Dulciurile mele

Bucataria e un  taram magic pentru mine. Imi place sa ma uit la coloritul ingredientelor, mai sparg cate un ou cand imi extrag Activia din frigider . Din bucatarie aud cum se cearta vecinu care sta in gazda  si stiu cand Eda , pustiu lor de 6ani  o snopeste in bataie pe soru-sa.

Cateodata chiar incropesc diverse.

Mi-am propus sa renunt putin la ciocolata si la dulciuri foarte procesate- asa ca in urma cu cateva zile mi-am fript trei dejte in timp ce incercam sa intorc clatita ca la televizor.

Imi plac cu Nutella si cu gem de caise……….Pentru ca mi s-a terminat faina si mai aveam nevoie de vreo 100 de grame………am inlocuit-o cu …..migdale macinate  fin. Aveam si nuca macinata dar am zis sa incerc cu migdale. Calde – au fost un deliciu dar a doua zi marginile s-au facut ca dantela.

Mananc des dulciuri dar nu de fiecare data am chef sa coc sau sa fierb . Plus ca atunci cand sunt eu la bucatarie , lumea din casa se incuie care pe unde, sa evite potentialele pericole.

Un desert rapid, care imi place si e sanatos: painea prajita in toaster (rumenita) , unt, miere si NUCI pe deasupra.

Dar azi m-am intrecut pe mine, si am facut crema de zahar ars.

Pe marginea cuptiorului  am plantat niste porumb  iar eu m-am asezat de veghe in lanul cu ….ziare.Am stat 15 minute si dac-am vazut ca nu explodeaza nimic si nici nu rasar floricele de pop-corn, am lasat pe “mediu” 30 de minute  si mi-am vazut de-ale mele

Voi ce dulcegarii ati mai facut?

41 thoughts on “Dulciurile mele

  • July 26, 2011 at 9:09 pm
    Permalink

    Singurele dulcegării în ultima vreme au fost fructele… sunt bune și astea… că eu nu mă omor după dulce. Prăjituri, clătite, fac doar dacă vor alții musai.

    Reply
      • July 27, 2011 at 6:14 pm
        Permalink

        Nu ține de fericire.
        Poate e și obișnuință… că în familie mai mult pe bază de fructe și dulciuri de casă care nu erau prea dulci.
        Poate e faptul că eu consum mult morcov, fructe, iar ceapă și cartofi consum numai variante roșii (mai bogate în glucide)…
        Poate e faptul că eu nu am poftă de dulce că nu am deficiență de crom (chiar când descoperisem chestia asta cu cromul am văzut că eu consum multe din alimentele de acolo).

        Oricum, cum sunt unele pofticioase la dulciuri, eu sunt la brânzeturi. 😀

        Reply
      • July 31, 2011 at 7:34 am
        Permalink

        O sa fac si eu un test, sunt foarte curioasa cum stau cu deficitul de crom. E o varianta care trebuie luata in considerare la pofticiosii de sweets

        Reply
  • July 26, 2011 at 9:19 pm
    Permalink

    nu ma prea pricep la bucatarit, in principiu cand ma apropi prea mult de bucatarie se intampla lucruri rele. Dar, am prieteni care se pricep foarte bine, mai ales la dulcegarii … de exemplu, tort cu vreo 6 feluri de ciocolata si cica au invatat retele la nu stiu ce emisiune de pe youtube. Cred ca o sa-i sun zilele astea, chiar imi era dor sa mananc o prajitura buna!

    Reply
  • July 26, 2011 at 9:35 pm
    Permalink

    Vorbeşti de lucruri sfinte! Dulciurile sunt marea mea pasiune, chit că n-am făcut până acum vreo drăcie de diabet…

    Reply
  • July 26, 2011 at 10:32 pm
    Permalink

    … n-am mai gatit ceva dulce de multa vreme. Dar… exista posibilitatea sa fac asta candva in curand, daca ramane un prieten singur acasa, si ne strangem la chef. Mie mi se par cele mai reusite chefuri cele la care gatesti, si e toata gasca stransa in bucatarie :). Mi-e dor de o tarta cu visine 😀

    Reply
    • July 27, 2011 at 4:48 am
      Permalink

      Vaaaai tarta cu visine…m-ai bagat in boale nu alta….yum yum yum…..

      Reply
  • July 27, 2011 at 4:47 am
    Permalink

    La bucatarit ma pricep, in schimb la produse de patiserie si cofetarie nu prea. Cel mult stiu sa fac chec, clatite, niste basbusa si knafe dar si alea dupa reteta. Mai stiu sa fac salam de biscuiti (ala e simplu) budinca din pachet,salata de fructe, briose cu fructe dar mixul sa fie deja la pachet si eu doar sa-l amestec cu apa, sa pun mure sau zmeura prin el si sa-l torn in forme. Am incercat odata sa fac niste placinta cu mere ca la Romania si mi-a iesit o mini caramida cu gust de mar.

    Reply
    • July 27, 2011 at 8:03 am
      Permalink

      Placinta mi se pare cel mai greu de facut
      Unu la mana – trebuie sa iti dospeasca aluatul ala si daca drojdia nu e buna si temperatura din camera potrivita, s-a dus naibii distractia
      Doi: uleiul trebuie sa fie incins suficient dar nici prea tare case arde repede……
      Daca nu ai framantat bine, se vede cand le coci- ori iesprea crocante/uscate ori nu se umfla deloc si cand le mananci ti se lipesc de dinti :)))

      Pun pariu ca Diela face placinte bune
      Cu :piuredecastane: :crazy:

      Reply
  • July 27, 2011 at 6:57 am
    Permalink

    Iar îmi sabotezi dieta cu articol pe tema dulciurilor 😛
    Tot cremă de zahăr ars am făcut cel mai recent, săptămâna trecută.

    Hai să-ţi dau o idee dulce mai sănătoasă şi extrem de simplă: iei mere roşii, le scobeşti mijlocul, pui înăuntru scorţişoară şi fructoză (mai bună decât zahărul) şi le dai la cuptor câteva 10-15 minute. Şi, dat fiind că poţi consuma caloriile cu sacul de box, poţi să pui deasupra, când le mănânci, un ghem de frişcă.

    Reply
    • July 27, 2011 at 8:00 am
      Permalink

      Multumesc Pete, esti dragut :flowers:
      Dar eu nu vreau prieteni noi 🙂
      Sunt multumita cu ce am 🙂 iar voi cei de la blogroll imi furati deja suficient timp 😀

      Reply
  • July 27, 2011 at 10:06 am
    Permalink

    Porumb in folie de aluminiu ?De ce ? Doar pt igiena ?De rumenit se mai rumeneste ?

    Reply
  • July 27, 2011 at 10:23 am
    Permalink

    Liana, nu e pentru igiena. Porumbul pe care il avem aici e foarte dulce si apos, pur si simplu mi se usuca (dezhidrateaza) in cuptor daca il pun fara folie…….
    Nu e ca porumbul de la tara care avea bobul plin si se rumenea frumos

    Reply
  • July 27, 2011 at 10:52 am
    Permalink

    Pe mine ma plictiseste groaznic gatitul. Nici nu-mi aduc aminte sa fi preparat ceva dulce cu manutele mele vreodata. Cat despre mancat, asa cum mentionam intr-un comment pe un alt articol, doar inghetata ce ma atrage, exclusiv vara. In rest dulciurile ma lasa…rece. 😛
    Ah, sa nu uit, am descoperit recent niste biscuiti fantastici. 🙂

    Reply
  • July 27, 2011 at 1:21 pm
    Permalink

    Eu n-am ce ma face trebuie sa stau in bucatarie…unele le-am invatat in timp,altele nu-mi ies nici acum,dar asta e…azi e prea cald de dulciuri am pus o pizza chiar acum la cuptor…uneori nu am toate ingredintele si o fac asa ,ca asta e comanda,si atunci sa auzi un yummaaaaaa …din gura nemultumitilor din casa…placinte stiu sa fac super…basbuse uneori(stiai ca b si p e o singura litera aici?se scrie cu b si se zice cu p…),knafe ,nu stiu sa fac ,cumparam…mai fac cateodata prajitura la tava cu curmale sau sau alea mici ca fursecurile dar umplute cu curmale…cand esti singur nu prea stai prin bucatarie,dar daca ai o echipa …:D…O zi buna !

    Reply
    • July 27, 2011 at 7:13 pm
      Permalink

      Nu stiam despre chestia cu b si p. E asa in limba araba sau numai o chestie de regiune?
      Kunafa e preferata mea dar sa o faca altcineva. Basbusa – imi iese ca la carte , dar numai cu anumite ingrediente – culmea in Ro a iesit ca o scandura, nici n-a intrat siropul in ea
      Mi-ai facut pofta cu placintele

      Reply
      • July 29, 2011 at 2:42 pm
        Permalink

        Ce este Basbusa, ca nu stiu zau! Vreau si eu reteta. Vara mananc doar inghetata (si, cum e foarte cald, prefer sa o cumpar decat sa asud prin bucatarie) si pepeni – galbeni, rosii…
        In rest, cel mai bine imi ies tartele si torturile cu fructe, clatitele (desigur!), checurile, tortul jofre, prajituri cu biscuiti (nu salamul cel vestit!), prajitura cu branza de vaci si multe satafide/un fel de pasca, dar muuuult mai buna si cam atat. Cand eram mai mica faceam niste ecleruri delicioase, dar nu mai am nici reteta si nici rabdare.

        Reply
      • July 31, 2011 at 8:33 pm
        Permalink

        Multumesc frumos pentru reteta de Basbusa!
        Poti s-o postezi si ptr. preferata ta, Kunafa? 😉

        Reply
  • July 27, 2011 at 6:28 pm
    Permalink

    Aha…eu am facut “porumb copt ” odata , direct pe focul de la aragaz! S-a cam ars/afumat /ramas crud in interior , sub nicio forma n-a iesit ca cel de la bunica-mea ori ala de la mare ( facut pe jar ) , dar nici foarte rau n-a fost. Macar a mirosit a porumb ars la mine in bucatarie…immm…
    Ce inseamna “aici ” , n-am citit tot blogul , n-am inteles localizarea exacta !

    Reply
  • July 27, 2011 at 7:16 pm
    Permalink

    A, pe aragaz slabe sanse sa iasa. Bine ca n-ai prajit slanina :)))
    Cel mai bun porumb era copt pe jar la bunica
    (Germania)

    Reply
  • July 27, 2011 at 7:43 pm
    Permalink

    Stii ce dulcegarii am mai facut. 🙂 Prajitura aia cu iaurt si niste mini-strudele cu mere. Reteta o pun in weekend, e f simpla.

    Reply
  • July 27, 2011 at 8:08 pm
    Permalink

    Recunosc ca prajitura aia (din care eu am zis ca as scoate fructele) e imbietoare . Imi place iaurtul – si in prajituri si in ciocolata

    Reply
  • July 28, 2011 at 4:09 pm
    Permalink

    Ma gandeam si eu la painea prajita, cu unt si dulceturi sau miere. Paine cu cartofi traditionala, densa si grea, cu mult unt.

    Am mai facut clatite, tot felul de budinci din plicuri…imi place sa gatesc, chiar imi place, dar in materie de dulcegarii sunt cam pe langa. Am facut (incercat) candva sa fac papanasi, au iesit cateva caramizi mici si rotunde ,gustoase si aromate, insa aveau consistenta unui beton nematurat. O sa incerc Tiramisu, sa vad ce materie imi iese.
    Fosta prietena mi-a gatit o “mancarica” dulce pe care i-o facea bunica ei cand era mica. A fiert lapte, cu fidea fina, miere si arome ,si a rezultat un fel de crema, tare buna.

    O dulcegarie buna, simpla si plina de energie am mancat candva pe munte, in fata cortului. Lapte fiert, cu muesli, in care am topit o tableta de ciocolata cu lapte. A iesit o crema delicioasa, o bomba calorica, numai buna dupa o zi de carat rucsacul.

    Reply
  • July 28, 2011 at 8:57 pm
    Permalink

    Papanasii nici mie nu-mi ies…..dar tu ar trebui sa te specilizezi ca sa-ti surprinzi musafirii 🙂
    Ce am mancat FOARTE bun la Cluj – tot papanasi i-a botezat bucatarul dar erau niste gomboti plini de branza dulce de vacuta (probabil a pus si cartof sa se lege dar nu se simteau deloc), dati prin pesmet prajit, cu dulceata de afine si smantana.
    Ti-i facea pe loc, trebuia sa suni inainte sau astepti 15 min, era o dugheana vis a vis de mall. Deliciosi
    Fierti-nu prajiti

    Reply
  • July 29, 2011 at 2:45 pm
    Permalink

    Imi place sandwich-ul tau cu unt, miere si nuci – arata foarte bine!

    Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *