Hai să mai vorbim în somn

silueta femeie Stiti ce-mi place mie in general la oamenii înzestrati cu forta fizica si curaj ăi care se numesc bărbati? Ca ei par a gandi mai mult inainte sa-si puna laringele in miscare. Adica- n-o sa te întrebe exact cand ai imbracat rochia cea noua si ti-ai renovat fațada cu alde Dior daca ai optat pentru pensia privata de la ING sau aia de la Genarali.

Personal , am un talent special de-a spune exact ce-mi trece prin cap, în momentele cele mai nepotrivite. Bine, ticluiesc intrebarea ca pe prompter, dar n-o lansez in cadru potrivit.Nu stiu , cred ca m-a trăznit cand eram mica si-ai mei nu mi-au spus nimic c-altfel nu-mi explic de ce controlez asa haotic impulsurile electrice din creier. Cand îmi țasneste cate-o idee din subconstient, o arunc ca pe-o racheta desi am citit vreo 25 de carti despre locul , momentul, timpul potrivit.

Consortu e stăruitor cand vine vorba de ordine . Eu sunt ordonata odata pe luna si atunci in functie de ovulatie. Cand simt c-am o pungă cu pufuleti între mațe si îmi zvâcnesc urechile de la durerea ce porneste din ceafa , ma apuc sa imi fac ordine in dulap, pe canapele, pe noptiera, in sertare.

Pe cand aduna el vreo 15 scame de pe covor si imediat dupa ce m-am lovit (iar) la dejtu mic mi-a picat jackpotul:

„Vezi că azi aducem animălutul de la mama, o saptamana“

Pai ca unde-l pun. Ca de ce nu-l las la rude. Ca-i zboara păr pe cămeshă. Ca trebuie sa se trezeasca dimineata sa-i dea de mancare. Avand in vedere ca mama n-are un ciobanesc de Pirinei ci un porcusor de-un kil, drama n-ar fi fost mare – numai momentul prost ales.

Discutie, discutie, discutie…..

A doua zi cand soarele se-ascundea de lume pe la 3 dimineata ,el îi înfunda ăsteia mici frunze uscate de papadie în iesle si eu îl pomeneam în gând.

Bine, mai merg si pe diversiuni de-astea subliminale. Tot la momentul nepotrivit

Zi senina, el vine de la contabilă , vireaza niste taxe usturatoare si apar eu rujată pana în dinti si cu zambetul sclipitor, m-asez pe divan ca o cadană si-i spun ce oferta buna am gasit pentru Eilat . Da nu m-opresc acolo. Ii povestesc de pesti, de camera cu vedere la marea rosie si ce-am mai citit de trip advisor.

A iesit ceva de genul „las sa meargă eilalti în Eilat deocamdata“

O cunostinta i-a zis lu barbat-su dupa o luna de la casatorie ca detestă betivii . Colac pus corect peste pupaza, numai ca sufletu-i pereche de atunci era pe jumatate în coma alcoolica , numai crivătul de ianuarie îl mai tinea drept că sufla din toate partile, cand mergeau ei spre casa. Proaspătului ginerică i-a tresărit dramul de orgoliu care rămăsese fara anestezie si a trimis-o p-asta acasă la mă-sa. De fapt formularea avea legatura directa cu originile cromozomiale si nu cu zidaria înscrisa in CF.

Ea, a pus totul pe seama bauturii si nu p-a gurii slobode,oricum încarcase deja pe facebook 333 de poze de la nunta si nu dadea bine sa se pozeze cu maica-sa de dimineata, în bucataria de vara.

Personal , nu prea mă pot autoeduca, v-am spus îmi sar vorbele din gură ca popcornu- rar si frumos dar nu neaparat la momentul potrivit. Omul de langa mine e si mai scump la vorba, spune putine da….cugetate. Tocmai de-aia l-am rugat sa faca si el nițel small talk, acolo, de suprafata, în limba romana cand ne întalnim cu cineva apropiat noua- fara sa mai fie nevoie sa traduc eu.

Bine, zis si facut , mergem într-o zi la avocată , o femeie pe care eu personal o ador. I-ar pune in genunchi pe majoritatea renumitilor într-ale dreptului-care apar pe primele pagini prin ziare.

Ea avea muncitori la casa si inainte sa intrăm in birou- zis si facut small taku.Incepe dansa:

„ E groaznic deranjul de-aici , ma iertati. Muncitorii au lucrat toata ziua“

„ Foarte urât lucru la casă , dache muncitori grăbesc si apoi nu are grijă “ = e neplacut cand ai lucrari la casa , daca muncitorii se grabesc si termina apoi nu mai aveti griji

Noroc ca-i desteapta foc , a inteles ea ca nu casa-i urata ci limba romana învatata de la niste dubasi, că doar nu de la mine. L-am cotit pe însoțitor de era sa intre în stratu cu trandafiri.

Bun. Birou, iar small talk. Ea ne-a povestit ca e ceva sarbatoare la evrei acum si ne spunea ce frumos a fost din partea Papei că a facut apel la toate religiile lumii sa se roage pentru Siria.

„Urât că se întamplat asta (si dădea din cap dezamăgit). Papa stiu si el om, nu bun“ = îngrozitor ce se întamplă în Siria. Papa e om si el, a facut un gest uman …….

Gooood. Eram vătămata de emotie. Am comutat pe germană.

44 thoughts on “Hai să mai vorbim în somn

  • September 15, 2013 at 11:44 am
    Permalink

    :)) Hapi…sincera sa fiu si eu ar trebui sa vorbesc in somn, pentru ca am la fe4l, darul de a spune cate ceva exact in momentul cel mai nepotrivit.
    Exemplu…tzarrrr: ,,alo? ce faci iubu? esti bine, ok?” eu-,,da…sunt, insa vreau sa iti spun ca trebuie sa faci ceva pentru ca ma simt incomod cand vin la tine…” ha?
    Deci…ceva de genul, care nu are legatura si strica un moment destul de frumos.
    Am invatat sa stau sa gandesc 5 secunde inainte de a spune cate ceva ce stiu ca nu da bine si cu toate astea…mereu o iau de la capat. :))))

    Reply
    • September 15, 2013 at 1:16 pm
      Permalink

      Si eu lucrez la asta

      Reply
  • September 15, 2013 at 1:01 pm
    Permalink

    Ba eu sunt diplomata! Cand sunt plina de nervi de dau pe dinafara ma uit blajin la interlocutor si cad asaaa, pe ganduri, cat sa nu-si dea seama omu’ cam ce debit de injuraturi pe minut debitez in gand.Multi zic ca sunt o persoana bine crescuta si eu nu-i pot contrazice, dovada kilogramele in plus!

    Reply
    • September 15, 2013 at 1:17 pm
      Permalink

      Cu “lumea” si eu sunt diplomata

      Reply
  • September 15, 2013 at 2:09 pm
    Permalink

    :)))

    Mai bine așa decât discuții protocolare. 😉

    Reply
    • September 18, 2013 at 11:29 pm
      Permalink

      Mai bine discutii calme

      Reply
  • September 15, 2013 at 2:43 pm
    Permalink

    Culmea e ca in Realia sunt tacuta, cand dau asa cu bata in balta pe acolo poti fi sigur ca nu mi-a scapat, am vrut sa iti dau asa niste gauri prin suflet ca meriti sa fi trendy 😛

    Reply
  • September 15, 2013 at 4:52 pm
    Permalink

    Fără astfel de momente “de glorie” desigur că viaţa n-ar avea niciun farmec. 😉

    Reply
    • September 18, 2013 at 11:27 pm
      Permalink

      Nu, nu….gloriile astea zburatacioase o fac mai piperata

      Reply
  • September 15, 2013 at 5:48 pm
    Permalink

    Demne de stima spiritul de ordine si de prevedere al consortului. Apreciabile si eforturile de adaptare a gandirii lui pe calapodul limbii romane.

    Reply
    • September 18, 2013 at 11:28 pm
      Permalink

      Nu vorbeste limba romana cu cei din jur . Foarte rar,niciodata cand suntem numai noi 2

      Reply
  • September 15, 2013 at 7:20 pm
    Permalink

    Eu am reusit sa-mi inabus si ultima urma de spontaneitate, acu muncesc sa o strivesc pe-a jumatatii mele. Observ ca si fiu-meu e cam slobod, asa ca trudesc din greu… Nu-i bine deloc sa fii sincer in ziua de azi. Al tau vorbeste ca Yoda, nu stiu ce nu-ti convine, eu m-as tavali de ras si l-as pune sa faca conversatie cu toti cei pe care mi se pune pata.

    Reply
    • September 18, 2013 at 11:18 pm
      Permalink

      Il mai comut cateodata la conversatii, nu cred ca sunt momente in care sa nu zambesc atunci cand “o da” pe romana.
      N-o sa ii sucombi spontaneitatea intr-ale vorbirii, crede-ma, e greu 🙂

      Reply
  • September 15, 2013 at 8:40 pm
    Permalink

    Macar tu nu te faci de ras in fata dentistului cand te intreaba daca e bine sa faca la ora 11 programare si eu sa-i raspund “Dimineata?”
    :)))

    Reply
    • September 18, 2013 at 11:18 pm
      Permalink

      :))) Am avut interventii si la 22 seara. Ultima programata. Implantologie

      Reply
  • September 15, 2013 at 9:21 pm
    Permalink

    🙂 Clar ca sunt momente care atunci par macar usor jenante dar iata ce frumos ai scris despre ele. De n-ar fi existat…cu ce ne amuzam noi azi?
    Iar daca tot timpul spunem doar ceea ce trebuie parca viata n-are sare si piper 😉
    Mie nu-mi prea reusesc momente din astea, antologice, fiindca eu vorbesc putin in real. Pe blog ce vorbesc mai mult :))

    Reply
    • September 18, 2013 at 11:20 pm
      Permalink

      As putea spune la fel- ca vorbesc relativ putin dar sigur c-as vrea sa imi domolesc gandurile inainte de a le transforma in cuvinte

      Reply
  • September 15, 2013 at 11:24 pm
    Permalink

    hraneste porcuta la 3 noaptea?! :)))) super tare!
    al meu a fost reticient la inceput, dar acum vin acasa si constat ca ii razgaie.
    cat despre small talk, cu prietenii nici nu ma chinui. pe unul dintre ei l-am luat direct zilele trecute: cum e sa fii barbat intretinut si sub papucul femeii? cu ea de fata si tot restul gastii… culmea e ca ma mai cauta si dupa sa ne mai vedem. :)))

    Reply
    • September 18, 2013 at 11:20 pm
      Permalink

      Apropo de porcuta.
      A mea vrea doar frunzele alea de la gulie, tulpina si coaja. Grrrr

      Reply
  • September 16, 2013 at 7:16 am
    Permalink

    Offf, treaba asta cu spontaneitatea neconstructiva in vorbire…posibil sa aiba leac dar eu nu l-am gasit inca! Imi dau motive sa ma felicit uneori dar…sunt departe! Exista o multime de situatii cand imi spun: daca taceam, filozof ramaneam!:P

    Te pup, Hapi!
    Ilda
    Lavender Thoughts

    Reply
    • September 18, 2013 at 11:21 pm
      Permalink

      Mi-l trebuie si mie daca-l gasesti

      Reply
  • September 16, 2013 at 10:48 am
    Permalink

    mai, sa stii ca am si eu un taleeentt…m-am mai domolit cu timpul ( varsta :))) )…dupa ce am facut-zis…multe nefacute 🙂
    dar la consort e scuzabil, la noi nu este :)))

    Reply
    • September 18, 2013 at 11:21 pm
      Permalink

      Deci mai am o sansa…varsta :)))

      Reply
  • September 16, 2013 at 11:09 am
    Permalink

    hahaha, mi-a plăcut popcornul tau de astăzi :))
    Şi de la mine din gură mai sar floricele, fix când e lumea mai dragă 😀

    Reply
  • September 16, 2013 at 12:33 pm
    Permalink

    Si eu si eu, am asa un talent sa spun chestii mai ciudate la momentul nepotrivit, ohoo.Norocul meu e ca sunt simpatica si ca imediat dupa fac misto si de mine si atunci atentia se indreapta intr-acolo :))) Apropo de vorbit in somn zilele trecute mi-a zis al meu ca duceam o lupta tare inversunata in somn si ca ma certam cu cineva. M-am trezit cu mainile inclestate , e clar ca a fost o batalie pe cinste :)))

    Reply
    • September 18, 2013 at 11:22 pm
      Permalink

      Probabil daca nu te-ai trezit, macar nu era cosmar 🙂

      Reply
  • September 16, 2013 at 12:51 pm
    Permalink

    Te înţeleg perfect, niciodată nu aleg bine momentul să scot porumbelul. Motiv pentru care nu mă iubeşte oricine 😀

    Reply
    • September 18, 2013 at 11:23 pm
      Permalink

      Eu il cam scot….in casa. In rest sunt rezervata

      Reply
  • September 16, 2013 at 1:00 pm
    Permalink

    am şi eu o curiozitate: tu pe germană tot cu popcorn? 😀
    eu îs ca mâţele, mai degrabă privesc, decât spun, deşi când e spre acru prin ochiu mijit nu sunt o privelişte adorabilă pentru nimeni! chiar dimineaţă povesteam cu cineva cum m-am acrit eu ieri, toată ziua, ca un grătar peste care privea iarna…

    Reply
    • September 18, 2013 at 11:24 pm
      Permalink

      Da si pe germana! Plus ca ma mai enervez cand mi se pare ca n-am accentul sau nu-mi iese cuvantul din prima si nu gasesc sinonim…na,nu e foarte usor

      E bine ca privesti, observi si apoi graiesti

      Reply
  • September 16, 2013 at 6:21 pm
    Permalink

    :)))) =)))) la mine doar cand sunt nervoasa vorbeste gura fara filtru si nu iese niciodata bine 😀

    Reply
  • September 17, 2013 at 1:13 am
    Permalink

    In somn eu nu prea vorbesc, al meu in schimb cand il prind imi da toate detaliile :)) si culmea a doua zi nu isi aminteste nici cand s-a ridicat la marginea patului.
    Cat despre floricele cred ca cu totii am scapat macar o petala. Al meu a lasat doua mamici cu gura cascata cand a vazut copii abia nascuti si si-a exprimat parerea sincera despre aspectul lor fizic. 😀

    Reply
    • September 18, 2013 at 11:25 pm
      Permalink

      Oaw, cred ca e nostim al tau 🙂

      Reply
  • September 17, 2013 at 10:28 am
    Permalink

    o, da, eu am pareri pe care duc lupta zilnica sa le tin pt mine. mi se pare evident ca omul greseste si consider adanc ca ala moare pe loc, daca nu-i impartasesc eu solutiile geniale care ma strabat atunci. cand vad ca se lasa o tacere dezaprobatoare ma prind intr-un final ca nu-mi ceruse nimeni parerea, doar voiau un umar pe care sa se planga si jur ca ma invat sa tac! 😀

    Reply
    • September 18, 2013 at 11:25 pm
      Permalink

      Mi-ai citit gandurile. Si unele fapte

      Reply
  • September 17, 2013 at 2:21 pm
    Permalink

    Eu am un talent “din nascare” de a vorbi despre persoane cand ele se afla fix in spatele meu :)) Comentarii puerile, nimic serios, de asta nu barfesc pentru ca la cat de stangace sunt cu siguranta cel/cea barfit/a s-ar afla in spatele meu…asa ca prefer mereu sa ma abtin.

    Reply
    • September 18, 2013 at 11:26 pm
      Permalink

      Asta am vazut doar in filme :))

      Reply
  • September 17, 2013 at 5:32 pm
    Permalink

    Am fotografiat niște găini, iar proful mi-a spus să mă cobor la nivelul lor, data viitoare! I-am spus că nu-i cazul, acolo-s eu de obicei! 😉

    Reply
    • September 18, 2013 at 11:27 pm
      Permalink

      :)))) tu o sa castigi iar superblogul cela

      Reply
      • September 19, 2013 at 9:24 pm
        Permalink

        Vai, vai, vai! Nu ești atentă deloc! Nu particip la superblogul cela! 🙂 Șed pe margine și-mi ofer sprijinul moral celor ce-l doresc.

        Reply
        • September 19, 2013 at 10:47 pm
          Permalink

          Sprijin moral? Esti prea darnica….scriai despre orice subiect, te pliai repede pe cerinte.

          Reply
  • September 19, 2013 at 7:42 pm
    Permalink

    Draga Hapi, ce ma bucur ca te-am gasit. ..prin interviul luat lui Horatiu Rotaru (sunt pacienta lui si devotata adoratoare pana la moarte …a mea moarte, of course…). I really like your blog darling, I love your sense of humor, I thought women like you can only be reached pa la Brussels or Paris or New York or something….
    My best greetings and keep it up!!! Ok, you know what I mean…nothing bad…I am a respectable Lady…sort of….

    Reply
    • September 20, 2013 at 7:31 am
      Permalink

      Bine ai venit Cristina 🙂
      Da, Horatiu e o comoara , indeed.
      Alea de la Paris sunt mai sclifosite ca mine ….

      Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *