E greu să fii bărbat?

mainiSă știi că e greu. Oamenii se schimbă și-ți trece elanul feminismului. O femeie analizează mai mult, cred că are o capacitate mai mare de a disocia părțile dintr-un întreg.
Și ca “bărbat” faci asta însă structurat. În mintea mea I-am aruncat sub autobus pe ăia care mă bârfesc și am oprit trecerea. Oamenii vor să fii ca ei. Așteaptă să accepți ceea ce cred ei și să te pliezi pe normele lor. Vor să faci copii „când trebuie”, să nu stai ani de zile cu un bărbat vârstnic (dar când se inamorează ei de-o tinerică de 50 mvai, e absolut normal). Normalitatea o pricepe bărbatul și și-o făurește pentru Sine, exact ca femeia cu scaun la cap. Nu îi pasă de alții, a crescut spiritual, știe pe cine se poate baza și pe cine nu. Percepția vagă a normalității e pentru băieții care încă întreabă pe TPU dacă pot orbi de la masturbare.
Pe această cale cu bențiță le transmit onoraților tinerei care citesc din curiozitate, că penisul este un organ despre care ar fi trebuit deja să învețe la anatomie, la educație pentru sănătate. Băbăeți înjurăturile voastre strigate în spațiul public, scuipatul pe stradă și faptul că vă lăudați cum ați pus-o pe Marinela, spune mult despre voi.
Mi-au plăcut pasajele astea. Le-am tradus de pe un blog.
Ce-am făcut eu de-am devenit bărbată? Oh, Zoe, m-ai complimenta.


Am coordonat echipa de lucrători care mi-au (aproape) terminat de izolat o cameră. Au lucrat extraordinar de bine, curat, aștept termopanele și apoi o să vă dau mai multe detalii.
Aici o să las un link despre vecinii galagioși și sistemul de izolare „cameră în cameră” despre vata bazaltică și plăci pe schele metalice. Nu pot să spun cât la sută obțin din rezultatul sperat decât într-o lună, două. Să înceapă petrecerile de noapte în apartamente și atunci voi afla. Sa va amintiți că nu vecinii sunt problema în 90% din cazuri ci materialele folosite și modul în care s-au făcut lucrările la blocurile noi – cu preponderență.
Podeaua: încă nu am ales un anume material deși parchetul e scos. Am un bebe mic și mai port tocuri deci soluția mea va fi -sper- benefică și pentru vecinii de jos. E obligatoriu să aranjez mereu prețul, să mă încadrez în buget. Dacă aș vinde câte un șobolan mort (s-a deratizat în oraș, aveam doi în fața blocului până s-a milostivit un neniuc cu înmormântarea) fiecărui cunoscut care are prurit din cauza consumului meu, aș pune foiță aurită plus plută presată și polistiren de cinci.

Despre termopanele tripan și de ce a fost nevoie să le schimb și pe acestea.

Am schimbat aragazul.

Băiețelul meu are o arsură de gradul doi pe mână. Aveam un aragaz cu leru-i ler dintr-o singură sticlă. Nici nu am știut că se înfierbântă așa, nici n-am știut ce-i leru până deunăzi și nici suferința lui n-am știut cum s-o îndur. Am plâns, am îngenuncheat cu el în brațe, am sunat, am fugit la Cluj.

Despre arsura la copii o să vă vorbesc aici (voi pune linkuri când voi scrie articolele) pentru că suntem în 2018. Și mi s-a recomandat într-o instituție sanitară, personal calificat, să pun cartof răzuit la copil de un an. Și foi de ceapă sau sare… iar pe forumurile care apar în prima pagina la indexare google găsiți niște monstruozități. Sarea și spirtul și tătăneasa primează! Chiar și cu mintea blocată am reușit să ajung la specialist, la Artis3, acolo băiețelul meu a încetat să plângă și s-a uitat frumos și curios la Dr. Ivan Ovidiu care l-a pansat glumind. M-am uitat și eu frumos la Dr de la Artis3 numai că, vedeți voi, sunt bărbată, gândesc strategic.

Urcă și coboară-n viața asta, nu cumva să crezi că ție nu ți se poate întâmpla!

Coboară zilnic 50 de trepte cu 13 kilograme-n brațe și-un rucsac. Urcă de tot atâtea ori. Cumpără zilnic bere și apă minerală pentru cei din casă, pentru lucrători. Plătește-ți facturile. Decide ce aragaz cumperi, de ce ai ales vata bazaltică, du-te la muncă, nu te da înapoi de la munca fizică, îngrijește-te, asigură-te că cei pentru care merită să lupți se pot baza pe tine. Du gunoiul și mai fă drumul sus-jos cu diverse cumpărături. Trăieste din banii tăi și cât timp nu ai prejudiciat pe altul și n-ai furat, vezi-ți de ale tale, nu pleca urechea la nimic. Lucrează în magazinul tău, la birou sau la butic în timp ce alții fluieră-n gol și nu sunt pricepuți. Banii, mașina și eventual funcția mi-arată că ai ambiție dar pe mine mă interesează să ai suflare, inimă, strop de empatie. Bărbat fiind precum scrie mai sus, n-ai vreme de poveștirile anorgasmice ale celor care nu te plac sau te consideră nuștiucum. Nu te lauzi singur, nu vorbești de rău copilul altuia. Nu te mândrești. Când te laudă alții și când te caută, tu singur știi că ești bun și că valoarea ta stă în faptele bune nu în greșelile inerente pe care le facem toți. Nu promite dacă nu faci, nu vorbi de omul bolnav, vezi de boala ta, vezi necazurile din familia ta, că ele vin fără să sune la interfon.
Mi se pare penibil să-ți lauzi singur progenitura. Gluma e glumă, mândria deșartă e prostie! Copilul -l-ai crescut tu greu sau ușor, de cele mai multe ori ajutat(ă) însă nu îți aparține decât în măsura în care ai reușit un brain wash excelent. Nici copilul și nici ziua de mâine nu sunt Drepturi, Bunuri sau aplicații mobile la care pui bile albe sau negre. Sunt daruri. E foarte greu, bărbat(ă) fiind să păstrezi coerența în primii pași ai pruncului și-n drumul tău spre ziua de mâine. Sunt copii diferiți și oameni maturi diferiți. Diferit nu înseamnă Nebun iar Nebun nu înseamă lipsit de judecată. Sunt copii bolnavi și oameni maturi bolnavi. Copil ești și tu la 10, 20, 50 de ani, ești copilul cuiva. Cred că de-asta primim greutăți ca să balansăm nedreptățile de care nu ne mai amintim.
Banii nu-mi încălzesc perna, copilul da, o încălzește, așa cum face și pisoiul cu așternutul stăpânului.
Apropo, ne plac tare mult pisicile, sper să avem una într-o zi. Am lungit puțin articolul ca să semnalizez că sunt pe aici. Din păcate nu pot să vă citesc. S-au schimbat multe.

Ultima parte e o mică dedicație

Uneori îmi doresc câteva momente pentru mine dar mi-e jenă și teamă că-i cer prea mult mamei. Sunt momente inevitabile când mă supăr pe ea din nimicuri (sau ea pe mine) dar mă pot lăuda c-am reușit să conviețuim, să ajungem la acorduri, să ne înțelegem. Mă amuză acum (când am auzit, m-a intrigat puțin) că in afara cauzei, anumite doamne nu pot înțelege cum nejucăm noi de-a mama și de-a tata și speculează că eu impun, dictez, iau hotărâri. Da, hotărârile le iau dar le discut cu ea. Tac și respir când mă supăr sau mă retrag. Știu să spun iartă-mă. Înțeleg și aflu mai multe din copilăria mea. Lucruri care m-au amuzat, m-au făcut curioasă. Sper să își dorească și copiii voștri prezența voastră.

 

Sunt mamă, sunt și tată și locuim cu bunica. Pentru ca să înțelegi acestea trebuie să fii legat de o iubire fără măsură. Altfel nu-ți rămâne decât amarul de-a da cu presupusul despre traiul aproapelui tău. Mai aprinzi o lumânare-n biserică, mai faci o cruce pe lângă o troiță, mai participi la niște marșuri anti gay, pro familie, Coaliție și te lauzi și tu cu ce n-au lăudat alții. Adică ești fals, static,un produs de pe o bandă care stă. Omul are impresia ca alții îl plac și-l accepta dacă spune ceea ce-i place interlocutorului s-audă. Ha ha ha.
Am observat că oamenilor le place să le povestești cât de greu îți e, să te vadă nefericit, la necaz mare eventual, să audă că ai pierdut ceva, să pățești orice, orice da să-i anime pe ei. Așa ai toată stima și simpatia și înțelegerea lor. Le spui că ți-a trecut? Să vezi ce șut în coaie-ți iei. Ca bărbat zic 😉

7 thoughts on “E greu să fii bărbat?

  • June 15, 2018 at 7:16 am
    Permalink

    Ești de 3 ori femeie, cel puțin! 🙂
    Sper ca T e ok cu buba 🤗
    Spor la treaba, sigur o sa obții efectul scontat!

    Reply
    • June 20, 2018 at 11:30 pm
      Permalink

      Daaa, mulțumesc Lilly, esti tu draguța. Nu pot nega că mi-e greu fizic, sper să fie totul bine și să ușurăm sarcina asta când bebe urcă scări. Sa-i placă să urce 🙂

      Da, buba e bine că l-am înnebunit pe dr Ivan cu mesaje, intrebări și mi-a răspuns la toate, cred că îi e mila de copil si de spaimele mele. Mai avem doua zile de tinut pansament apoi ni s-a dat liber.El tot preferă viteza de-a bușilea deci o să văd cum va fi. Îl doare incă Lilly, am nopti in care plange rău. Cand a fost pansat la Cluj nu a plans, alte materiale, calitate…

      Reply
  • June 15, 2018 at 8:58 am
    Permalink

    Prea multă atenție la ce spune, vrea și face lumea nu e constructivă. Lasă-i. Așa sunt ei. Nu se mai schimbă. Mămcile care își laudă copilul o fac cu motiv. Pentru ele, singurul proiect real în viață este copilul. Chiar dacă au job, soț, casă, mașină., singurul proiect real din viața lor e copilul. Și atunci, pentru asta caută să îl facă ele cunocut și în același timp, să să pună ele în valoare de ceea ce ”ele au creat”. E un fals adevăr. Ele nu au creat nimic. Au fost doar la punctul de intersecție. Natura, Dumnezeu, Universul au făcut totul.

    Reply
    • June 20, 2018 at 11:19 pm
      Permalink

      Ce bine ai spus Gabi, punctul de intersecție! Acolo unde trebuiau să fie. Viața e oricum un fel de deal. Nu poți sta tot în vârf. Nu mai dau atenție la ce spune lumea dar dacă imi deranjează binișor cuibul, îmi vărs năduful.
      Am eu problemele mele, nu le preiau p-ale altora. Și unii chiar insistă 🙂

      Reply
  • June 16, 2018 at 12:15 pm
    Permalink

    Va trebui sa te obisnuiesti cu catastrofele provocate de barbati, si aia mici, si aia mari. Acum e o arsura, dar stai sa se impiciorogheze bine, sa vezi cum iti sare inima din piept de zece ori pe zi. Na, ca n-am vrut sa te panichez. Ca ti s-au recomandat leacuri babesti la spital nu ma mira, stiu si eu pe cineva caruia i-a recomandat pediatrul sa lege buricul copilului cu moneda de argint, in conditiile in care nici o moneda nu e din argint curat. Cat despre laudatul copilului, unele chiar nu au despre ce sa vorbeasca, copilul e singurul lucru care li s-a intamplat notabil.

    Reply
    • June 20, 2018 at 11:17 pm
      Permalink

      Da, fiecare-și vede puiul de aur. De fapt eu mă rog să fie sănătos și să-l putem crește că de iubit îl iubim pentru 10 vieți.
      Și-mi place să glumesc despre el, să scriu povești, să le inventez, să râd si de mine ca să n-o iau razna cu atâtea pe cap 🙂

      Reply
  • June 17, 2018 at 5:21 pm
    Permalink

    of barbatii, si mici si mari, ce sa facem, ne obisnuim cum zice doamna de mai sus 🙂

    Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *