Ce saltea am ales pe mărimea 180X200, pentru mine și-un pui mic

saltea StellaVine ziua în care schimbi porcuțul de Guineea că e scump să-l împăiezi p-ăl mort. Ziua în care schimbi dieta, că ai trecut de 35. Ziua în care schimbi iubitul. Schimbi locul de muncă și schimbi celule reproducătoare. Vine momentul în care faci conversie de țări și bani. Te relochezi. Schimbi locuința, te duci în chirie. Testezi salteaua, folosești salteaua, motroșești arcurile. Ești gravidă și când te așezi pe saltea, arcurile se strâmbă de dispreț, se lasă și te rostogolești ca ploșnița puturoasă de pe-o perdea. Te mai ridici dup-o zi dacă n-ai…
De fapt ăsta e un semn că trebuie să schimbi salteaua oricât ți s-ar lăsa punga cu apă și cea cu bani.

Am citit, m-am informat, am vânat reduceri, plus raport calitate preț și am ales o saltea Previ Nu mai puteam. Mă durea spatele, articulațiile, nu mai știam de la ce. De la salteaua veche, de la purtatul copilului în marsupiu, de la ținutul în brațe a unui pepene de 10 kile, zilnic, de 17 ori?

Cui îi dai salteaua uzata dar încă (foarte) practică?

Este mai ușor să dai cu împrumut soțu dacă e electrician sau hacker decât să oferi gratis o saltea. Am întrebat o grămadă de lume: nenea, e ca nouă, doar așa, pe margini s-a mai lăsat da liniștiți puteti dormi pe… visele sunt all inclusive, nici pete n-are.

Da mi-o aduci don’șoară? Că-mi trebe da n-am cu ce…

Domnule, ia uite, e jumate nefolosită, poți culca muncitorii pe ea, dacă o introduci în cabana de la șes nici nu mai ai loc de-o masă, da ce frumoasă e, n-o vreți? Gratis. Numai s-o ridicați. O vreau domniță da n-am cu ce-o duce.

Domnule, e nouă nouță  (deja vorbea limba fără mine) dar nu mi se potrivesc mie arcurile din regiunea lombară și mai jos, e ortopedică, se mulează după coate, genunchi și alte poziții, n-o vreți? E gratis! O vreau drăguță, da n-am unde-o pune!

Doamnă, n-o vrei matale? Că uite, ai dubă, soț, amant, trei case din care două la țară, poate părinții? Gratis! E perfecta! Nouă! O vreau da n-am cum s-o scot că soțu e în delegatie. Cu amantu.


Anunțuri pe două streamuri, mai că se întrerupea Game of Thrones când postam eu te miri pe unde despre saltea. O vrem da n-ați putea s-o luați în spate și să veniți pân la Călățele că mi-a fătat mânzu și nu mă pot deplasa. Finalul apoteotic a fost un anunț de genul: care-mi ia dreacu salteaua s-o ducă pân la ghenă? Nu e voie Dumană. Nici la Pata Rât nu e voie, că ia foc instant, acolo se produc fenomene stranii ca-n Hoia.
Păi șI ce fac io cu salteaua?

Mă sună mama. Calmă.
– Tu. Deja m-am cam săturat. Auzi, azi au venit trei la ușă. Mi-au luat banii, ăia pe care i-ai lăsat și mi-au pus în mijlocul apartamentului 4 cutii.
– Patru: întreb eu mirată. Cum arată?
– Cel mai mare e ca un mort înfășurat în zdrențe, stă lipit de dulap. Da cred c-alunecă până vii tu.
– Ah, salteaua nouă de la Previ.
– Păi previi tu cum vrei că eu n-o pot ține dacă pică, că-I grea. Stau în camera astalaltă cu bebe. Auzi, da mai vin indivizi care sună la ușă, lasă cate-o cutie mare și ne iau banii? Că nu mai e loc. O căpiță de fân mai lipsește aici. Gărduț avem, brad ai luat, nu pot trece de scaunul de la Ikea (hi hi, merci Anca) și pantofii-s până-n tavan. Că în hol e căruțu verde. Landoul cu buline-I sus pe dulap, acolo unde n-ai șters tu veci prafu și eu nu ajung… etc etc
– Mama, da nu ți-am arătat studiul acela cu cercetătorii britanici care spun că praful, pisicile și copiii se imunizeaza reciproc daca locuiesc măcar 2 împreună, de la naștere?

