si am uitat sa adaug ca am niste prieteni minunati, pe care ii iubesc si care valoreaza mai mult decat visele din oracolele de adolescenta
Elocvent si la obiect. Bine scris. Iti las o vorba spusa candva de o cantareata/actrita de culoare pe nume Lena Horne, faimoasa prin anii 40-50. Zicea asa ” It’s not the load that breaks you down, it’s the way you carry it.” Am auzit-o aseara la premiile Oscar. Mi-a placut mult zicala.
Fericirea poate sa imbrace mii de forme, la fel cum poate fi perceputa in mii de moduri diferite.
Eu, de exemplu, as putea sa spun ca am in buzunar in fiecare zi vreo 3-4 doze de fericire, fara legatura intre ele, adica de la furnizori diferiti.
Sunt doze microscopice, dar conteaza enorm.
Voi muri atunci cand nu voi avea macar o doza.
Sau atunci cand nu voi avea buzunare…
invidiez prietenii care te au!
Sunteti prea darnic cu mine 🙂 Cateodata le vine sa ma stranga de gat dar asta nu dureaza mult 🙂
Nefersetty, vorbele tale imi aduc aminte de versurile unei piese care imi place mult
And I begged her give me horses to trample down my enemies,
so eager was my passion to devour this waste of life.
….oarecum are legatura cu subiectul meu de azi. Si astea fiind zise, te invidiez ca ai vazut premiile Oscar 🙂 What s new?
Garg, si eu pastrez dozele exact ca tine! Cand nu am buzunare pe dinafara, ma simt goala pe dinauntru……..
What’s new at the Oscars ? In opinia mea, cativa dintre cei care au meritat sa castige ceva au castigat, rochii frumoase, multa anorexie, iar in rest o gramada de ass kissing si premieri intre cei cu nume care se sfarsesc in “…berg…man si …sky” if you get my meaning. 😆
Am vazut aseara Face OFF jumate din el. Caut placerea care mi-au dat-o : Salt, Catch me if you can,Shutter Island, The Aviator, The Turist, R.E.D …..si nu o mai gasesc
Poate ma ajuti pe PM 🙂
Gangs of New York
Garg, thanks , I ll love that!!! I just saw the trailer.
Crash – Poveşti din LA, dacă tot am ajuns la filme
ah, aici ai trailerul: http://www.youtube.com/watch?v=durNwe9pL0E
Di, am postat aici raspunsul
http://hapi2233.wordpress.com/2011/03/03/ce-filme-ati-mai-vazut/
fericirea nu exista, exista doar drumul spre ea. au zis-o multi, dar primii au zis-o chinezii. si au mai si stat sa inventeze o religie pe tema asta. i-au zis dao(ceea ce inseamna cale), s-a transformat intrun curent, numit daoism si apoi a ajuns in romanica ca si taoism. 😀
in rest, f bine scris!