Cum m-am dus să nasc și de ce fel de lucruri am avut nevoie

Pentru c-am primit mai multe întrebări și mesaje dar nu pot să răspund în privat, voi scrie aici. Unii sunt curioși. Cei obișnuiți cu celălalt Eu, nu au de ce să vină în perioada asta pe hapi.ro. cred că voi continua cu postări informative căci mă relaxează.

Ceea ce-am găsit pe internet despre bagajul de maternitate, mi-a fost util în foarte mică măsură și e bine c-am anticipat. Vă sfătuiesc să vă întrebați medicul de ce anume aveți nevoie pentru copil și pentru voi pe durata spitalizării.

Reiau, pentru cei care nu au citit, am născut la Spitalul Municipal Dej.

Am pregătit două bagaje.
Unul i l-am pasat mamei ca să-l aducă doar când mă vor muta în salon de pe terapie. Îi lăsasem un mic troller foarte util, pe care l-am câștigat pe blogul Călătoria perfectă. Când am pregătit gențile, m-am gândit că pe când cobor înapoi pe secție, o să am deja lucruri murdare și voi lăsa trollerul sub pat, trimițând restul acasă. Mi-am umplut o gentută primită de la Sabon cu ce-am crezut eu că-i necesar, m-am dus frumos la un taxi, am zvârlit bagajul pe banchetă (după ce m-am asigurat că șoferul nu a fumat în masină) și m-am dus să nasc.

Ceea ce i-am și spun șoferului -mă duc să nasc- pentru că întrebase ce tot fac la spitalul din Dej. Mă mai dusese odată și mă ținea minte. (cursa Gherla Dej costă doar 30 roni și apoi, sunt lucruri pe care trebuie să le faci singur ca să te determine să înveți din cele cu care alții te-au servit până atunci din nevoia ta sau inconștiență sau pur răsfăț.)
Oh, repede repede, zice ăsta panicat.
Stai liniștit domle că putem trece și pe la Mănăstirea Nicula că nu m-am cuminecat, nu nasc chiar acum.
– Vorbiți serios?
– Glumesc domnule, ca să mă destind, glumesc.
– Ah…
.Sudoare în retrovizoare și dă s-aprindă o țigară, nu spun nimic dar devin atentă, brusc parcă-și amintește că-i o femeie foarte însărcinată în spate și nu e în regulă. Chiar nu era, eu renunțasem la fumat în primul trimestru și nu doream să inhalez fum și să mă împut în spațiu închis mai ales în drum spre maternitate.

La spital mi-am luat frumos gentuța și m-am dus pe secție unde o doamnă asistentă m-a cazat imediat într-o rezervă. Nu exagerez dacă vă spun că am avut condițiile din privat și niște plusuri care au fost extrem de importante în împrejurările date: liniștea și felul în care personalul se grupează, chiar puțini fiind -atunci când apare o urgență sau o simplă naștere. Sau trei. Sau patru nașteri. Curățenia. Impecabil, de la linoleumul cela de pe jos și baia cu duș (în cameră), pătuț pentru bebe, până la întregul hol de pe secție, sala de asteptare și sala de nasteri. Mic, simplu, curat. Adică exact ce voiam: să nu fiu suprastimulată pentru că îmi era oricum foarte frică de faptul că în curând voi avea un bebe și nu voi ști ce să fac cu el.

Mesele de peste zi.

Apă mi-am dus cu mine, atât, de fapt a luat mama când a venit pentru că eu n=am mai băut și n-am mai mâncat nimic.
Dar va sfatuiesc sa va luați cu voi o acadea de cireșe amare și să vă îndulciți, schimbați gustul imediat după cezariană.

Mie-mi plăcea mâncarea din spital și în vremea în care făceam practică acolo. Pastele dulci cu brânză de vacă dietetică, ceaiul, untul, orezul sau puiul nesărat îmi erau foarte pe plac pentru că mie rar mi-e poftă de ceva. Căpșuni și leurdă am dorit în sarcină.

