Hei, sunt pe invers? Trabucuri&Co

Timp de 1 an în eterna si fascinanta Romanie am avut un job de conducere. Si pe langa conducerea unui departament, ma ocupam de contracte de publicitate. Din contractele alea făceam eu bani si intuiesc eu ca de-aia m-au pus patronii mare sefa la numai un an dupa ce-am aterizat în firmă
.

Dar să las detaliile la o parte. Ideea e ca încheiam multe contracte din cauza ca stiam cum sa ma port cu oamenii.
Pur si simplu aveam grija sa observ: daca omul e plictisit, grabit, dezinteresat de ceva, nu e momentul potrivit sa abordez o chestiune , etc. Eram întruchiparea respectului si-mi era clar că clientul e cel care comandă si că de-acolo îmi vin banii. Tin minte că la o mare firmă, am curtat-o pe doamna director de vreo 5 ori. Că nu mi-a spus niciodata ca nu vrea ci că „nu vrea acum dar vino iarasi saptamana viitoare ca e prevazut în buget“.Si notati ca ea stabilea întalnirile, nu eu! Dupa vreo luna, dupa ce-am încheiat un contract pe vreun an cu nebuna aia, stiu c-am ajuns la birou si-am plans în hohote vreo 10 minute. Atata stres acumulasem. Dar cu ea n-am facut niciodata fețe de mironosiță prígonită.Ca-n fond erau bani făcuți de ea. Putea sa-i cheltuie cu altă firmă.

Ideea de baza e: mie nu-mi vine sa cred ca unii comercianti care vind produse scumpe pot fi nerespectuosi cu clientii. Rectific=cred dar nu accept

Saptamana asta mi s-a întamplat deja de 2ori si ultima dată al meu a dat ochii peste cap în sensul că sunt eu sictirită.
Poate ca sunt, am pretentii prea mari si n-ar trebui. Spuneti-mi voi punctul de vedere

Am înteles deja că la magazinele de haine „normale” cum ar fi H&M, Berska, Zara, Mango, etc si la cosmetice nu e nimeni platit sa fie simpatic si daca ai dat peste una când e la ciclu si-a lasat-o loverul, ti-a pus Dumnezeu mana în cap mai ales daca vrei sa schimbi ceva sau ceri o informatie.
Imi amintesc o chestiune amuzanta petrecuta la H&M în Romania. Eram cu niste chiloti în mână si ma îndreptam hotarată catre „man area” dar o duduie a crezut ca eu merg sa-i încerc,mentalistă fiind si mi-a spus ca n-am voie sa probez chiloti. Eu uitasem ca-i tin în mana ostentativ , ma roteam deja pe-acolo de vreo 10 minute si vroiam sa mă mai uit si-apoi sa merg să-i plătesc. Naiba-si pusese în minte sa încerce chilotii lor de 10 ron.

Dar acum îmi indrept atentia spre stafful si coordonatorii directia care se ocupa de vanzarea unui produs. Nu ma mai lungesc. Exemplu

Mergem la un magazin de lux -aka droguri de-astea fumăcioase. Mai cumpărasem de-acolo. Cineva dorea asa: Cohiba Robustos. Mna, 25 de bucati bat ceva peste 420 de euro. Dar astea deja-s detalii. De data asta vroiam numai 10 buc .
In magazen erau doi: un tip mai tânar care deja ne cunostea si ne-a salutat frumos, da-i servea pe altii 3.Si un nene nou…..de vreo 84 de ani numai ca n-avusese bani sau timp de-atatea operatii estetice precum regele din Saudi Arabia, deci nu arata foarte în formă.
Mai era o doamna dar aia vindea brichete, dadea foc la unii, nu stiu ce facea. Vreo 4-5 minute am stat si-am observat. Speram sa fie liber cel care ne cunostea, dar nu, s-a eliberat Tutankamun.
Am trecut si eu direct la poezie: cohiba robustos 10 bucati.
Mno, cand a auzit nenea ca e cu doua zerouri, si-a pus trei sfert de surâs pe față si ne-a invitat în Humidor ca sa constate ca n-are.
E drept c-am asteptat si noi pana în ultimul moment.
Mergeam înapoi la tejghea- nu mai era nimeni in magazin. Acum stateam în cumpănă. Ce sa fac, sa îi iau altele? Pai si daca nu-i plac?
Imi arata nenea Cohiba dar mai groase si mai lungi. „Sunt ca si Robustos numai că mai lungi”

Si mai groase bre, zic in sinea mea. Adică si eu am sânii mari numai că de cupa B, esti nebun?

Nu mai am nici în depozit , zice el si dă sa plece (poate-l trecea la budă, eu stiu?)
Pai si nu le puteti comanda?
Ba, pe saptamana viitoare.
Din păcate îmi trebuiau acum…..
Mergeti în X sau Y oras îmi zice el, cu greață – numindu-mi doua orase aflate la 100 km distanta.
Bitte? Am fost cam indignată de raspuns, dar am continuat dialogul sperand ca poate gasesc o solutie sau cumpar ceva foarte asemenator ca aroma dar si ca dimensiuni

„Deci nu le puteti aduce dv în doua zile mormai eu mai mult pentru mine…
„Tocmai asta v-am spus adineauri” si iar a dat sa plece . Tanarul statea cu capul plecat si se juca nervos c-o bricheta. Se simteam vizibil jenat .
Asadar : eu i-am cam pus aceeasi întrebare de doua ori si vai doamne asta l-a scos pe el din sărite. Desi îi era clar ca nu vorbesc germana nativ- dar nu asta a fost problema. Eu nu întelesesem ca depozitu lui e în alt oras, am crezut ca e în spatele magazinului. Dar normal era sa aiba rabdare si sa-mi explice frumos, ca poate-s proasta azi si pricep mai greu.

Am facut si eu niste ochi de broască disecată, am zis multumesc si aproape ca l-am târît pe al meu afara. Hapi-man mai că s-a enervat pe mine ca de ce-s asa tafnoasa si ca „n-am fost amabila” si acum de unde cumparam, ca am promis si uite, nu îmi tin promisiunea.

Eu am un fix: daca plătesc si nu esti amabil cu mine , nu mai revin. Poti sa fii unicu distribuitor din zona. Ma învart, ma sucesc si tot gasesc eu o solutie, aici sau la destinatie. Dar la tine nu mai revin. Iar din magazinul acela cumparasem deja în ultimii 2 ani marfă de 1000 de euro. Si de fiecare data angajatii s-au purtat frumos si normal. Cum sa-mi spui , bre sa ma duc în Koln sa-mi cumpar cand eu sunt în Frankfurt la tine-n magazin? Si ăla era taman OWNERUL adica proprietarul magaznului de scumpăciuni.

Hapi -man are alt fix: chiar daca omul cu care discuti e nesimtit la început, să încercam sa dregem ciorba si sa gasim o solutie ca sa nu ne-apucam de alte cautari . El e un excelent diplomat cateodata.Că vai doamne „toti avem defecte”. Da bine, defecte pe banii mei si ai tai? De ce eu n-am defecte pe banii altuia si vorbesc frumos si cu mecanicul si cu soferul?
Daca nu-i in stare sa vândă si nu-i în stare sa-mi ofere alternative si ma trimite în Koln, de ce sa mai înjunghii cardu în magazinul lui?

Nu vă cer „acceptance” pentru faptul că am sensibilitati de-astea. Oricum nu mă pot schimba.
Sunt curioasa însa voi cum ati proceda în astfel de situatii cand e vorba totusi de o suma frumusica?Voi ramaneati în continuare în magazin si încercati sa „îl întelegeti” pe Herr Tut?