saltea Previ ortopedica la reducere

Spre muncă, în bus, sună un număr de Maroc. Eu înfofolită-n fular de=Acela alb negru cu steagu Palestinei… Următoarea statie… Răspund. Nu răspund. Mă gândesc c-o fi semn rău, că oi sari în atmosferă ca-n Homeland sau ca otomanii în atacul de la Smârdan. Mai sună odată, după o oră. Depărtez telefonu de ureche, aloooo
– Bune ziue. Aveț ceva preș la vinzare, eu întoarce achase la soție. Luate din Cluj. Care ezte preșu?
– Ce preș domle, vă bateți joc de mine…
– Nu joc, eu sune che soție plecathe fere semnal, preș la saltele dache este iau eu.
– Aha, salteaua… păi și când o luați domnule că e gratis!
– A, lea ofertă! Iau peste 5 zeptemâne. Che soție nu semnal și eu atunce vin.
– Domnule, imi pare rău dar nu am unde s-o pun, n-aveți pe cineva să trimiteți s-o ia? Sunt cu copil mic…
– Copilul nu este nici el achasă, nu am cine se trimit, dache puneți undeva pe hol…
Deja nu mai puteam, asudam și sub lobu urechii. Pare reu domle, nu am unde s-o pun lua-o-ar vântu, c-aș scoate-o pe balcon dacă nu m-aș teme c-a cădea naibii pe vreun cetățean onorabil, de când cu codu portocaliu și cu noua saltea deja livrată.
Și vine în ziua în care-o scoți p-aia mare din cadru și-o pui p-asta mica, vidată.

Cine caută, găseste. Vin cu doi oameni de bine, mă rog în taină să nu se sperie ăștia când văd ce mare-I și să nu tasăm pe nimeni când coborâm cu ea. Scot oamenii salteaua, sare prafu, zumzăie aspiratoru, sună telefonu. Nu răspund. Sună iar. Administratoarea. Că vecina nu poate ieși din casă.
Noh, și io ce să fac?
– Puteti să vă luați poliuretanu de-acolo? c-a zis c-a ieșit și vede numai alb. Iar pe alb scrie cu bej Aloe Vera. Știți dvstra, vecina e mai sensibilă, așa… Faceți ceva de Halouin?

Să leșin. Domle, mutaț vă rog peretele fals că după ce că-I fac să trepideze emotional când plânge bebe, acu cred că mă pregătesc de Luminație. Au și vecinii mei o vârstă, ce dracu.
Pân la urmă am rămas cu salteaua nouă, prafu șters și aspirat într-o cameră, încă trei cutii în astalaltă, copilu mirat a stat cuminte 14 minute cât a fâșăit pungile cu bule de aer de la Emag. Vecina era intactă, n-a mai văzut aloe vera când a iesit în prag. Că i s-au tăiat picioarele, auzi, c-a crezut c-a zidit-o ginere-so. Care-i mort de câțiva ani săracu, da mi-a zis vecina c-a uitat să-I plătească la pomelnic și s-o fi supărat pe ea.
Cu morții nu-I de joacă.
Da nici cu saltelele.
Informații concrete despre această saltea -din punctul meu de vedere. Am citit înainte s-o comand și comentariile de pe Emag, așa ca am un comentariu și pe baza unora 🙂 Sunt cât se poate de corectă, am dat destui bani pe ea, nu-i o reclamă.

Calitatea preț- condiții comode este optimă.

Eu am plătit 800 pe dimensiunea 180X200. Cât re real e prețul… real, nu știu dar la banii ăstia a meritat investiția.

E tare? Este ideală.

Am citit pe-acolo că mvai, e prea tare pentru o saltea, că parcă-i scandură. Nici vorbă! M-așteptam să fie și mai dură. M-am odihnit excelent pe ea. Nu mai sună arcuri, nu se mai trezeste bebe când mă ridic de lângă el. Încă un plus este că se poate rostogoli însă pe cea veche nu putea, era prea moale, prea uzată. Eu nu am auzit de o saltea comodă și ideală pentru spate care să fie moale! Cele mai oribile vacanțe au fost cele în care a trebuit să dorm în saltele moi, ca-ntr-o covată.

E mică și se face mare?

Scuzaț, e vorba de o saltea, da? Suprapresiunea, vidarea a dispărut imediat. Nu am văzut nicio diferență după 1 sau 12 ore. S-a încadrat bine în rame, Aleluia.

Pe care parte e gelul?

Unde-i eticheta, ca s-o recunoști, acolo e gelul! zice un neniuc acolo pe emag. Eticheta e ca acelea pe care le puneam noi la școală, de care parte a caietului se nimerea. Nu e nimic lipit, nu mi se pare că pe o parte e cu gel și pe alta nu. Nu există o etichetă lipită și absolut nicio diferență care ar sugera că gelul cu memorie este numai pe o parte. Așa că nu am lămuriri. Tu iei eticheta si o pui unde se nimerește, așa ți-au și împachetat-o, eticheta cade când se desface 🙂 Este de fapt o mică descriere a produsului, o coală.  În plus, multi comentatori spun că o întorc periodic si dorm așa, ca să se aerisească, acestea sunt și instructiunile de folosire. Atunci care-i partea cu gel? Poate n-am găsit eu detaliul, poate-s ambele, poate-s nesimțită cum sugerează mai multe persoane cu bun simț.

Dacă aș achiziționa-o iar? Categoric. Asta am nimerit-o. Am de gând să scriu despre toate produsele achizitionate de pe emag.

Aveam. Până ce nu mi-au livrat un produs pentru bebe si alte cele despre care nici nu vreau sa-mi amintesc. Aliluia.

Pentru că am cumpărat și prost după ce că-s săracă și cu credit de nevoi personale. Dar credeți-mă, era toate absolut necesare! Nu neapărat utile… dar mi-e cam greu să recunosc asta.

Voi cum v-ati ales salteaua si unde o duceți pe cea veche? Știți ce-mi plăcea acasă, în Germania? Că dormeam pe jos, pe o saltea ca asta desi aveam colțar și spațiu si de toate. Vară-mea la fel, era  practic pentru cei opt copii ai ei. Bine, are numai doi dar pe propria piele, conviețuirea fu ca la table înmulțirii.

 

Similar Posts

5 Comments

  1. Cred ca sunt 2 ani de cand ma gandesc sa schimb salteaua si tot n-am facut pasul asta. Nu ma intreba de ce, ca nici eu nu stiu. Si uite ca ma faci sa ma intreb totusi ce fac cu asta veche si cum naiba o s-o car eu singura pana la gunoi. Iar de acolo, daca o vrea cineva, s-o ia. Nu ma mai chinui cu ea, desi, la fel ca in cazul tau, ar putea fi folosita.

  2. Si la mine bate un vant al schimbarii de saltea. O sa caut un adapost de pisici sau un ong de pisici, nu o arunc pe cea veche. O sa fac niste pisici fericite. Sigur, as putea gasi si un ONG care ajuta oamenii sarmani, dar am vazut ca ongurile cauta numai lucruri noi, daca se poate cu eticheta, sau aprape noi. A mea e mai veche, se vede acest lucru, apoi nu am de gand sa vad ca se scrie despre mine pe FB ca am impresia ca un ONG e cosul meu de gunoi. Am mai vazut acest lucru, m-a cam pus pe ganduri. Mai bine dau pisicilor, nu sunt asa mofturoase.

  3. da’ stiu ca avushi aventuri 🙂 si faine 🙂
    Eu m-am dus in ikea si m-am trantit pe cateva saltele. Aia care mi s-o parut mie ok am luat-o. Periodic o permut (cu fata in sus, cu picioarele la cap) cica ii face bine.

Leave a Reply to Adela Sirghie Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *