Ramadan 2013- mâncare arăbească
Imi place tradiția musulmană.Rețetele care se gatesc la noi în casa. Atmosfera. Este îmbinarea aceea aproape ideala între datina statornică, straveche si un modernism fără reguli a cărui demnă reprezentantă mă consider. Ce nu-mi place ? Musafirii.
Mai ales daca-s 10. Si implicit au 1-2-3 copii.
Mă moleșesc cutumele astea sociale . Dar mi s-a atras atentia sa fiu draguta. Si-am fost.
„Vaaaai, ce bine arati, ce repede a crescut Fatima ”
Fatima are vreo 6 ani si se uită urât la mine . Da urât, stiti, ca si cum as fi răpit-o de la grădinită.
In sfarsit, sunt toti in living, sotul unei prietene de familie către mine :
„ Dar ce mult ai slabit de anul trecut, nu-i asa !!!!??? „ cere el aprobarea nevestei. Exact cu atatea semne de exclamare .
Ce sa-i zic si ăstuia? Mă arde limba sa-i spun ca dansez din buric în fiecare seara si de-aia ma mentin asa sclepțomană .
Majoritatea barbatilor au impresia că sa-i spui unei femei slabe că e slabă….e compliment.Nu prea e. Ca slaba se întreabă : ce dracu vrea sa zica ăsta? Că-s trasă la fata? N-am țâțe? N-am fund? (si daca am de ce se uita la ele). Is prea înalta si lungă? Deci ,nicicum nu-i bine.
Pana la urma am procedat ca la masa de Ramadan de anul trecut. Am înhățat copilul de la vară-mea si m-am plimbat cu el de colo-colo . Numai ca de data asta m-a lasat piticu la greu, a urcat termometrul la 40 si dupa ce i-am scazut-o rapid *febra cu comprese reci si Nurofen a dormit nevoie mare.
Am socializat ca o gazdă veritabilă .
Si-am ascultat-o pe Fatima care -a avut chef sa se joace o ora la masă „ eu văd cevaaaaa ce tuuuu nuuuu veeeezi. E albastru”. Si cel vizat trebuia sa lase piftia dintre dinti si sucul din epiglotă, sa se uite ce-i albastru în living. Dupa o ora a obosit Fatima si -a gasit ca-i mai distractiv sa ne zgarie parchetul cu niste agrafe. Taica-su radea si zicea „ eh, generatia de azi” .
Hai sa va arat mâncărurile. Nu lipsesc curmalele
Orez cu carne si migdale (se rastoarna direct din oala, arata foarte bine si e delicios). Orez cu sofran si friptura de vitel la cuptor
Felul preferat de mine a fost o mancare rece, un aperitiv : un strat de crema de branza (quarq cu patrunjel si usturoi) carne tocata (prajita fara ulei) si “boabe”. Si lasagna
Desertul
Invitatii au adus cheesecake , eu am mai facut o basbusa dar nu le-am mai pozat.
Hapi s-a imbracat intr-un costum traditional marocan
Sper ca v-am satisfacut curiozitatea despre o seara aproape normala de Iftar (dupa ce apune soarele ) .
mda, faza cu rudele multe ma calca si pe mine pe bataturi, dar o accept din cand in cand 😀
O accept si eu.Dar raaaar 😉
Stiu ca suna aiurea, fiind mama a doi copii dar si pe mine ma enerveaza uneori copiii altuia 🙂
Buna mancarica ta de Iftar, ai gatit ? sau doar prajitura?
Numai prajitura, as usually;)
Cred c-am taiat si-o ceapa p-acolo….
Hapi, daca vreodata te plictisesti, nu ne postezi si niste retete? Pe mine ma intereseaza in special friptura de vitel, orezul cu migdale si aperitivul ala care ti-a placut tie. Ma multumesc si cu linkuri, daca exista retetele in alt loc virtual.
Si auzi, daca tot mi-ai facut “pofta de mancare” la ora asta… nu-mi trimiti la pachet daca-ti dau adresa? :))
Sincer Alexandra, eu nu ma pricep deloc la gatit, am pus doar retete de dulciuri (orientale) facute de mine la “mâncarici” .Plus ca m-as plictisi sa scriu despre ceva ce…nu cunosc- doar din experienta altcuiva .
Asa ca le rog pe fetele casatorite cu domni de prin middle sau near East sa ne ajute cu linkurile pentru ca ele daca vad stiu despre ce e vorba
Diana, daca treci si ai timp da o mana de ajutor 😉
Frumos, ce mai. Par gustoase rau mancarurile din poze.
Imi place mult costumul traditional.
Mi-ar placea sa particip la o astfel de masa. Dar bine ar fi fara copii, eu m-as fi enervat rau de tot, mai ales la faza cu zgariatul parchetului. 🙂
Da, as fi vrut s-o trag de coada, in loc de asta am rugat-o sa deseneze,lucru pe care desigur ca nu l-a facut
Mie nu-mi place cand pun masa intr-un fel, ii rog sa se aseze si nu tin cont de indicatiile mele.
Sunt mai multe chestii care ma enerveaza si asta din pricina firii umane mai mult decat aglomeratia in sine. Nu-mi place sa fiu deranjata cand gatesc si nici sa vina mai devreme de cat am stabilit.
Orez cu carne si migdale as gusta si eu, lasagna, tiramisu.. nu mai spun. Arata foarte bine preparatele.
In rarele momente in care sunt si eu prin bucatarie- prefer singuratatea
ce bine arata mancaricile… n-ar strica sa pui si retetele 😀
…Văd că au spus deja Alexandra şi Adriana: poate o reţetă-două (să mă “spăl” şi eu la doamna mea)… 😀 😀
Toate arată foarte bine!
Mi-e foame asa, de la prima ora. Norocul meu e ca nu vad pozele prea bine de pe telefon :))
Cu musafirii sunt de acord, nu prea imi place sa am casa plina. Si nici sa o umplu pe a altcuiva, ce-i drept.
ştiam eu de ce n-am intrat aseară. bun aşa… mă duc să rod o coajă de ceva… hmmm….
nici eu nu suport să socializez zaharos cu mai mult de două persoane, recunosc.
Mai ales cand gandesti si in alta limba, ne amestecaram toti pe-acolo….lingvistic vorbind
Sper numa’ ca Fatima sa n-ajunga vreo acritura de muiere! :))
Masa arata minunat,iar tu ai fost imbracata foarte frumos!Sunt sigura ca-ti sta bine in mov 😉
Imi pare rau s-o zic dar la ce grijulii sunt parintii…..Nu se poate sa nu-i atragi atentia copilului cand vezi ca intrece masura.
uh…grea sarcina! mi se strepezesc dintii cand ma gandesc la atata amar de lume si mi se ofileste zambetul!
Ma bucur ca sunt mai multe care simt ca mine!
imi plac mancarurile arabesti , nu am servit originale , numai mesterite de mine 🙂 , cred ca iesisera arabesti…sau nu ? :)))
Daca ai respectat ingredientele, why not
M-am speriat, credeam ca am gatit TU toateee alea dar am citit mai sus adevarul :)).
In abbaia aia chiar pari plinuta, ce tot zicea mister arabete ca esti slaba?
In ciuda multor invitati si a copiilor cred ca are farmecul lui ramadanul si adunarile voastre, mie mi se pare interesant si dragut. Mai ales cand vine fiecare cu cate o prajitura ;)).
Mi-ai facut pofta de curmale, azi ma duc sa-mi iau :D.
Nu e abbaya e un costum de casa 🙂 ca un capot de-al nostru. Ok, femeile mai cu dare de mana il poarta in Maroc
Zicea ca-s trasă la față vezi Doamne….pentru ca părul era strâns in coadă de cal
Hapi, nu m-am gandit niciodata la tine in postura de gazda…dar uite ca mai e loc de descoperiri…
Ideea de familie adunata imi place. Ideea de 10 cu doi trei copii…mmm, tind sa dau bir cu fugitii. 🙂
Familie mare adunata plus prieteni de familie plus prietenii prietenilor….si invitatii de onorat la randul nostru
Vad ca ai facut bine fata, mancarurile arata delicios!!!
Nici mie nu imi place sa am multi musafiri si mai ales sa gatesc pt ei fiindca nu stiu veci cata mancare ar trebui sa fac :))
Grozav. Ma bucur ca nu-s o ciudatenie careia nu-i plac musafirii!
Printre multele chestii pentru care trebuie sa-i multumesc lui Dumnezeu e si faptul ca m-am nascut intr-o religie care mananca fara probleme porc, altfel o viram spre ovolactovegetarieni sau ce-or fi ei, ca in afara de numitul animal, numai pestele imi mai face cu ochiul. Nu cred ca mi-ar fi fost rau, ca nici asa nu umblu cu ciolanul in geanta, dar viata mea ar fi fost mai putin savuroasa 🙂
Pai sunt si musulmani care nu tin cont de religie, mananca porc si beau alcool.
Deci te puteai naste in orice traditie si sa virezi dupa voia ta, de asta avem liber arbitru.
Mah nu ca mi-ar interzice religia, dar nici neste mancaruri chinezesti cu taratoare nu m-a impins sufletul sa gust, e greu sa depasesti lucruri care ti-au intrat in cap ca nu-s bune
Şi totuşi, ai fost o gazdă bună, chiar şi cu micuţa Fatima.
Zău c-aş încerca şi eu bucatele preparate de tine, poate ne laşi şi o reţetă 😀
Nu scriu retete, ma plictisesc. Doar la dulciuri-le gasesti la mancarici
Si mie imi place cultura si civilizatia musulmana. Citesc mult despre ei, ca de vizitat nu cred ca voi ajunge vreodata. Mi-am facut prieteni in aceasta lume si nu ma mai satur de povestile lor. Cred ca tu esti tare norocoasa! 🙂
Da, Magda , cred ca fiecare avem un dram de noroc si un moment in viata cand il alegem sau mai bine zis alegem drumul catre el. Acum nu spun ca un copil din Madagascar – care nu beneficiaza de nici un fel de conditii ar putea avea de ales.
Dar majoritatea trecem pe panga unul sau mai multe momente in care avem oportunitatea sa viram in directia dorita
Sper sa ajungi sa vizitezi locurile pe care le visezi
Da, ai dreptate, din pacate nu poti face ca pe sosea. Daca ai ratat strada, nu te mai poti intoarce. Important este sa te bucuri de drumul pe care esti si de cei care te insotesc.
ce bine arata:D mereu m-au fascinat alte culturi 😀
unii cu ramadanu si altii cu beneficiile culinare 🙂
sa va fie de bine.
Tu il tii? Cred ca te-am mai intrebat
eu nu tin (din pacate) nici posturile noastre 🙁 🙂
Aveam colegi arabi la cămin, la “familişti”. Găteau pe hol deoarece camerele erau foarte mici. Aşa găteam toţi de altfel.
Măi, unul dintre ei făcea nişte mâncăruri care miroseau demenţial. Salivam cu toţii când făcea el asta. N-am îndrăznit să-i cer reţete fiindcă era cam ciufut şi nu prea vorbea cu lumea. Sau poate că, complexată de faptul că eu abia învăţam să gătesc, mi-era jenă că i-aş putea pune întrebări care să i se pară prosteşti, aşa că m-am abţinut s-o fac.
Cei care stiu sa gateasca retete traditionale folosesc niste mirodenii care intr-adevar miros tare bine,in combinatia potrivita
Citind titlul am zis că acuma-acuma învăț să gătesc și eu ceva nou. Trecând peste partea cu musafiri cu mulți copii anexați și mese-ntinse care trebuiesc strânse, aș zice că nu e chiar rău. 🙂
Ei, nu e rau, as fi ipocrita sa spun asta. E….altfel 🙂 Te simti ca-ntr-o familie mare
🙂 Mi-amintesc cum si anul trecut pe vremea asta erai la fel de greu incercata 🙂
Cred ca m-as simti cam la fel. Eu am avut musafiri duminica si n-au fost decat 4 si-au stat doar vreo 4 ore si tot m-am saturat de zambit si de vorbit. Mai ales c-au picat neanuntati, chestie pe care o “iubesc” nespus.
Foarte multa mancare…pe mine asta ma cam sperie… 🙂
Foarte multa mancare si multi oameni in casa, partea a doua ma sperie mereu
‘Ai de capu’ meu ce de bunataturi acolo pe masa la tineeeee……Ioiiiii , doamne! De unde sti sa faci asa multe chestii bestiale?
Lasand puradeii deoparte , hai ca ai petrecut fain! 😀
Si da , subscriu la treaba cu complimentul cu slabitul….si pe mine ma distreaza maxim….eu ma mentin la 110 kile si anul asta mi s-a spus ca am mai slabit de anul trecut si pana acum 😆 Chestie care m-a facut sa rad cu pofta! 😆
Nu eu le-am facut
Nu gatesc
Si eu fug precum ala de tamaie cand vine vorba sa gatesc pentru o-ntreaga nunta. Zice bine Alina Anghel in comentariu!
Mi s-a facut o mare pofta privind desfasurarea de bucate!
Ilda
Lavender Thoughts
Adevărat ospăţ la voi acolo! Iar partea şi mai bună este că n-a trebuit să le găteşti tu personal 🙂
A, nu , mi-as fi dat demisia
Si eu sunt tare descumpanita cand imi spune cineva ca sunt slaba. Adica stiu ca sunt slaba, asa sunt dintotdeauna, dar cand imi spui asta ma gandesc sa ma duc repede sa ma cantaresc sa nu cumva sa fi ajuns numai piele si os fara sa imi dau seama.
Poate ca pare aiurea ce spun eu, dar in cazul meu(a se citi organismul meu), leg slabitul de stres, suferinta sau o boala nestiuta.
Poate persoanele inalte par mai slabe decat sunt…
Stiu ca faci prajituri si clatite delicioase si mai stiu si ca e tare greu când vin musafiri neanuntati si tu nu esti pregatit si-ti creste glicemia tot gandindu-te ce sa la pui pe masa. Dar când vin si cu 2 sau 3 copii care-ti rastoarna acvariul prin camera si tu trebuie sa razi si sa zici…,,NU-I NIMIC!,, se mai intapla…sunt copii… iar parintii-l iau in brate si-i zic…nu-i frumos ce ai facut, sa nu se mai intample! Dupa ce pleaca tu strangi apa din camea sa nu-l inunzi pe vecinul cam vrea-o ora si nisipul de pe covor! Cui ii place?!!!