Aș putea locui aici

Aș putea locui aici

M-am deșteptat în puține locuri s-aud că Sinele murmură “aș putea locui aici.”
Orașul pare avangardist și totodată nu s-au sters cu intenție amprentele celor ce-au trecut, au cucerit, au abandonat. Iți e soare și grădină tot anul, în mijlocul orașului, fără să curgă sudoarea pe tine.

Simț civic
După zecile de câini care se plimbă liberi prin grădinile Turia, nu văd mizerie. Spaniolii, majoritatea, se apleacă sub tufiș chiar și strâng. Nu pe trotuar afară, pe bulevard, acolo e de la sine înșeles. Sub TUFIȘ. În Paris e mizerie, fără supărare. Și nemții sunt mai grei de șale.
E scump dar dacă te zbați cred că reușești să trăiești fără să-ți cauți psiholog să-ți aerisească mintea.

alei curate valencia Read more

Pantofii roșii din Plaza de la Virgen

Pantofii roșii din Plaza de la Virgen

red shoes spainIeri nu știam.

Azi cred că știu.

“Amnesty International placed red shoes at the Placa de la Verge in Valencia as a sign against violence against women. Each pair of shoes representing a victim of gender violence. This initiative traces back to the Mexican artist Elina Chauvet in 2009.”

Totuși nu am înțeles foarte bine la ce se referă în cazul acesta gender violence: discriminarea de gen*sex cu toate manifestările ei, violența împotriva femeii, violența împotriva anumitor femei?

Piața de lângă Catedrala din Valencia a fost plină cu… pantofi roșii. Fotografii ale unor artiști, desene, câteva minispectacole cu diverse teme, muzică și colinde. Din păcate n-am prins spiritul mesajului, poate și din cauza diferenței de limbă, m-am bucurat însă de culoare, de oameni, m-am uitat ca pisica la sutele de perechi de pantofi care păreau căzuți din cer în întreaga piață.

Câțiva cameramani transmiteau în direct, pe asfalt-dale era desenat câte un contur uman, miniexpoziția a avut apogeul ei cam o oră, apoi turiștii și localnicii au fost atrași fiecare înspre altceva: un cor de tinere fete care cântau ca îngerii, un înger care te-naripa varianta pentru îmbrățișare și apoi îți dădea un bilețel să-ți citești soarta. Cam pentru un euro, așa, nu cred că venise cu permisiunea vreunui Arhanghel. În sfarșit, erau si niste demoni-anonymus cu capetele tăiate, aceia sigur vorbeau rrromână. Mâna unuia s-a întins pe sub fața de masă spre-o domnșoară, si-a dat săraca testul de efort, a scos un guițat si-a sărit peste căruțul și peste copilul unei mămicuțe  de-am râs tot roiu de-așa încălecare.

red shoesred shoes2 Read more