Cărări colorate cu oameni și flori

Cărări colorate cu oameni și flori

mangoÎn fiecare zi mă bucur de cele 18 minute pe care le fac pe jos până în Plaza de la Virgen. Tot în fiecare zi, mi-e lene să mă pornesc, de parcă aș face drumul ăsta de-o viață, de parcă n-ar fi unul dintre cele mai colorate cărări pe care-am fost. Bizară-i obișnuința omului când n-are de ce se plânge. Dar mai ales când s-a hotărât să ignore cu desăvârșire, măcar un timp probabil, frici și bazaconii ce riscă să-l bântuie.

Prima e strada cu Corte Ingles.

Oamenii intră și ies de la ora 10 ca într-o stupină. Am văzut ieri c-a apărut încet al doilea val de reduceri: Mango are 50% și ce dulce-i dilema despre rochița verde care-a căzut de la 40 la 20. Refuz s-am altele, pentru că  marele efort vreau să-mi vie drumul de fiecare zi, în piață. Am intrat la Mango și-am fost cuprinsă imediat de-o animație plăcută, arătându-mă interesată de toate etichetele roșii, fără nici un ban la mine, tot preventiv,  printre zecile de cumpărători curioși. Fix la 18.00 mă înființez din nou. Până atunci rămâne dilema despre rochia verde, am zis. (Singura marime M are o gaurică pe care o admiratoare acerbă n-o va observa! Dar am vazut rochia galben-mustar!!)
Pe de altă parte-i cumpătarea momentului în care tu ai cumpărat deja cadouri și cad reducerile cu 50%.

Primul impuls e să învârți cuțitul în rană că doar îți place jocul problemelor inexistente. Fugi la butic să vezi adidașii, ei bine, era ultima pereche oricum, îți amintești când intri. Nu ca blezerul ăla pe care ai dat anul trecut 99 de euro și în două zile l-ai văzut cu eticheta roșie pe care scria 55. Femeile știu că asta doare ca și cum s-ar termina toate mostrele cadou înainte s-ajungi tu la casă.

Read more

Un poco d´íngles si cadouri din Valencia

Un poco d´íngles si cadouri din Valencia

tacere Dupa ce am crezut ca sarim in aer azi dimineata cand niste pusti au postat artificii pe sky in loc sa posteze prostii pe skype , m-am spalat pe cap.Intrebandu-ma cat de habauc poti sa fii s-arunci artificii dimineata . Fiind cu gandul in alta parte, exact cu elixirul bucal mi-am spalat pleata.Era verde, era langa gelul de dus si nu mirosea a caine plouat precum restul „bunatatilor” pe care ni le-a pasat gazda in baie.

Daca ieri n-am gasit nimic din ce cautam – sa cumpar- am dat o fuga într-un mall . Direct la standul Givenchy. Dupa 15 minute , am ales ce doream si le-am explicat celor 4 doamne care hablar espaniol cu-n poco d´ingles ca as dori si niste mostre. Nicicum n-au inteles. Una a vrut sa ma dea cu lac OPI, alta a vrut sa-mi întindă cremă de la Givenchy pe sub ochi, orice dar „solo aqui mostre, testar”.
„if you have tester from a product, i would like to have it”

Mi-au directionat sub nas toate testerele de 100 ml de pe stand. Era sa lesin. Cum adica, las mai bine de 100 de euro aici si astea nu-mi dau un pliculet de boială? Pana si la o farmacie respectabila as primi batistute . Read more