Fără cașcaval la locul de joacă!

copii la joaca Mergem undeva la un loc de joacă. Acoperit – că afară era instabilitate atmosferică și un vânt ascendent care-mi făcea să zboare rimelul cu tot cu gene. Am ajuns plini de emoții, Tudor, când a văzut ditamai caiacul, s-a și dat cu fundu de pământ de trei ori c-a crezut că-l duc iar la magazinul de vizavi să probăm papuci.

S-a liniștit după ce-am intrat.

 

Descalțat copil, decojit șosete mămică să se vadă unghiile frumoase și roșii, că per ansamblu arătam de parcă mă călcase-un urs grizzly. Bun, toate bune, vrem cico, vrem plăcințică, vrem suculeț cu pai verde și napolitană cu unt de alune și colorant alimentar? Nu, mulțumim, vrem să ne jucăm. Eu, să plesnesc de foame da-mi trece repede că până fuge copilul și-mi ridic eu fundu de pe scaun, se descalță o fetiță.

Rezultatul scontat, fug aparținătorii care pe unde, fug și eu la icrele mele. Măi, taci că se joacă frumos. Mă calmez că aveam emoții. O fetiță se freca draga de ea de-un bazinel, de niște plușuri, al meu o împingea ușor din spate. Fata se gâdila și râdeau, râdeau. Apoi a trecut băiatu la bucătărie. O blondină gătea ciuperci cu plastilină, mai mare și ea, merge Tudor s-o ajute, spală vasele. Blondina îi dă cu o ciupercă-n cap că n-au voie cu pietre. Tudor îi ia bucata de plastilină din cealaltă mână și fuge cu ea. Cosânzeana după el urland, da nervoasă, știți? Tot blondă și cea din bazin, instinct de femeie, fuge și ea că a lăsat-o acolo cu muțunache și nu mai era funny. Distracție mare pe al meu să fie fugărit de două blonde, știu că se descurcă  și în cazuri mai grave așa că mă retrag undeva, si-mi scot un pave din acela cu cașcaval.

Mănânc încet câte-o bucățică, un tânăr angajat mă întreabă dacă nu doresc farfurie ca să nu pap din pungă, nu tinere, eu sunt mai din deșert, e bine așa da mulțumesc. Acu, adevărul e că niciodată nu mi-a plăcut când se uita sau îmi vorbea… cumva – un băiat tânăr. Nu știu de ce, poa să fie moșulet, femeie care zice: ai, ce bine-ți stă părul, om urâtel la chip, om frumos la chip, egal, dar nu tinerel. Așa-i cu gerontofilia. Bun

Mototolit bine, după ce se răsturnase cu cele două fetițe între cuburi de lego cât cărămizile, mi-apare comoara. Adică piratul. Și vede ce mănânc și strigă de la 5 metri: CAȘ ÎMBUCI! Să leșin. Pe când să leșin, el “îmbuca” din pave-ul cu caș, că-i dăduse și mama acasă.

S-a mai dus tinerelu de pe langa mine cât am stat? Noooo vez de treabă.

Caș, caș da cum poate fi aia…? Am primit un voucher, să mergem gratis maine. Ca să nu mai strige nimic legat de îm-bu-cat, i-am pasat în gură o coajă de pave, l-am luat sub brat și până s-apuce să-și facă criza l-am încălțat. Angajatul a fugit după mine cu haina că am uitat-o acolo, mi-am luat doar ciorapeii și papucii.

One thought on “Fără cașcaval la locul de joacă!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *