Soacră, soacră. Si ce dacă?

Ganditi-va ca sunteti o femelă de Tyranosaur Rex, aveti un pui si într-o zi, vine o domniță Brontozaur cu gat lung si ochi umezi , albastrii si vă ia bebeul care între timp a crescut cat altii în 10 ani. Nici nu aveti timp sa -i predati instructiuni, s-o dadaciti, oricum ea nu va asculta si nu o interesează ce ati avea sa-i spuneti. Degeaba recitati gatuita de emotie că puiul vostru mesteca numa carne de vitel, fără os. Ea e eventual modernă si vegetariana, asa ca are de gand sa îl indoape cu mazare si alge marine . Si-ntr-o zi ajungeti sa va întrebati daca cel pe care l-ati ouat este de fapt un carnivor sau a ajuns un brontozaur dependent de clorofilă si de sfaturile nevestei. Sunteti mama în continuare dar ea, tanara rapitoare nu este încă.

Ideea e că eventual majoritatea femeilor ajung soacre într-o zi.
Oricat de tare v-ar urzica limba , încercati sa nu îi jigniti mama. Mama lui, mama ei…..de obicei e sfanta. De aceea , acest gen de reprosuri dor mai mult decat altele si se uita mai greu.

Din postura de noră e posibil sa vezi creatura hrăpareață care-ti critica tocana de pui sau tocurile cui.Care te agsează cu „pe vremea mea” si te suna cand ti-e lumea mai draga sa te întrebe daca n-o ajuti la muraturi. Iti aduce cadouri care nu-ti plac si sta gura casca în bucatarie cand vine prietena ta cea mai buna. Iti spune că faci sarmalele prea mari si nu sărezi supa.

Din postura de femeie trebuie sa vezi făptura care se trezea dimineata mai devreme ca sa-i faca Lui cacao cu lapte si sa-i prajeasca paine, care fugea cu el la pediatrie cand il palea vreo enterocolita , care l-a însoțit în prima zi la scoală si a făcut cu el mii de teme despre viata si despre interminabile materii . Deja întrebarea nu mai e dacă soacra ta e buna sau nu.

Suntem tineri si devenim bătrani. Suntem femei si devenim eventual soacre. Suntem sanatosi dar ne îmbolnavim într-o zi. Ca un șoarece în rotiță, trebuie sa facem fața unor curse obositoare. Intr-adevar, nimic nu se schimba….totul se transformă

Mă duc sa trântesc o prajitură raw /de weekend
Reteta e aici la Flori de Cires

73 thoughts on “Soacră, soacră. Si ce dacă?

  • March 31, 2012 at 1:11 pm
    Permalink

    Simply excellent… 🙂 Cum se zice:”orice asemanare cu persoane reale, existente, e cu totu’ si cu totu’ întâmplatoare…” sa fie clar, fara vorbe si discutii inutile! 🙂
    Motanu’ meu mesteca orice, în afar’ de ceapa si usturoi, pe care le evit si eu de când eram copil(spre “disperarea” mamei mele, RIP), la care ma belle-mère – suna mai “mumos” in French! 🙂 – mi-a zis:”ah, bon, pai acas’ mânca de toate!” 😀 =)) Glumesc, n-au existat conflicte “oedipiene” si nu s-au “amestecat” niciodata în viata celor doi fii. Nu m-am adresat vreodata cu “maman” sau “papa”, pen’ca: una la mâna dreapta, nu se obisnuieste aici si-a doua la cea stânga, consider c-avem o singura MAMA si-un singur TATA, am zis! 🙂 Ei ma “tutuiesc”, eu îi “vous-vous-iesc”, chiar daca au insistat ani de-a rându’ sa-i tutuiesc! Locuiesc la 450 kms, ne întâlnim de 3-4 ori/an max, deci avem relatii dincolo de cordiale… 🙂

    Reply
    • March 31, 2012 at 1:43 pm
      Permalink

      există deci şi excepţii care întăresc şi mai tare regula… 🙂

      Reply
    • March 31, 2012 at 3:37 pm
      Permalink

      Incepusem articolul asta demult si il aveam salvat. Ieri m-a vizitat o verisoara care mi-a facut capul calendar cu mama- soacra. Adica nu m-a deranjat ca mi-a povestit dar ele se vad foarte rar, poate de trei ori pe an si nu cred c-ar fi cazul sa reactioneze asa violent la o scurta ciocnire …..
      Si eu cred ca mama si tata – e o singura , unica, uneori neuniforma pereche 🙂 Nu putem adopta altii.

      Reply
  • March 31, 2012 at 1:42 pm
    Permalink

    offffff, de unde-ai pornit si unde-ai ajuns! sa ne spui noua, cele tinere si frumoase, c-o sa ajungem batrane, soacre si eventual acre:) sper ca nu fiu asa de debila cand fetele mele s-or marita incat sa stau pe capu’ lor criticandu-le alesii si noile obiceiuri….sper, dar cine stie? orice femeie normala la cap si mama pe deasupra recunoaste deschis ca plodul (plozii, unde e cazul) e calcaiul lui Ahile. si-i calcaiul lor, asta-i clar!! stim ca-ntr-o buna zi apar alte fiinte importante-n viata lor ca doara n-or sta singuri cuc cand inima cere si trupu’ poate, dar cand se-ntampla…nici nu vreau sa ma gandesc acu’:P am timp pentru asa ceva:) socrii mei sunt cazul ideal, adica 99% lipsa din viata noastra: socru s-a calugarit si-l vad o data-maxim de 2 ori pe an in chilia lui, iara soacra-mea e tanara si nelinistita, iubeste din nou si profund la cei 70 si ceva de ani si-si vede de-ale ei (de-ale lor, mai precis). oricum cred ca nepotii/nepoatele aplaneaza conflictele sau incompatibilitatile prin simpla lor prezenta…. nimic nu se schimba, asa-i, Doamne-ajuta s-apucam sa fim babe si cu nepoti!:)

    Reply
    • March 31, 2012 at 3:40 pm
      Permalink

      Ce tare, Roberts! Socrul s-a calugarit…..aveti unde merge la reculegere, relaxare, spovedanie eventual 😉
      Sa stii ca mi-ar place sa am si eu rude la manastire. Ma tot gandesc pe cine sa conving sa se calugareasca

      Nu ma gandesc ca soacra critica mereu alesul sau aleasa. Dar e destul sa puna o bombitza bine plasata odata sau de doua ori pe ani si……toata distractia se duce pe apa sambetei. Atunci avem nevoie de tarie.Nu de-aia din camara ci de…..caracter

      Reply
      • March 31, 2012 at 4:00 pm
        Permalink

        soacra-mea se pricepe la bombe:)) noroc ca s-andragostit si acum isi foloseste energia altfel:D socur’ s-a calugarit de prea multa trancaneala, i-a facut mintea tzandari nevasta ani la rand. mergem la el, ne reculegem dar ne spovedim la altzii, nu tre’ sa-mi stie socru’ toate pacatele.

        Reply
      • March 31, 2012 at 4:03 pm
        Permalink

        Doamne, cred ca e tare soacra-ta daca l-a facut pe bietu om sa se calugareasca dupa cativa ani petrcuti cu ea (chiar, cati? ar fi interesant de stiut)
        Ce poveste, Roberts, ca o telenovela 🙂 🙂

        Reply
      • April 2, 2012 at 8:17 am
        Permalink

        chiar că viaţa bate filmul 🙂

        Reply
    • March 31, 2012 at 5:08 pm
      Permalink

      @roberts,

      socrela ta-i occidentala sau occidentalizata?!… 🙂 P-aci, unii si la peste 80 ani sunt “nelinistiti”, ca tineri neam de loc! 😀

      Reply
      • March 31, 2012 at 5:15 pm
        Permalink

        soacra mea e unica:d si nu neaparat in sensul bun…cred ca a fost nelinistita toata viata:)

        Reply
      • April 1, 2012 at 3:41 pm
        Permalink

        au stat impreuna vreo 25 de ani pan’ ce copiii lor au plecat pe la casele lor. apoi el a plecat si surpriza a fost mare desi omu’ ii anuntase de multi ani ca asta va face. dap, telenovela, dar parca de prost gust. chiar daca avea vocatie, ar fi plecat daca nu era satul pana-n gat de consoarta??? asta-i intrecarea :d

        Reply
  • March 31, 2012 at 2:11 pm
    Permalink

    usor de zis, greu de facut! 🙂
    eu mi-am spus doleantele si mi-am anuntat imposibilitatea de a “bondui” cu soacra inca de la inceputul relatiei. Nu am avut cereri absurde si totusi avem o relatie decenta, dar distanta… Si ceea ce tine de cresterea unui copil (mers la scoala, spital, trezit dimineata…) i-au fost cam straine. Dupa un an de cand sotul meu a fost adoptat in familia mea a zis fara sa fie intrebat sau constrans, ca ii simte mai parinti pe ai mei decat i-a simtit pe ai lui ever… E trist. Dar ma bucur ca Sorin realizeaza ca nu acela este modul in care trebuie sa se comporte un parinte si reuseste sa fie un sot si un tata exemplar.
    Relatia cu mama lui e rece si din partea lui, dar o sprijinim financiar (adica are momente cand ne jupoaie doar pentru ca i se nazare sa ii facem diveste lucrari in apartament sau sa ii schimbam masina de spalat… ) si, desi ea are pretentia sa o tinem in puf, ii asiguram numai un trai decent – mancare, medicamente, bani pentru medici plus mici investitii legate de apartamentul in care locuieste. Exceptand faptul ca e diabetica si are probleme cu inima si se indoapa cu mancaruri grase si manaca dulciuri si fructe dulci cu kilogramele… fara exagerare.
    Sincer, eu chiar nu pot sa ofer mai multa intelegere unui om care se pune pe el inaintea copiilor si sotului meu, si care se arata destul de des deranjata de faptul ca ii punem nevoile dupa cele ale copiilor nostri.

    Reply
    • March 31, 2012 at 4:09 pm
      Permalink

      Inteleg toate aceste lucruri.
      Nu am vrut sa subliniez ca toate soacrele, mamele, etc ar fi niste fiinte minunate. Doar ca in general jignirile ,sagetutzele in directia lor nu duc la nimic bun
      Este foarte bine ca tu ai fost directa si sincera cu ea, pe de alta parte al tau probabil ca n-a avut o relatie deosebita cu mama lui.

      Dar sunt barbati care , la orice varsta prezinta acel atasament pentru ca (eventual) au avut o mama buna. O mama buna, poate fi o soacra rea, evident 🙂

      Deci soacra ta nu e genul de bunica dedicata. Ma gandeam ca daca asteapta s-o ajutati face diverse chestii pentru voi
      Pe de alta parte sa speram ca nu citeste bloguri 🙂

      Reply
  • March 31, 2012 at 2:17 pm
    Permalink

    Oare ? …. chiar nimic nu se schimba?
    Numai se transforma?
    Sa fie de bine ?…. sau de rau?

    Reply
    • March 31, 2012 at 3:41 pm
      Permalink

      Nu stiu , Samsara, tu ce crezi , se schimba multe in conditia noastra umana de la un capat al vietii pana la coada, pardon….maturitate ?

      Reply
      • March 31, 2012 at 3:59 pm
        Permalink

        Eu zic ca se schimba muulte !
        In interoorul nostru !
        Nimeni nu vede , nici nu trebuie sa vada. daca constientizam e bine , e f bine mergem inainte, daca nu ….

        Reply
      • March 31, 2012 at 4:12 pm
        Permalink

        Da, poate ca in interior se schimba multe si asa e, trebuie sa evoluam cumva. Fizic, material nu prea avem cum . Dar pe o spirala- ajungem sa fim cateodata in locul celor pe care la un moment dat i-am criticat sau i-am suportat cu greu, i-am judecat, etc.
        La asta ma referam cand am zis ca totul se transforma: esti superficial, se intampla lucruri care te fac sa devi profund. Asta inseamna ca ti-ai pierdut de tot superficialitatea? Nu, ai updatat-o, ai transformat-o
        Tanar-batran
        Femeie-soacra
        Sanatate-boala
        Astea sunt transformari in opinia mea………..

        Stiu ca pana la urma zicala asta, e o zapaceala filosofica 🙂

        Reply
    • March 31, 2012 at 3:42 pm
      Permalink

      Habar nu am inca daca si cum o sa fiu……
      Imi dau seama ca uneori teoria o stapanesc. Asta nu inseamna ca as lua note bune la practica :). Dar as incerca

      Reply
  • March 31, 2012 at 2:40 pm
    Permalink

    eeee hapi :))
    stii cum e…cand soacra intrece masura ii mai zici ceva de dulce din cand in cand: gen cozonac, ciocolata etc LOL :))
    avantajul meu mai este si ca…nu intelege romana…imagineaza ti de cate ori i am trantit o injuratura cu zambetul pe buze. de ce? pentru ca merita 😀
    las ca si eu daca o sa fiu soacra am sa patesc la fel, stiu eu 😛

    Reply
    • March 31, 2012 at 3:42 pm
      Permalink

      Soacra ta e o minune ca nu intelege romana. Poti sa ii zici orice si sa zambesti in timpul asta 🙂

      Reply
  • March 31, 2012 at 3:36 pm
    Permalink

    Dece o fi “lupta” doar intre soacre si nurori, si nu si intre socrii si gineri? O fi lupta asta feminina mai dura pentru ca femeile sunt mai..nu stiu cum? Important e sa fii om au “oamă”, si atunci nu cred ca te ia nimeni ca si adeversar in disputa nora-soacra, ci te va lua ca si partener in trairea din familie. Succes la o imbatranire frumoasa, domnisoarelor si doamnelor!!

    Reply
    • March 31, 2012 at 4:15 pm
      Permalink

      Marius, eu cred ca barbatii abordeaza mai rar acest subiect dar ceva ma face sa cred ca nu sunt mai finuti cu socrele lor decat eventual aparent.
      Chiar nu cunoscti barbati care efectiv isi urasc soacra?

      Reply
      • March 31, 2012 at 4:36 pm
        Permalink

        Da rce ma crezi de pe alta planeta, unde totul e pe roze cu soacrele?)) Au fost ,vor fi mereu discutii, si asta in orice familie, indiferent ca exista ori nu soacre

        Reply
      • March 31, 2012 at 8:23 pm
        Permalink

        Pai ai spus asa: “De ce o fi “lupta” doar intre soacre si nurori, si nu si intre socrii si gineri”
        Deci mi-ai dat impresia ca tu vezi numai lupta intre soacre si nurori
        Ok, nici eu n-am fost clara – si barbatii au probleme cu socrii

        Reply
  • March 31, 2012 at 3:55 pm
    Permalink

    Ei și când se numește mamă doar pentru că a dat naștere?! Dar are pretenții că nici o femeie nu e bună pentru “podoaba ei de băiat”?

    Reply
    • March 31, 2012 at 4:14 pm
      Permalink

      Nu, asa cum a spus cineva mai sus : exceptiile intaresc regula si ele exista si uneori sunt dureroase.
      Eu ma refer la cazurile comune de soacre agasante dar mame …bune 🙂

      Reply
  • March 31, 2012 at 4:44 pm
    Permalink

    Cheesecake cu portocale, da’ unde e cheese-ul?
    te-ai dat pe raw pe bune? eu am facut vreo cateva chestii raw din capsorul meu, da’ asta inseamna raw si nu vegan. Ca vad ca ideea de raw inseamna implicit vegan. Eu un cheesecake cu portocale l-as face din raw cheese,nu? 😀 Mda,m-am amuzat si eu nitel ca altfel imi place si mie blogul ala,desi l-am vizitat de vreo 3-4 ori numai,ca mie imi place sa inventez de capul meu ,cand fac dupa altii nu prea imi iese.

    Legat de soacra, a mea a fost soacra ideala,din pacate nu mai e printre noi,mi-ar fi placut sa mai am parte de ea.

    Reply
    • March 31, 2012 at 8:34 pm
      Permalink

      Nu m_am dat pe raw pe bune. Dar trebuie sa recunosc ca tipa e geniala, are acolo niste dulciuri de-mi lasa gura apa.
      Vegana nu pot sa fiu si n-am chef, imi place carnea de vacuta , lasagna , ciorba de burta si alte chestii care ingrasa
      Noi facem cheesecake cam o data sau de doua ori pe luna. Varianta originala pe care-o fac nemtii, cu quark si putina lamaie, un deliciu, de te lingi pe degete. DAR
      sunt constienta ca aparatul meu digestiv nu e foarte happy cu ea, in plus greu ma opresc din mancat. Sa nu crezi ca -s grasa, nu sunt 🙂 Dar trebuie sa fac si eu umpic de preventie
      Asa ca am decis sa trec pe dulciuri raw cat pot. Cand calatoresc si cand am un program foarte incarcat nu o sa pot face asta, dar am cate-o luna mai lejera si atunci bucataresc
      Darsa stii c-am avut ceva de lucru cu prajitura asta. Acu e in frigider, maine o sa vad daca-o pot dezlipi de tava. Ina a pus-o in congelator, eu doar in frigider……..
      O sa scriu in caz ca-mi iese 🙂

      Reply
  • March 31, 2012 at 5:12 pm
    Permalink

    momentan, n-am probleme de acest gen si niic nu m-am gandit vreodata cum ar tb sa ma port sa-i intru in gratii 😀

    Reply
    • March 31, 2012 at 8:27 pm
      Permalink

      Dar nu am sugerat asa ceva – sa se poarte cineva in asa fel incat sa intre sau sa ramana in grații
      M-am referit la faptul ca jignirile indreptate impotriva ei nu aduc nimic bun. Desigur ca s-ar putea sa ma insel

      Reply
      • April 1, 2012 at 3:07 pm
        Permalink

        cu siguranta ca jignirile nu duc la nimic bun deasta ziceam de a-i intra in gratii
        si in plus nu stiu daca o sa ajung vreodata soacra 😀

        Reply
    • April 1, 2012 at 9:45 am
      Permalink

      Iar trebuie sa fiu de acord cu Lilly. 🙂 Nu m-am gandit niciodata atat de departe. Daca va fi vreodata cazul, voi vedea cum ma descurc.
      Noi momentan avem alte probleme… 🙁

      Reply
  • March 31, 2012 at 6:56 pm
    Permalink

    Am trecut si eu candva prin pasa asta dar mi-a trecut repede… 🙂 Timpul vorbeste.

    Reply
  • March 31, 2012 at 8:22 pm
    Permalink

    “Suntem tineri si devenim bătrani. Suntem femei si devenim eventual soacre. Suntem sanatosi dar ne îmbolnavim într-o zi. Ca un șoarece în rotiță, trebuie sa facem fața unor curse obositoare. Intr-adevar, nimic nu se schimba….totul se transformă”
    Nimic nu-i adevarat din ce scrie mai sus ! Nu trebuie si nu te poate obliga nimeni sa faci ce nu vrei in viata . E o prostie sa te iei dupa ce face toata lumea . Daca soacra mea nu m-a iubit , I didn’t give a shit ! si nu mi-am pus niciodata problema daca tre’ s-o iubesc sau s-o ignor. Am tratat-o ce pe oricine altcineva si , de obicei n-am dat si nu dau doi bani pe prejudecatile sociale sau pe complezente , n-am timp de asa ceva si nici nu-i productiv…
    ” Ca un șoarece în rotiță, trebuie sa facem fața unor curse obositoare. ” Absurd ! Give me a breack !Ce , suntem Allen Harper din two and a half men ? ! 🙂

    Reply
  • April 1, 2012 at 5:20 am
    Permalink

    “Ideea e că eventual majoritatea femeilor ajung soacre într-o zi.”

    Asta este ideea şi ai spus foarte bine mai jos:

    “Din postura de femeie trebuie sa vezi făptura care se trezea dimineata mai devreme ca sa-i faca Lui cacao cu lapte si sa-i prajeasca paine, care fugea cu el la pediatrie cand il palea vreo enterocolita , care l-a însoțit în prima zi la scoală si a făcut cu el mii de teme despre viata si despre interminabile materii .”

    Ce bine ar fi dacă toţi/toate ar gîndi aşa!

    Reply
    • April 1, 2012 at 12:45 pm
      Permalink

      Pai…….. unii nu sunt de acord ca bunul simt e masura cea mai potrivita atunci cand vine vorba de relatii de familie.
      Dar eu asa cred. Cred cu tarie si asta e filosofia mea de viata
      Asta nu inseamna ca reusesc sa imi moderez intotdeauna comportamentul dar incerc

      Reply
  • April 1, 2012 at 6:39 am
    Permalink

    Uuuuu mama…eu sunt mama de baiat! Inca ma mai gandesc daca o sa fiu cicalitoare sau miserupista.
    Lui fimiu i-am zis atat , sa nu ma socheze cu vreo tatuato-buricoasa sau ,,bruneta”..in rest, el mananca ciorba sau ,,laturile”..nu eu.
    Iar pe viitoarea nora, o sa o iau de manuta frumos si o sa ii spun ca nu vreau sa ajung sa ma impiedic in casa si sa sughit daca ea ma injura..pentru ca fiul meu nu face nimic….asta pentru ca eu l-am invatat sa faca tot ce ar trebui sa faca intr-o casa.

    Reply
    • April 1, 2012 at 12:46 pm
      Permalink

      Eu cred ca tu o sa fii o soacra moderna si nora o sa te iubeasca . Daca n-o s-o cunoasca pe Hydea
      Hi hi

      Reply
  • April 1, 2012 at 6:53 am
    Permalink

    Eu inca n-am ajuns in faza asta de soacra, dar mi-a placut mult paralela dinozaurica :)) si chiar m-a pus pe ganduri felul in care ai pus problema. Singura mea… obiectie e ca sunt sigura ca oricat de mult am rationaliza situatia, criticile nu o sa le ascultam niciodata cu mintea deschisa… no woman would :))

    Reply
    • April 1, 2012 at 12:52 pm
      Permalink

      “criticile nu o sa le ascultam niciodata cu mintea deschisa” Oaw 🙂 You re smart
      Sunt total de acord

      Reply
  • April 1, 2012 at 8:46 am
    Permalink

    Mie îmi face soacra prăjituri 🙂
    Și uite, stau și meditez ca un ginere ce sunt, de ce niciodată nu se scrie despre socri ? Probleme mai sunt da, și între gineri și socri, dar … o bere, un vin, o țuică 🙂 le rezolvă ca prin farmec 🙂

    Reply
    • April 1, 2012 at 12:48 pm
      Permalink

      Da, Bob sa stii ca m-am gandit la varianta asta – ca or fi niste grade in plus la mijloc intre relatia dintre socrii si gineri 🙂

      Reply
  • April 1, 2012 at 7:48 pm
    Permalink

    relatiile astea cu soacrele sunt schimbatoare, in tinerete n-o bagam in seama, o barfeam la toate colturile, diplomatie ioc, iar ea se intrecea sa-mi faca viata amara, mai ales in cei 5ani cat am locuit cu ea. apoi cu trecerea anilor am devenit nora cea mai iubita… e drept un pic cam tarziu, dar asa cum ma rasfata ea nu ma rasfata nimeni 🙂

    Reply
    • April 2, 2012 at 10:39 am
      Permalink

      Iti multumesc pentru sinceritate
      Si ma bucur ca ai reusit sa o atragi de partea ta, asta implica multa intelepciune 🙂

      Reply
  • April 1, 2012 at 8:11 pm
    Permalink

    Sunt total de acord cu ultima parte, eu momentan am o soacra asa de buna ca-ti vine sa lingi dupa ea si nu glumesc :))…ma consider norocoasa si sper sa nu se transforme in timp. Doamne ajuta!

    Reply
  • April 2, 2012 at 6:01 am
    Permalink

    foarte..foarte adevarat! si multa intelepciune.
    viata intr-adevar ne intinde o capcana de toata frumusetea si cei mai multi nici nu o observa,o taraie dupa ei..zile intregi..ani, chiar.
    ceea ce critici azi, vei ajunge maine..so ..no comment!

    Reply
  • April 2, 2012 at 8:19 am
    Permalink

    mie mi-a dat cel de sus o soacră care este foarte de treabă şi, în plus, este pe alt continent 😀 , vorbim rar, puţin şi frumos

    Reply
  • April 2, 2012 at 3:39 pm
    Permalink

    Eu m-am inteles tare bine cu soacra si cand a plecat din lumea asta multe lacrimi am varsat…nu stiu daca voi putea fi o soacra asa cum isi doreste o nora in aceste vremuri… :)sper…

    Reply
  • April 2, 2012 at 5:06 pm
    Permalink

    corect, hapi!..nimic nu se schimba ci totul se transforma!…eu m-am invatat ca trebuie cumva sa ma pun si in pantofii celuilalt!!!!..chiar si in șoșonii soacră-mii!:)

    Reply
    • April 2, 2012 at 5:23 pm
      Permalink

      Exact asta ar trebui sa incercam cateodata- sa ne punem in locul celui de langa noi si sa vedem lucrurile din alt unghi ……..

      Reply
  • April 3, 2012 at 7:46 pm
    Permalink

    Eu am avut norocul ca mereu m-am impacat cu viitoarea mea soacra. Ma cunoaste de la 17 ani, cand veneam acasa la ea dupa scoala si ne facea de mancare (cand era acasa). Eram mereu politicoasa, asa cum si sunt cu toti cei din jur, mai luam si note foarte bune la scoala, asa ca nu prea avea de ce sa nu ma placa. Spera sa fiu o influenta buna pentru iubitul meu, sa ia si el note mai bune. 🙂
    In timp am ajuns sa ne impacam din ce in ce mai bine, este o mare sustinatoare de-a mea, chiar si cand ma mai certam cu el, ea tot ma suna, sa ma vada, sa ma asculte. Ce mai, sunt o norocoasa. 🙂
    Nu stiu insa acum cat de buna soacra voi fi eu…sunt cam posesiva si geloasa de felul meu. Vom vedea. 🙂

    Reply
  • April 5, 2012 at 8:11 am
    Permalink

    Ai dreptate, de câteva ori a mea doamnă a mai… scăpat câte ceva despre soacră-sa, de-mi venea să o strâng de gât. Fiind o fiinţă paşnică însă, m-am potolit destul de repede, dar de plăcut, nu prea mi-a plăcut.
    S-a prins că nu-mi place treaba şi n-a repetat figura. Ba a apreciat după aceea că eu nu am spus niciodată nimic de maică-sa (sper…).

    Reply
  • February 4, 2013 at 8:47 pm
    Permalink

    Si mie mi se pare cat se poate de normal sa ii respecti parintii.Cum ai spus si tu, o sa ne vina si noua randul 🙂 Insa cum o dai cand parintii lui iti arata, cu zambetul pe buze, ca nu te suporta? Sau chiar au grija sa te atinga cu niste cuvinte ce nu le poti digera usor…Nu vorbesc de situatii in care iti spune soacra ca odoru’ ei mananca ciorba neasarata, sau ca nu faci chiftelele bune ca ale ei. Vorbesc de situatii din alea nasoale rau…Atunci cum o dai?

    Reply
    • February 5, 2013 at 11:38 am
      Permalink

      Trebuie sadiscuti cu partenerul tau si sa ajungeti la un compromis
      Daca va vedeti rar (cu parintii lui), poti trai cu asta 🙂

      Reply
  • February 5, 2013 at 7:51 am
    Permalink

    adevarul e ca…exista o vb..”daca iubitul tau te trateaza ca pe o printesa, inseamna ca a fost crescut de o regina! ”
    pana la urma nimeni nu e perfect si daca nu te trateaza ca pe o printesa..nah..nu i tocmai vina mamei lui..e adult acum.iar daca asa zisa regina,e geloasa pe dragostea ce trb sa o imparta..e probl ei, si nu a ta..in fine e complex subiectul..dar cel ami intelept ar fi sa intelegem si capra si varza! ca viata e ca o roata..stii cum se intoarce? si ce oferi..aia primesti..

    Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *