Ce sunt riad-urile? Riad-uri în Maroc – Fes si Essaouira

Le gasești și în Egipt, în Tunis, în alte țări în care populația este preponderent arabă (sau musulmană că nu e totuna). Dar sunt unice pentru mine riadurile marocane. Am mai auncat o privire pe internet si sunt descrise adesea ca fiind stilul de case vechi, elegante, tradiționale, transformate-n ceea ce englezii numesc case de acomodare. Adica o clădire pentru oaspeti. Un fel de pensiune de la noi.
Si ca îți oferă experiența (unica) de a trai în vacanța ta precum localnicii. Nu sunt de acord.

Pentru cele care-ați văzut filmul Clona -eu stăteam împăiată, a fost telenovela vieții, cred că mi-am meritat 3001 de nopți cu fostul, telepatie, ce mai- vă amintiți casa din Fes în care locuia Jade?
Ei bine, avea o curte interioara imensă ca o grădină. Două niveluri plus o terasă. Voalurile-n vânt influențate de clima subtropicală a mediteraneenei, mozaicurile splendide din aceste vile, draperiile grele cusute cu fir de aur, toate sunt si erau realitate. Modernizată acum, sigur. Dar acolo nu experimentezi viața localnicilor săraci precum bruma căzută-n apă, ei nu contau decat în spiritul tradiției. Musulmanii bogați locuiau in riad-uri, acestea erau vilele lor.

Acum veți găsi riad-uri cu ferestre: la mare, la port, la piață, la zidul medinei. Dar cele luxoase și rămase din vremurile protectoratului francez de exemplu, de prin 1912, țin cont de o arhitectură specifică culturii. Poate ați mai văzut în filme că femeile nu stateau la ferestre, poate doar dacă trăgeau cu tunul să-și facă gemulețe. Vedeai ditamai zidul, crenelurile mici, poarta cât o șură veche de la satele noastre și nu dădeai doi bani pe casa aia, vorba vine. Dar înăuntru era raiul ăla imaginat cu hurii, mozaic de cartagina, văluri de mătase, palmieri adevărați si eventual o vegetație ca o oază. Nu lipsea micul bazin sau măcar o fântână arteziană minusculă. Sistemul de irigații era deja bine pus la punct, se stie ca marocanii, egiptenii, puneau mare preț pe curățirea trupului. Începand cu miresele virgine rașchetate-n hammam-uri si terminând cu soții aproape virgini masați și scrobiți de către mămuni, surori, mătuși.

Iată cum arată pe (de) dinafară:

Essaouira si Fes

In Tunis si Egipt nu am prea găsit, ca să evităm hotelurile clasice am accesat un fel de appart hotel-accomodation sau camere private care încercau să păstreze stilul oriental.

Ce se poate vedea în împrejurimi? Unele nu indică nimic semn c-ar fi lux în spatele vreunui zid. Iată câteva terase dintr-un riad din Fes, vedere panoramica peste oras dar si stradute întortocheata si paraghina. Medina din Tunis cu appart-hotel. Essaquira cu grădinile atent îngrijite.

Cele despre care vorbeam mai sus, ale nobilimii cum ar veni, sunt recondiționate, renovate si păstrează tradiția, că asta am vrut să subliniez. Femeia crestea copii, stătea mai mult acasă, unii își permiteau patru mirese (Dzeu sa-i ierte, ele probabil servesc încă turiștii cu chai în Sahara), găteau dar aveau si servitoare. Pe scurt, casa era palatul lor si unul dintre cele mai importante aspecte era aparenta lor invizibilitate. Chiar daca-si lăsau amprentele peste tot: stil, decor, marmura, băile din casă, cearșafurile celei de-a doua neveste ( prima conducea oarecum, ea lua decizii in lipsa soțului mai ales daca surorile sau mătusile soțului nu erau si ele acolo), femeile trăiau în aceste colivii de aur.

Poate că vă imaginați că sufereau dar pentru că nu asta e tema, vă dau exemple logice: dacă te nasti în junglă trăiesti si supraviețuiesti ca Mongli că nu stii că mai este ceva dincolo. Dacă nu ai făcut sex nu poți spune: nu-mi place sexul, n-am să fac. Nu e ca și cum ți-ai da cu părerea despre copii, e ca și cum ar comenta un bărbat cum îți simt femeile… sânii. Prea puțin te interesează că Irene din Paris bea vin alb așteptându-și amantul, tu nu ai cunoscut acei fiori si nu-ți lipsesc. Tu-ți aștepti soțul care e la muncă și vezi dacă ți-e pe plac colierul, mai încerci o rochie, te duci si faci piața cu alte fete, petreci timpul în curte unde e si racoare. Unele riaduri au acoperisul închis, adica terasa, mai ales în sezonul ploios dar tot vezi cerul.

Terasa e neapărat destul de înaltă (cu ziduri din beton) încat sa nu te vada alt ochi: poți să întinzi rufe sau să șezi în baldachin, să exersezi belly dance, să te cerți cu menajera,

dar nu poți să-l vezi pe Abdul masturbandu-se în coliba de lângă port. Așa era.

Am locuit si-n unele și-n altele dar cel mai mult mi-a plăcut un riad din Fes, unul pe care n-ai fi dat doi bani din afară. Până am ajuns acolo a durat o jumatate de oră, transpirați pe străduțele de juma de metru pentru că i-am refuzat pe copiii care voiau să ne rătăceasca putin pentru că se plictiseau. Acum îl deținea un francez, tipul, undeva la 60 de ani se mutase acolo. Adica o lăsa de comun acord pe Indila cate 8 luni pe an undeva langa valea Loirei si el venea aici cu-n menestrel pescuit din orașul nou.
Explicatie:în majoritatea oraselor mari din Maroc, Medina este Cetatea veche adica orasul vechi, arata ca o cetate pentru ca avea si rolul de a apăra împotriva invadatorilor. Iar acum, incet, localnicii s-au tras spre așa-zise orase cosmopolite, franțuzești, nu-i așa? Și-n medina si-n orasul nou stă basbusa laolaltă cu eclerul cu ciocolată, cântă Celine Dion peste Nancy Ajram și dansează turiștii si localnicii pe Gangsta style sau pe ritmurile de darbuka.

Deci riadul este de fapt grădina interioară, cu cat mai luxoasă, cu atat mai bogata era familia. Iar scările, coridoarele sunt de obicei pline de lămpi – de la fier forjat pana la porțelanuri- și de fresce făcute cu diverse mozaicuri. Gresia din baie, lampandarele, mesele din lemn de cedru sau din fier forjat, tot ce vezi îți arată de fapt clasa sociala superioară care era, nu-i așa, minoritară! Cum este și azi din păcate. Iata cateva dormitoare si săli de baie.

O țară în care clasa de mijloc lipsește sau nu e sustinută (exemplu Germania are clasă de mijloc si să nu înțelegeți că ăstia-s oamenii săraci) merge, staționează și trăiește în criză oricâți președinți schimbi si oricât își minte cetățenii că asta ar fi democrația. Am ajus fără să vreau, jur, la exemplul nostru. Ia de aici. Romania. Nici măcar riad-uri pentru turisti nu avem dar ne mândrim că suntem deștepți, frumoși, iubăreți si… deschisi la minte. Că de scriu deschisi la altceva iar nu vorbeste mama cu mine trei zile.

Hai la micul dejun!

Orice riad ai alege, iata cateva ponturi din ce am experimentat:
– Fie că îți rezervi pe booking sau pe alt site, fă o comparatie cu prețul la fața locului, vezi pozele de pe site-ul lor dar si cele încărcate de alți turisti.
– E posibil să exclami, vai dar nu e ca in poze. Păi nu, acelea-s prelucrate. Stai juma de zi ca să vezi exact unde e situat riad-ul chiar daca în imagine pare lângă o grădină cu bostani sau palmieri si dansatoare.
– Cand ajungi pune 20 de euro în pasaport. Daca rămâi mai multe zile. O să ai parte de o ședere mai plăcuta si o să te răsfețe cu atâtea bunătăți.
– Nu lua trei stele, daca vrei să te cazezi la 3 stele ia cinci, nu sunt similare cu cele din europa. Daca alegi un riad de doua stele s-ar putea să petreci o zi ștergand si curatand baia sau privind în gol spre o piața murdara sau vei avea nevoie de taxi să ajungi unde vrei, etc.Poți avea gonguțe, surprize cu așternuturi rupte sau lipsa apei (nu numai caldă dar si rece, ei bine, acolo va fi mai lunga povestea decat faptul că Stăpânul se va ocupa imediat de problemă). Daca vrei doar sa dormi o noapte si ai un buget, merge si asa. Daca vrei tradiție si curatenie si lugulugu, mai cotizează puțin.
– Nu alege riadul numai după poze ci după interesele tale care-s în zona. Ce folos că iesi cu 100 euro mai puțin dar îi strici într-o zi pe transport, pe drum la un restaurant la care nu poti merge pe jos sau pana la plaja, inapoi si prin souk-urile cam îndepărtate? Nu mai spun de ghizi ca să-l găsesti, regăsești.
– În riad mancarea de dimineața o recomand cu poftă: cafeaua clătitele, dulcețurile,mierea, ceaiurile, omleta, painea cu humus și condimente, etc, etc, ai de unde alege. Dar ca sa economisesti nu merita sa iei si alte doua mese in riad chiar daca ei le prepara chiar atunci. Poți manca acelasi fel de trei ori mai ieftin daca iesi sa te plimbi prin medina.
– Nu bea niciodata apa de la robinet. Cere-ti voie sa fumezi, chiar daca ei fumeaza, n-o vor face in prezena ta. Daca scrie ca ai wireless asteaptă-te săă nu mearga decat in curtea interioara, etc.
– Nu am avut niciodata probleme cu mancarea dar apă mai bine cară îmbuteliata din oraș și mai ia-ți in camera multe fructe. Desi e posibil sa ai un mic bufet cu chestii de ronțait peste zi. Și cafea dar o platesti. În unele riaduri se mai servesc băuturi alcoolice altele au păstrat tradiția. Nu cere carne de porc. Nu au iar tu ca turist ai de unde alege carne mai bine ca în țara ta. Nu cere servicii extra vor fi supra taxate, nu uita ca nici portarul nici administratorul riadului nu-ti dau ponturi gratis, ei te trimit nu la cei mai buni ci la cei cu care au contract (mica intelegere). Vrei piele ieftina, argint? Întreaba la unica agentie din zona.
Ar mai fi multe dar,,,, poze. Că-mi era dor de Maroc.

 

Iata si alte locuinte (sunt si din Tunis, Egipt Liban pozele, amestecate, am vrut sa ofer o colectie cu amintiri frumoase)

Sper că va plăcut colajul, am lucrat 3 seri la el, incarcatul pozelor dureaza la mine cel mai mult, mai ales ca nu le micsorez. Recomand sa dati o tura prin faimoasele gradini Majorelle pe blogul lui Alice

Eu mi-am amintit cu drag de Maroc, locul în care vreau să ajung odată cu El.