Când am văzut că am atâta spațiu am început să-mi întind fericită… garderoba. Aveam și dulap și masă de schimb pentru bebe iar pătuțul lui, l-am tras noaptea lângă al meu.
Salteaua din patul mare n-a fost confortabilă, dar găsesc că nici la Ibis nu este 🙂

Nu am cerut cameră separat și nici n-am dat sfoară-n țară când nasc, am știut că ne va fi bine dacă ajung la termen și dacă medicul și anestezistul sunt acolo.
Mă rog, mai întâi a venit popa. Amuzant personaj, n-a spus vreo predică, a vrut doar să mă incurajeze.

Am avut nevoie de:

– multă vată și tifon. Citisem că tampoanele Ultra sunt în regulă după C section. Mai comod e cu vată și tifon.
– am dat greș cu chiloții. Îmi luasem vreo 12 perechi, mărimea L și XL de la Panty, bumbac. N-am gândit ca linia lor va coincide fix cu cea a cezarienei așa că am sunat-o pe mama să-mi aducă chiloți normali, mari, comozi. Am fost în rai când am văzut diferența. Deci să-ți acopere burta că-i mai bine. Incizia se face chiar deasupra osului pubian și majoritatea lenjeriei intime jenează.
– cel mai util lucru a fost fără doar și poate hârtia igienica umedă de la Zewa care m-a salvat de multe situații neplăcute, grabă, stres, etc. Nu are miros, o puteți arunca în vasul de toaletă, stergeti nu doar părtile pentru care-i destinată ci și masa la nevoie, picioarele dacă transpirati și nu puteți face trei dușuri pe zi, voma lu bebe, etc.
– pijama sau tricou și iegări comozi, subțiri, șlapi care să fie buni și la duș, gel de duș și pasta de dinți, perie, toate dimensiuni mici. Am stat cinci zile așa că am pus și o cremă de față.
– tampoane pentru sân dar nu vă grăbiți, eu am avut lapte la trei zile după cezariană. Mă puteam descurca foarte bine și cu sutien normal dacă nu vreți să dați banii pe sutiene pentru alăptat.
– pompa manuala pentru sân. Spre norocul meu, o fostă colegă lucra la neonato, acolo pe secție. Ei bine, Daniela a venit din concediu să-mi arate cum să pun bebe la sân, cum să masez, mi-a dat scele mai utile instrucțiuni privind bebelușul. Ba chiar m-a ținut de mână în timpul cezarienei!
– 2 prosoape
– certificatul meu de naștere și buletinul

Nu am oferit bani! Banii au fost pentru micile mele cumpărături de la chioșcul de alături adică tot stocul de ciocolată albă și apă minerală și lămâi.

– telefonul pentru cele 11335 poze la care nu apuc să mă uit, încărcătorul și o carte. Am avut timp să citesc.
În prima seară după ce am venit de la terapie aveam opțiunea să iau bebele sau să-l las cu ceilalți. Ca o mami egoistă, am stat cu el cât am putut dar am avut nevoie să mă odihnesc pentru că normal, mă dureau toate și nu simșeam că fac față.

– o borsetă mică pentru cele mai importante mărunțișuri, inclusiv acadeaua, pe care le-am luat cu mine în sală și la ATI.

Pentru bebe:

– pampersuri și servetele, câte o cutie, nici nu le-au folosit toate și mi le-au înapoiat. Ser fiziologic să-l șterg pe față, urechi, să-i pun în nas dacă trebuie aspirat.
– hainele de scos din spital. M-am prezentat cu ditamai plasa și uleiuri și petrini și sticlute și bibi și căciulite și păturici, numa trotineta de pe balcon mai lipsea. Ei bine, acolo mi l-au împachetat franzeluță și a fost MI NU NAT pentru că anxietatea a fost mai mică, l-am manevrat ușor.
– o păturică deși mi-au dat și acolo iar calitatea era foarte bună de la atâta apretat și era mai bine pentru bebe.
– scoica pentru plecare (când am auzit ce ecou are m-am gândit să-l mai las dar nah… misiune imposibilă)

Nu am folosit:

– cămășile de noapte pentru alăptat. Când m-au operat m-am dus în sală cu cămașa mea. Acolo la monitorizare mi-au dat-o jos ca să n-o murdăresc și am primit o cămașă curată. După operație țin minte că mi-au schimbat-o și pe aceasta, nu am stat goală sub pături la ATI.

M-am simțit bine chiar și în perioada șederii in spital, am înteles că se întâmplă rar. Am avut și mici neplăceri dar nu a fost nimic personal și n-am de ce să zugrăvesc drame care de fapt într-o formă sau alta se întâmplă pretutindeni. Oricum, sfatul meu este să alegeți medicul în care aveți voi încredere și să ascultați de el pentru ca este cel mai important lucru, restul sunt detalii.

Dacă aveți întrebări vă răspund pe cât posibil.

14 thoughts on “Cum m-am dus să nasc și de ce fel de lucruri am avut nevoie

  • May 29, 2017 at 9:40 am
    Permalink

    ce de lucruri ne lipseau acum 30 de ani…m-am trezit si eu 🙂
    va pup si sa aveti grija unul de altul!

    Reply
    • May 29, 2017 at 3:24 pm
      Permalink

      Cezariana vă lipsea :))

      Reply
  • May 29, 2017 at 3:04 pm
    Permalink

    Pentru camasi de noaptea de alaptat si sutiene, eu recomand un 2in1 – maieurile de alaptat de la h&m. Le-am purtat si pe sub haine normale pe post de strat suplimentar + sutien. Foarte convenabile.
    Tifonul si vata – exista absorbante speciale pentru lauze, inclusiv varianta eco de bumbac, neplasticate, fără clor. Eu nu as mai fi avut răbdare sa îmi fac si absorbante.

    Apropo de copil lângă sau nu lângă tine, unde am născut eu nici măcar nu am optiunea sa li-l dau “lor”. Ori sta cu mine in camera, ori inseamna ca ceva nu e in regula si e la neonato. Asa ca al meu a fost cu mine. In pat! Ca le-am zis sa nu-l pună in pătuț ca nu pot sa am grija de el.
    Le sunam sa vina sa il schimbe.

    La prima nastere m-am dus pe jos, la a doua cu taxiul ca era deja serioasa treaba si nu voiam sa scap epidurala. Si tot am rămas fără ea si cu o cezariana in plus…

    Reply
    • May 29, 2017 at 3:18 pm
      Permalink

      Cred că fiecare spital are protocolul său. Sincer, eu nu am vrut nicio clipă să-mi pună copilul în brațe imediat după ce nasc și nici imediat în cameră.
      De ce? Pentru că sunt probabil altfel, pentru că nu cred într-o conexiune dintr-un moment anume și nici nu consider că cei alăptati la sân sunt altfel. Pentru mine important a fost să fie copilul sănătos și mai stiam ceva: daca eu sunt bine, el va fi bine!

      Sincer, orice operatie e traumatizantă, mediul de spital, oricat de friendly e tot spital iar eu nu aveam putere, nu-mi revenisem, nu stiam ce sa fac deci numai copilul mi-ar mai fi lipsit în prima zi. Doar urma să-l iau acasă pe viață, doamne iartă-mă, n-o să mă simt vinovată c-am vrut să mă odihnesc o zi :)))
      Stiu cum e în celelalte țări, dacă aș fi născut în Germ, trebuia să dau o căruță de bani pentru CZ. Plus că de fapt, medicul meu văzuse că nu e ok prezentația (desi craniană_, circulara dubla, oricum a iesit săracu bebe destul de strangulat, inflamat, așa. Păi la cum te caută moașele prin Germania eu nu stiu nici dacă ajungeam la ecograf. Știi, adică acolo e foarte bine si natural si friendly daca ai o sarcină fără probleme.
      Bine, ajungeam, pe mulți bani. Și atunci probabil că recomandau și CZ.

      A doua zi eram mult schimbată dar mai ales odihnita si fara durerile acelea de după, fără dureri mari adică.

      Dacă ar fi să dau pe înapoi, nimic n-as schimba 🙂

      Reply
      • June 3, 2017 at 8:08 pm
        Permalink

        Trebuie sa te contrazic, ajungi la CZ si in Germania, si fara bani (in caz ca esti asigurata acolo), si daca nu iti convine rutina moaselor (cazul meu), te duci frumos la ginecolog sa te urmareasca ala, face si ecografii si nu insira milioane de prostii nefolositoare, da si indicatie de CZ/epidurala si ce ii mai trece gravidei prin cap, sa nu o streseze. Iar lucrurile pot merge bine sau prost la nastere, exact ca peste tot in lume 🙂

        Reply
        • June 3, 2017 at 8:13 pm
          Permalink

          E foarte în regulă să mă contrazici, numai că acestea sunt cazuri singulare, mai bine spus Exceptii si nu reguli.
          Verisoara mea a dorit cezariana. este nemtoaica, vorbesc de cele asigurate, nu despre turismul pentru nastere.
          A fost la doi ginecologi care i-au spus frumos c-are o sarcina fara probleme si ca nu se justifica doar pentru ca ea nu doreste sa nasca natural.

          Pana la urma a platit si a nascut cu CZ al doilea prunc

          Reply
  • May 29, 2017 at 10:24 pm
    Permalink

    ma bucur sa mai aud de spitale cu conditii optime si cu medici buni si cu spus tare si raspicat nu am dat bani. si e bine sa si spunem asta, cum am scris si eu despre unde si cum am nascut eu. a fost bine si acum 8 ani la primul, dar acum la al doilea parca am stat la pensiune ca si conditii si personal si tot. bine, ca stresul de starea de sanatate a mamei si copilului nu dispare dar parca altfel le duci cand totul e deccent si curat si prietenos si omenos. ar mai fi nevoie de una alta alta dar sa recunoasstem ce este si vor veni si restul in timp.
    eu sustin ca se poate si in romania si la stat nu doar cu sacul de bani pe la privat si prin strainatati. ca nu e in toata tara asa e o realitate, dar unde este e bine sa recunoastem si sa mai auda si altii.

    Reply
    • May 29, 2017 at 11:47 pm
      Permalink

      Așa e, Vavaly și eu cred că se poate, mai ales că avem un mare avantaj pe care nu-l văd mulți: ne putem alege medicii ceea ce este foarte important! Iti dai seama de asta numai când astepti 2 luni pentru o programare la un neurolog dupa un AVC la un tanar de 20 și ceva de ani… Și asta în Germania!
      Altfel plătesti la privat iar acolo timpul este structurat, masurat pe fiecare pacient, ar fi multe de spus. Într-adevar, avem de îmbunatatit dar nu strica sa scoatem în evidență și plusurile.

      Reply
  • May 30, 2017 at 7:47 pm
    Permalink

    Mulțumesc pentru urări!
    Nu cred să se întâmple asta, stii cum e, uneori simt nevoia să scriu pur si simplu despre viața mea. Și El e viata mea, sună pompos dar asta este, îmi e sufletul și mă amuz cu și langa el si atunci vreau sa retin oarecum si amintirile astea.
    Dar despre parenting eu nu stiu nimic, Ana! Sincer, nici nu-s pasionata. Stiu doar că-l iubesc mult și respect recomandarile medicale si mereu cer 3 păreri 😛 si am o singură carte de parenting Dr Spock, faimoasa 🙂

    Apoi, daca am informații, cu plăcere le pun aici, uite de exemplu as scrie de ce (cred eu) ca se dau trimiteri pentru copiii de o luna la test @de auz!! și de ce mi se pare asta absolut stupid plus părerea medicului si as mai scrie ceva despre administrarea unor vitamine care se dau la noi și nu se dau în alte țări din EU…
    Dar de aici până la parenting… Cu plăcere, citesc la alții când e timp 🙂
    Să creșteți frumosi si sanatosi!

    Reply
  • May 31, 2017 at 2:03 pm
    Permalink

    Glumeam cu blogul de parenting :). E in fel mai pompos de a spune ca scrii despre copii. Si scrie- testul cu auzul si mie mi se pare stupid si e doar o suirsa de bani din temerile parintilor. Din pacate sunt multe afaceri bazate pe fricile si orgoliile parintilor :). Sport in toate!

    Reply
    • May 31, 2017 at 2:43 pm
      Permalink

      chiar SPORT e, sunt terminatată (azi) :))

      Reply
  • July 3, 2017 at 5:12 pm
    Permalink

    Ma bucur ca a fost asa asistentele doctori cum s au comportat ai dat spaga?

    Reply
    • July 3, 2017 at 6:21 pm
      Permalink

      S-au comportat foarte bine.
      da, am dat șpagă niște pizza. Din tot sufletul!

      Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *