Reteta de Basbusa – prajitura egipteana

Eu ii spun egipteana pentru ca in Egipt am mancat cea mai buna Basbusa , dar  e un desert  oriental omniprezent:) .

Desigur ca in timp, “the best” s-a mutat in bucatarie la mine. Am pregatit-o de atatea ori incat nu are cum sa nu-mi iese foarte buna 🙂    Apropo, stiu ca nu e corect sa ma refer cu  “nu-mi iese” la o prajitura dar blogul e al meu, nu al Academiei. Pot sa pun asadar amprente

Reteta:

-1 pachet gris   (500 gr)

-1 iaurt ( 150 gr)

– 1/2 pachet unt ( 250 gr are pachetul intreg daca stati in Shanghai poate are 55)

–  1 pahar mare de zahar :))))    (eu am preluat reteta de la o egipteanca, nu de pe net)   150 gr

–  1/2 pahar mare nuca de cocos 😀   75-80  gr

–  jumatate dintr-un praf de copt

Ornatul si insiroparea:

– migdale, apa, zahar

Preparare.

Untul se topeste la foc mic si se toarna fierbinte peste: gris, iaurt (in care s-a stins praful de copt), zahar,nuca de cocos

Eu le frământ cu mâna.Rezulta un bulgare mare de aluat sfaramicios care nu se lipeste de maini.

Il așezați in forma de fâșie pe mijlocul tavii – teflon de buna calitate ca altfel n-o dezlipiti curand – si cu mâna presati egal pana il intindeti pe  toata lungimea  . Nu trebuie sa fie mai gros de doua degete. Adaugati migdalele feliate subtire

In cuptorul preincalzit, o las cam 25 min la 180 . Acu, va uitati si voi la ea , n-are nimic daca deschideti in timp ce se coace.

Intre timp fierbeti 200 ml apa si 200 ml  zahar si raciti pana scoateti prajitura din cuptor.

Imediat dupa ce ati scos-o, turnati cu o lingura siropul. Pont – siropul trebuie racit pentru ca altfel se incleiaza. Trebuie turnat repede si uniform , cat piscotul e fierbinte, altfel va balteste pe deasupra. Daca nu il turnati tot avand impresia ca e prea mult, prajitura va iesi uscata.

Rezultatul: o tartina dulce, sfaramicioasa. Nu se taie cu cutitul ci se delimiteaza feliile si se iau din tava cu o spatula. De obicei basbusa ramane in tava in care se coace, nu va ganditi sa o mutati pentru ca va treziti cu un munte de coca  faramițat

E buna si fierbinte si rece.

Sa stiti ca in Romania nu mi-a iesit distractia. Nu stiu daca de vina a fost cuptorul sau grisul sau apa sau tava sau Emil Boc………

E un desert oriental foarte dulce. Preferatul meu. Dau toate torturile din lume pe o basbusa buna. Dar nu la toata lumea place.

46 thoughts on “Reteta de Basbusa – prajitura egipteana

  • July 31, 2011 at 11:37 am
    Permalink

    suna interesant, si destul de ieftin :)… mi-ar placea sa incerc o prajitura de genul 😀

    Reply
      • July 31, 2011 at 10:04 pm
        Permalink

        da, hapi :D… imi gatesc singur :)… am inceput cu dulciurile… prima chestie care am facut-o in viata mea a fost un pandispan 🙂

        Reply
  • July 31, 2011 at 12:11 pm
    Permalink

    M-ai făcut curios. Am să caut să văd dacă găsesc prin Buc. aşa ceva…

    Reply
    • July 31, 2011 at 3:36 pm
      Permalink

      daca sunt niste arabi care au deschis un magazin de dulciuri si respecta reteta originala……merita incercat
      Daca gasesti ceva asemanator la cofetariile grecesti, fereste-te sa cumperi 🙂

      Reply
      • July 31, 2011 at 7:06 pm
        Permalink

        Nu exista reteta originala baby. Intre Egipt, Iordania, Liban, Iraq, Siria si Palestine,fiecare o face in mod diferit. Intre arabi, zvonul merge ca palestinienii o fac cea mai buna. Deasemenea e una dintre chestiile culinare pentru care exista disputa despre cui apartine (cine a creat-o). Nu sa ajuns la un verdict. Pana si turcii spun ca Basbusa (aka Hareesa, Revani) e turceasca. 😆
        In libia de exemplu, se face cu pasta de curmale si bucati de cocos.

        Reply
      • August 1, 2011 at 3:45 am
        Permalink

        Uite că mai aflu lucruri interesante. Chiar nu ştiam lucrul acesta…

        Reply
    • July 31, 2011 at 5:36 pm
      Permalink

      La banalul chec ” romanesc ” se pun 250 gr zahar. Ca sa nu mai vorbim de dulceturile facute in casa………..
      Deci nu mi se pare mult.

      Reply
      • July 31, 2011 at 7:11 pm
        Permalink

        Nu știu cum e la alții… dar la mine în familie nu se punea așa. Se fac și se făceau prăjituri, erau bune, dulci, dar nu se punea zahăr cu cana.
        Și la multe dulcețuri nici nu țin minte să fi pus mama sau bunica zahăr…

        Acuma încep să mă prind de ce dacă iau o prăjitură de la cofetărie nu pot mânca mai mult de un sfert fără să simt că leșin de la atâta dulce. 😆

        Reply
  • July 31, 2011 at 8:36 pm
    Permalink

    Multumesc frumos, Hapi, am s-o incerc cat de curand! 🙂 Nu pare greu de facut, dar vorba ta, conteaza foarte mult si ingredientele, si cuptorul! 😉
    Si iti dau de stire cum mi-a iesit…
    Poti sa postezi, te rog si reteta ptr. Kunafa – preferata ta?

    Reply
    • August 1, 2011 at 8:07 am
      Permalink

      Din pacate , Lore, kunafa nu fac (doar o mananc, face altcineva in familie), dar cer lamuriri si eventual ti-o trimit pe mail cu clarificarile de rigoare

      Reply
  • August 1, 2011 at 1:25 am
    Permalink

    vreau si eu… si eu, vreau… nu sa incerc sa prepar asa ceva… ci sa gust de la tine… ce zici… imi trimiti paravion???
    azi am savurat tort de morcov… in lipsa de alte specialitati egiptene… (evident… cumparat… nicidecum preparat de mine)

    Reply
    • August 1, 2011 at 8:09 am
      Permalink

      N-am mancat demult tort de morcovi dar mi-ar place. Mi-a sosit odata o reteta dar continea FOARTE mult ulei asa ca nu am facut prajitura respectiva………
      Trimite-mi si tu par avion, facem schimb 🙂

      Reply
      • August 2, 2011 at 1:45 am
        Permalink

        ce am mancat eu… nu avea ulei… sau nu se simtea…

        Reply
  • August 1, 2011 at 6:45 pm
    Permalink

    Pare interesanta. E prima data cand aud de prajitura asta. 🙂 Langa servici este o cofetarie ce vinde prajituri orientale, poate o gasesc acolo s-o gust.

    Reply
  • August 1, 2011 at 6:55 pm
    Permalink

    am facut o cura de prajituri din zona respectiva nu demult, la Marsilia, si mi s-au parut de o dulceata de-a dreptul agresiva! Nu am insa termen de comparatie sa stiu daca asa ar trebui sa fie. Oricum, ma intereseaza sa fac asa ceva cu mina mea! 😉

    Reply
    • August 1, 2011 at 6:59 pm
      Permalink

      Apropo de dulceata agresiva….urasc cu pasiune baklavaua. Desert mai lipsit de imaginatie ca asta nici ca am pomenit. Foi de patiserie imbibate cu atata miere se intri in coma zaharoasa. Valeu 😆

      Reply
    • August 1, 2011 at 10:06 pm
      Permalink

      Cool -daca nu iti place foarte dulce ,incearca altceva…..un cremes:)
      @Nefe – imi place baclavaua – in putine locuri, e adevarat

      Reply
  • August 1, 2011 at 6:56 pm
    Permalink

    Nu fac si nu mananc deserturi orientale vara. Sunt mult prea dulci si mi se face greata. Vara prefer deserturi usoare cu fructe citrice, fara crema, frisca, siropuri sau mult zahar.

    Reply
  • August 1, 2011 at 9:03 pm
    Permalink

    Am facut-o in seara aceasta, Hapi si sunt foarte fericita ca mi-a reusit. Si mi-a luat foarte putin timp (vreo 35 de minute, cu copt cu tot)! I-a placut pana si pustoaicei mele de 5 ani – care este o mofturoasa de fel! A iesit ceva mai crem la culoare (nu asa alba ca a ta!), dar s-a copt in 15 minute si este un deliciu!

    Cat despre tortul de morcovi, n-am incercat, dar suna foarte interesant!…

    P.S.
    Ador baclavalele si sarailiile!

    Reply
  • August 2, 2011 at 5:28 am
    Permalink

    Suna bine si cred ca e gustoasa. Cred ca stiu de ce nu ti-a iesit in Romania: din pricina de unt. Daca citesti ce scrie pe ambalaj vei constata ca de fapt contine foarte putin unt si multe alte chestii care n-ar trebui sa fie acolo.

    Reply
    • August 2, 2011 at 12:44 pm
      Permalink

      George, teama mi-e ca n-o sa-ti iasa (trebuie mana de femeie) si or sa isi urce cainii de pe langa ogorul tau glicemia in cap 😀
      Dar tu poti incerca :))))

      Reply
      • August 2, 2011 at 12:54 pm
        Permalink

        Ba o sa-mi iasa, ca o sa folosesc unt d-ala adevarat, gras si neprocesat prea tare! Si chiar de nu-mi iese, o s-o mananc si o s-o laud! 🙂

        Reply
      • August 2, 2011 at 1:04 pm
        Permalink

        Ultima fraza m-a facut sa rad :)))
        Nuu, trebuie sa fi sincer, zi-mi si daca nu iti iese si daca nu iti place! Poti astupa cu ea gletul ala daca mai pusca – la semineu 😀

        Reply
  • August 2, 2011 at 7:23 am
    Permalink

    Hapi, cred că e cea mai “lipicioasă” postare a ta de până acum! Sună tare bine, dar…prefer să stau deoparte, cu dinţii încleştaţi şi să vă urmăresc pe voi . Când o să simt că nu mai pot, o să merg să rod la o nectarină! 😆

    Reply
  • August 2, 2011 at 10:53 am
    Permalink

    Si uite asa mai aflam si noi cate ceva nou din bucataria araba. 🙂 Mai ramane sa-i incercam gustul…oare vom avea vreodata ocazia? Unii vad ca s-au apucat deja de treaba. 😉

    Reply
    • August 2, 2011 at 12:47 pm
      Permalink

      Nice, cum ziceam, nu la toata lumea place. E foarte dulce. Aromata, moale,incredibil de buna din punctul meu de vedere
      Ce-as organiza o intalnire daca am locui toti in aceeasi zona. Echivalentul a ceea ce organizeaza Mihaela cu clubul de carte dar al meu ar fi Clubul de prajitura si fiecare ar trebui sa aduca ceva preparat acasa
      Yummy

      Reply
      • August 2, 2011 at 6:16 pm
        Permalink

        Prajitura si cantarele dupa noi. 😆

        Reply
  • February 4, 2012 at 4:06 pm
    Permalink

    Singura prajitura care stiu eu sa o fac este cremes;
    -se cumpara un pachet de foi de cremes
    -se cumpara 2 cutii praf crema de cremes
    -se pune mixerul in priza, se murdareste toata bucataria, se mananca direct din vas, cel putin jumatate de cantitate
    -se intinde peste foi
    …se regreta ca n-am avut niciodata rabdare sa incerc si altceva 🙂
    Dar juuuur ca Basbusa o sa incerc sa fac si eu !
    Multam de reteta!

    Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *