Vrei să-mi vorbesti? De-acu faci ce-re-re

Vrei să-mi vorbesti? De-acu faci ce-re-re

pastile de iubireNu oricum. Cu iubire. Nu cand imi beau cafeaua. Dupa ce-am baut cafeaua ca sa am timp sa semnez ca-s de acord sa fii si tu de acord sa-mi vorbesti. Că-s PRIVATĂ.

– Daca-mi vini scrisoare recomandare, aduci ca-n Germany, la ushe?
(manca-te-ar binele p-aia de l-ai invatat romana pana acu)
Eu nimic. Doară am de lucru. Si dimineata îs posacă.
Plec. Da ce mininci de dimineata?
– A…văd eu, raspund în limba lui ca sa priceapa, c-altfel mă intreaba de 4 ori ce zis?
– Legume? Cu milch de soia?
– Daaaaa, legume cu milch de soia, dară!
– Ce zis?
– Nu merge legume cu lapte.
– E, nu, ce facut ieri metushe. Zaratusta.
Ma gandesc la profetul Iranului din antichitate. N-am chef de small talk, nu vezi ca scriiiiu? Scriu, da nu zic cu voce tare.
ZA-CUS-CĂ
– Zecusca heiß das?
– Mda. Vezi, cu scrisoarea aia, dacă nu esti acasa cand trece factorul poștal, pa, pa.
– Păi vin fectoru postal pină găsesti.
– Eu vin până te gasesc, ca asa făcurăm de 10 ani, da-n rest, e birocratie. Daca poștasul are de mers la o „comândare“ si n-are timp sa mai vină pleacă scrisoarea înapoi. Cam asa e cu „recomantata“.
– Nu lași la vecinu daca eu nu pe casă?
– N-avem nicio vecină care sa arate atat de bine încăt poștasu să  lase o scrisoare recomandată pentru altu. Si-apoi vecinu e surd, orb si paralizat pe jumatate. N-aude nici daca-i spargem peretele. Se spune pe acasă. Nu pe casă.
– Atunci cum primești scrisoare?
– Nu stiu, că nu-mi scrie nimeni. Daca nu te gaseste, te duci dupa ea la poștă cu fluturaș. Nu te-ai dus în 5 zile, ciao.
– Si unde găsești fluturaș?
– Ultima dată era cu-n apartament mai jos. Fluturaș găsesti mai sigur in parc.

Read more