Familie mare si multă răbdare

bebe Intotdeauna mi-au plăcut familiile mari , dospite ca aluatu pentru placintele lu buni.

Mi-au plăcut la televizor , dau bine în comedii, îti fac impresia ca de-aia te-ai născut pe Pămant – sa ai o familie mare cu unchi, veri, bunici, nepoței si măcar o strabunică surdă- cu care sa îti petreci Craciunul.

Eu n-am avut una asa gonflabilă deci am petrecut sarbatorile religioase cu indivizi dubiosi. Până am intrat în rândul lumii.
……………………………………….
Stiti, de cateva zile m-am axat pe paste , nuci , banane, supici , stresul mi-a lipsit dar mi s-a promis ca îl primesc zilele urmatoare prin posta.

Vreau să spun c-am stat mai prost cu peristaltismul intestinal si dimineată la prima oră eram călare pe toaletă cu ochii cât mărgeaua, binecuvântând liniștea racoroasei dimineți.Nu trec doua minute de la așezarea pe cuib că se aude freamăt de pijamale si vuiet de urcat scari în jos si de coborat în sus sau cel putin asa puteam eu sa mi le imaginez.

Ciulesc urechile , da nu-i nevoie ca-n curand vara-mea zdrăngăne usa băii si strigă să mă grabesc . Eu pe punctu de-a lesina, îmi amintesc ca nu-mi pot permite ca de fapt trebuie sa …ma grabesc. Apoi aud altă ușă trantită, iese consortu si-i spune ca-s eu în baie, scorpia care scoate flacari pe nas daca-i deranjată la 07.00. Se retrage repede mormaind niste scuze, eu ma spalam pe maini in tihna mi se blocaseră toate celea, începand cu intestinu si terminand cu creieru.
Pana s-a trantit în usă sticla cu apă a lu ăla micu , bag seama l-a uitat vara-mea pe covoras in fata camerei mele de toaleta. Si bebele stie s-arunce cu lucruri. Tot ce prinde împrastie pe scari, pe pereti , pe dulapioarele mici. Am fi o echipa buna la rugby după cat ne-am antrenat să prindem/preluăm obiecte in zbor.

Spălat pe dinti, mormait ceva , iesit din baie, nici urma de pradatori.

Dupa masa- spre seara vazusem deja prajiturile rătăcite delicios prin casa asa c-am informat-o pe domnita cu copilul c-as putea sa ma pretez la a-l îngriji maxim o ora, avand in vedere ca azi e Eid pentru ei si….. N-am apucat sa termin fraza ca mi l-a pus în brate. Hm, daca-i sugeram sa-l dea spre adoptie?Azi pare cooperativă.

Am răspuns la niste mailuri, bebe s-a uitat la Shakira cum danseaza pe whenever, wherever si waka waka si-a urlat ca din gura de sarpe cand l-au luat din custodia mea. Stie el ca la maica-sa si taica-su o vede numai pe Haifa Wehbe plus cantece de-alea cu mama ,tata si alfabetu de care- i sătul.
Iar eu sunt extrem de amuzantă cand ma încrunt la el si zic, scuturându-mi pletele: „salam aleikum, esmee…..Hapi. Ua anta?” (buna, sunt Hapi….. si tu?)

41 thoughts on “Familie mare si multă răbdare

    • August 8, 2013 at 11:22 pm
      Permalink

      Ahh, nu îți apare direct clipul pe blog… bummer! 😛 Se poate face să.

      Reply
      • August 8, 2013 at 11:41 pm
        Permalink

        Ce mult mi-a placut filmul ăsta…….

        Reply
    • August 8, 2013 at 11:27 pm
      Permalink

      Ce coincidenta, pe DubaiTv a fost filmul acesta, s-a terminat in urma cu vreo 25 de minute.

      Reply
  • August 8, 2013 at 11:39 pm
    Permalink

    Felicitari pentru cuvintele arabesti. Azi am avut si eu parte de intrunire de familie, adica de la Riyadh pana in Al Khobar, ca am zis ca de stam impreuna si la hotel mai bine numai plec de acasa. Deci am fost asa, eu, sotul, verisorul sotului cu sotia si cei 2 copii de 4 ani si respectiv 3 luni. Tot drumul, adica vreo 5 ore de mers cu masina am auzit un planset de copil, lapte varsat, schimbat scutece, noroc ca s-a inventat tableta si mai citeste omu ceva. Sotul mi-a aruncat o privire gen “si mai vrei copii?” la care i-am replicat “al meu nu va fi asa”, deh, speranta moare ultima. Colac peste pupaza, am zis ca am ocazia sa imi exersez araba, s-au uitat la mine ca la felul 14, cica din 5 cuvinte 3 erau clasica si 2 erau araba egipteana, am ametit dialectele. Si acum bineinteles ca nu pot sa dorm ca doar sunt pe fusul orar cu Ramadanul, adormit la 4 dimineata. Sa nu uit, Eid Mubarak familiei tale.

    Reply
    • August 10, 2013 at 4:53 pm
      Permalink

      Merci Diana. Ce bine ar fi daca ai avea si tu un blog si ne-ai mai updata cu ce e pe acolo, chiar fara poze personale
      Corina mai scria dar nu des, acum nu stiu daca e prin KSA ca n-am mai primit nimic pe newletter

      Oare cate grade aveti de indurat, ce faceti peste zi, mai iesiti la iarba verde (de desert banuiesc ca te-ai saturat ) ?

      Reply
    • August 10, 2013 at 4:53 pm
      Permalink

      Shukran , shukran Federova :))

      Reply
    • August 10, 2013 at 4:58 pm
      Permalink

      Si lady gaga

      Reply
  • August 9, 2013 at 8:46 am
    Permalink

    Si mie imi plac familiile mari din filme!
    Nici nu ma mir ca te iubeste ala mic 🙂

    Reply
    • August 10, 2013 at 4:58 pm
      Permalink

      Mi-e teama ca ma iubeste prea mult si chiar ma mir :))

      Reply
  • August 9, 2013 at 9:44 am
    Permalink

    Am stat eu si m-am gandit, nu vrei sa te muti la mine? 🙂 Te las cu bebe cat vrei tu 🙂 Si arunca numai cu sticle de plastic

    Reply
    • August 10, 2013 at 5:34 pm
      Permalink

      Nu vreau ca tu ai 2 :))

      Reply
  • August 9, 2013 at 9:52 am
    Permalink

    e povestit cu umor, dar nu ma pot impiedica sa ma panichez doar la gandul ca ma asasineaza vara asta la orice ora cu prezenta 😀 o fi dulce ala mic, dar mereu am fost pe principiul cine l-a facut sa-l si creasca! eu nu l-am plimbat pe-al meu la altii…nici altii nu-mi paseaza podoaba lor!

    Reply
    • August 10, 2013 at 5:35 pm
      Permalink

      Nu sunt la noi tot timpul doar o perioada, in weekenduri 🙂

      Reply
    • August 10, 2013 at 5:35 pm
      Permalink

      Multumesc Irina 🙂

      Reply
  • August 9, 2013 at 10:29 am
    Permalink

    Nu pot să nu mă gândesc cum vei povesti despre bebeul propriu și personal, nu împrumutat! 🙂 Naaaa, nu zice că nu-l vrei, ar fi păcat să nu transmiți cuiva bunătate de gene talentate! 🙂

    Reply
    • August 9, 2013 at 10:43 am
      Permalink

      As infia unul intr-o zi. Vreau sa transmit din dragostea mea, neconditionat de gene, din simplul motiv ca….pot 😉
      Da sa nu fie mic si urlator.
      Mai mare, asa

      Reply
      • August 9, 2013 at 2:29 pm
        Permalink

        Nuuuu, greșești! 🙂 Să știi că ăla mic și urlător compensează în chestiile mari și iubărețe! 🙂 Dacă înțelegi ce vreau să spun și tare cred că da. 🙂
        Și pe mine mă bate gândul înfierii unui pui de om. Îmi fac rodajul pe ai mei, personali, mai întâi. 🙂

        Reply
        • August 9, 2013 at 5:50 pm
          Permalink

          Eu te cred si cred toate mamicile care spun asta, dar nu este dorinta mea sa am un copil, sa fac unul si nu mi-am dorit niciodata asta . Cred ca unele asa suntem facute cu un motiv anume 🙂

          Reply
  • August 9, 2013 at 12:01 pm
    Permalink

    asta ma asteapta? mic si urlator? :)..sa vina atunci!!!

    Reply
    • August 9, 2013 at 1:33 pm
      Permalink

      minte, mă… e numai drăgălaş şi zâmbitor 😀

      Reply
      • August 9, 2013 at 5:50 pm
        Permalink

        Mai, sa vina la toate care vreti asta! :)) Muuulte berze zambarete

        Reply
  • August 9, 2013 at 7:48 pm
    Permalink

    Mno ma cam bate gandul dar tot citind pe bloguri despre copchii si avand ceva experiente personale cu unii imprumutati, ma gandesc sa fac intai niste rezervari al terapie si pentru mine si pentru barza, sa avem zen-ul pus la punct 🙂

    Reply
    • August 10, 2013 at 5:38 pm
      Permalink

      Te bate gandul? Eu tot incerc sa nu citesc bloguri despre copii dar se pare ca jumate din fetele pe care le citesc au gasit interesanta aceasta perioada sa tricoteze cate-un copilas autohton si ca atare blogurile se mai transforma:)) Asa ca uite, eu compensez cu povesti mai haioase, sa citesc despre copii in general ma cam plictisesc

      Reply
  • August 9, 2013 at 8:07 pm
    Permalink

    te-am citit ieri dar in fuga…sunt ba cu o ceata in cap, ba cu un nor deasupra lui…cedez mervos de la atata invatat. ti-am raspuns la mine. :)) pup.

    Reply
    • August 9, 2013 at 8:32 pm
      Permalink

      Cate zile ai stat la mare? Parca simteam racoarea cand ma uitam la pozele alea

      Reply
  • August 9, 2013 at 8:26 pm
    Permalink

    🙂 De ieri am ajuns pe pagina dar au intervenit o mie de chestii si n-am mai reusit sa citesc.
    Imi place cum il corupi cu Shakira si poate si altele la fel de unduitoare 😉 Mi l-am si imaginat pe bebe suparat ca a pierdut distractia. Cati ani are?

    Reply
    • August 9, 2013 at 8:31 pm
      Permalink

      Cred ca un an si 8 luni

      Reply
  • August 9, 2013 at 9:12 pm
    Permalink

    Inteleg de ce “iubesti asa mult copii” daca mereu ti se pune unu in brate si tulio :)))
    Eu nu am tinut niciodata Ramadanul dar la cat de nasatula ma stiu, sa mananc pe indopate noaptea nu ar fi o idee prea buna …

    Reply
    • August 10, 2013 at 5:39 pm
      Permalink

      Nu ii iubesc, nu ii detest (ar fi culmea) dar ma cam calca pe nervi ca s-o spun p-aia dreapta .

      Reply
  • August 9, 2013 at 9:21 pm
    Permalink

    Sa nu iti imaginezi ca se fac mari si devin mielusei… Unii raman teroristi toata viata, mai ales daca le permit parintii. Eu am cel mai dulce si mai cuminte nepot din lume, dar saptamana trecuta a rabufnit si a aruncat-o cat colo pe fetita unei prietene (mult mai mica decat el, insa trecuta de primi ani de viata), din cauza ca il plictisea cu intrebari, ii punea degetele pline de ciocolata pe pantaloni si batea cu pumnii in tastatura. :))))

    Reply
    • August 10, 2013 at 5:40 pm
      Permalink

      Sunt mamici care au atata rabdare si ii cresc frumos si parca traiesc prin ei. Pur si simplu eu nu ma simt in stare de asa ceva.
      In general aceste mamici stiu deja ca-si doresc sa aiba copii in momentul in care “se intampla”

      Reply
  • August 10, 2013 at 11:46 am
    Permalink

    Si asa nu ma gandesc curand la copii, dupa ce citesc postarile tale parca nu as vrea niciodata :)))

    Reply
    • August 10, 2013 at 5:41 pm
      Permalink

      Ei, lasa ca o sa gasesti pe alte bloguri partea pozitiva :))
      Eu as vrea un caine deocamdata.Dar mi-e teama ca nu am timp nici de el.

      Reply
  • August 10, 2013 at 12:04 pm
    Permalink

    Eu am crescut în familie gonflată, ştiu să stau puţin în baie şi să mănânc repede 😀

    Reply
    • August 10, 2013 at 5:43 pm
      Permalink

      Noi aveam 4 camere si 2 bai. Barbatii aveau baia lor iar eu si mama eram separat deci stateam cat doream 🙂
      Dar in caz de forta majora ma adun si eu

      Reply
  • August 11, 2013 at 2:03 pm
    Permalink

    imi plac familiile mari dar cele din filme:) familiile mari, cele care le cunosc eu in realitate, nu sunt nici atat de unite, nici atat de haioase ca in seriale…si da, Shakira cu opturile ei, are mare succes la toate categoriile de pusti/pustoaice…

    Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *