Chirurgie la superlativ: Dr. Petrut Bogdan- Institutul Oncologic din Cluj

dr. Bogdan Petrut specialist urologV-am obisnuit, in masura in care aflu despre medicii clujeni- de top- sa va aduc informatii personalizate despre oamenii care salveaza ori imbunatatesc calitatea vietii. Nu sunt intotdeauna vizibili pentru publicul larg. Se fac remarcati prin amprenta pe care-o lasa printr-o simpla semnatura, pe scrisoarea medicala inaintata pacientului: vindecat, ameliorat.
Este o provocare sa patrunzi in spatele sistemului medical blindat din Romania. Marii profesori dau deja interviuri pentru ca uneori- numele vinde. Desi sanatatea n-a avut niciodata un pret.

Ceilalti nu vor sa vorbeasca despre ei pentru ca nu vând nimic. Medicina este o pasiune si o îmbratiseaza muncind, cuvintele răman rare, informatiile putine. Pacientii români- potentiali sau deja suferinzi- se informeaza de pe forumuri, de la persoane care „au avut si ei asta“. Studiile clinice sunt mai greu de accesat, de tradus si nu sunt pe intelesul oricui. Intrebarea este mereu aceeasi, ascunsa in spatele unor simptome: care ar fi cel mai bun medic pentru mine?

Urologia este o specialitate despre care femeile stiu prea putine. Barbatilor le da eventual frisoane. Cand esti trimis „la urologie“, nu stii niciodata ce te asteapta. Insa afli repede, cu un click, faptul ca totul va avea legatura eventual cu cele mai sensibile zone. Si nu ma refer la urechi. Suna terifiant? Daca medicul tau lucreaza la Institutul Oncologic, cu siguranta, ai bifat cel putin o noapte nedormita.

„M-au trimis acolo, oare am cancer?“.

Sunt prea putini urologi buni in Cluj. Cateva nume predomina datorita publicitatii, ceilalti sunt binecunoscuti in cercul colegilor medici- de pe alte specialitati.

Doctor în ştiinţe medicale, medic primar urolog la secţia Chirurgie II din cadrul Institutului Oncologic „Prof. dr. Ion Chiricuta“ din Cluj Napoca, dr. Bogdan Petrut este o prezenta calmă, linistitoare.
Mereu asteptat de pacienti, sunat de la sala ori de la alte clinici, abordat de colegi, urmat de studenti, nu iti da impresia ca ii furi din timp cu intrebarile si nelamuririle. Caracterul placut al profesionistului se reflecta in raspunsurile directe si adresate cu respect. Este acel model rar, al chirurgului in care ai incredere.

Nu a trecut multa vreme de cand a salvat rinichiul unui prieten. Pana ce prietenul a ajuns la Dr Petrut, raspunsurile, ecografiile, analizele erau neclare. Ce e de facut? Asta era si mai neclar. Intr-o Romanie in care, o colica renala paralizanta, se mai „trateaza“ in anumite orase cu o fiola de algocalmin.

Dupa primele teste, s-a pus diagnosticul. Apoi s-a efectuat o cateterizare care avea ca scop reducerea inflamatiei si restabilirea functionarii optime a rinichiului. Cand medicul a considerat ca prioritatile erau atinse, s-a programat operatia. Laparoscopic, corpul strain a fost indepartat iar pacientul a fost externat a doua zi.
„Unde e taietura?“ a fost intrebarea nostima de dupa anestezia generala.
Nu exista nicio taietură.

L-am rugat pe Dr. Bogdan Petrut sa-mi raspunda la cateva intrebari. Recunosc ca este o specialitate despre care Hapi nu are multe informatii si probabil ca nici voi. Cu atat mai putin, pacientii care pot reda subiectiv, pe un forum, experienta personala. Care ar putea sa fie cu totul diferita de ceea ce v-ar aduce intr-o zi, doamne pazeste, la un consult urologic.

Pentru ca rubrica de interviuri medicale a avut succes si feedbackurile primite au fost excelente, pentru ca multi pacienti au decis sa apeleze la serviciile lor, nestiind pe cine sa aleaga, împart cu voi atunci cand e posibil, tot ce pot sa aflu despre omul din spatele halatului alb. Pentru ca voi sa fiti mai relaxati. Atentie, n-am spus ca daca ajungeti acolo, veti fi relaxati cu toate… sfincterele ;).

Si cum, invatam mereu cate ceva, trebuie sa stiti ca si femeile ajung la urolog. Iata informatiile de site-ul Cardiomed, acolo unde Dr Petrut Bogdan ofera consultatii si face interventii minim invazive de cateva ori pe saptamana:
Urologia este specialitatea chirurgicala care se ocupa de diagnosticarea si tratamentul afectiunilor sistemului renourinar masculin si feminin (rinichi, uretere, vezica urinara, uretra) si pe sistemul reproductiv masculin (testicule, epididim, vas deferent, vezicule seminale, prostata si penis).

In ce moment din cadrul pregatirii dv, ati ales chirugia urologica si mai ales de ce oncologia? Cand ajung la dvstra, pacientii considera uneori ca sunt suspecti de o afectiune maligna, doar pentru c-au fost trimisi la un medic de la Institutul Oncologic?


DR: Când am avut tangență cu oncologia mi s-a părut una dintre cele mai dificile specializari. A fost o provocare. Urmaream cu mult interes intervenţiile realizate de domnul profesor Ioan Coman, şeful secţiei de Urologie a Spitalului Clinic Municipal. Era fascinant.

Dacă mâine aș putea s-aleg din nou orice altceva, aș alege tot urologia oncologică. Si destul de repede a apărut sentimentul că pot face asta bine. Atunci, când îți vezi rezultatele, mai ales în lupta cu cancerul, cand reusesti sa-ți atingi scopul- acela de a ameliora sau vindeca, sentimentul este de nedescris. Nu e doar o împlinire personală, e o victorie temporară asupra morții si poate de-aceea apare uneori, la majoritatea medicilor, asa-numitul „complex al lui Dumnezeu“. Cred că e fals definit termenul pentru că implică un anumit grad de narcisism cultivat. Un chirurg bun știe că validarea vietii altora nu depinde numai de el ci de factori extrinseci pe care nu-i cunoaște si nu-i poate controla.

Abia astept să intru în sală. Imi amintesc că atunci cand am intervenit prima dată laparoscopic, am plătit eu ca să operez. Consumabilele erau atat de scumpe încât pacientul nu le putea plati. L-am operat în serviciul privat si a fost o reusită.

laparoscopie

Pacientii sunt mai reticenti, unii vin tarziu. Desi, cu tehnicile pe care le avem acum la dispozitie, multe forme de cancer se pot trata, tumorile se scot, recuperarea este mult mai rapidă. In oncologie te lupti cu moartea, dar si cu mentalitatea pacientului, care de multe ori indică ce vrea să-i faci, pentru c-a citit undeva. Medicul si pacientul trebuie să lucreze împreuna pentru vindecare. Tumorile sunt organisme vii, au propriul ritm si nici un organism nu seamana cu celalalt. Uneori iti dai seama cu ce te lupti, numai cand ajungi față în față cu inamicul, cu tumora-în acest caz- ecoghidat, laparoscopic sau clasic- chirurgical.

Unii pacienti te intreaba direct, dupa o ecografie daca tumora e malignă. De obicei le spui că așteptăm rezultatele concludente dar în oncologie pornim de la „premisa de vinovăție- a formațiunii apărute“. Si numai după ce-am parcurs absolut toate etapele necesare putem exclude un neoplasm. Altfel, punem în pericol viața persoanei.

Aveti o pregatire vastă în țară si în străinătate. Ca tânăr specialist, ce anume v-a determinat sa rămâneti în Romania? Salariile nu sunt motivante.

La varsta la care faci alegerea asta, niciodata nu o faci pentru bani. Dacă esti cu adevarat pasionat de medicină. Esti mult prea entuziasmat sa intri în sală, să înveti si tu ce vezi la altii, începi să obții rezultate.
La bani poate că te gandesti  prea târziu :). Si deja ai apartenența la sistemul de aici, ai foști pacienți- prieteni, ai familie, rețeaua de oameni care te-a ajutat sa evoluezi.

Dumneavoastră ați introdus laparoscopia interventională la Institutul Oncologic „Prof. Dr. Ion Chiricuta“ din Cluj. Din păcate putini știu ce înseamnă asta – sa reușești să sfidezi chirurgia tradițională. Povestiți-mi puțin.

De fapt, abordul „single port“ a fost folosit pentru prima data la noi in tara de catre Prof. Liatsikos in cadrul cursului anual de laparoscopie avansata- cursul organizat de noi. Profesorul Guillonneau Bertrand din Paris a reusit pentru prima data extirparea prostatei tumorale pe cale laparoscopica.
Am avut norocul sa operez alaturi de renumitul Prof. universitar Dr. Jens Rassweiler de la Universitatea din Heidelberg care ne-a ajutat masiv la implementarea tehnicilor laparoscopice in urologia oncologica la noi in Universitate- cu ocazia decernarii titlului de Doctor Honoris causa. Am mai operat impreuna cuun prieten drag, profesorul Serdar Gönzen care s-a implicat mult in organizarea cursurilor anuale de laparoscopie avansata la IOCN.

Din experiența acumulată astfel, în ziua de azi execut operatiile împreuna cu echipa de la Institut.

in sala de operatie dr. Petrut Bogdandr Bogdan Petrut Cluj urologie

Nefrectomiile totale- atunci cand s-au epuizat manevrele de conservare ale organului- le efectuez laparoscopic.

Instrumentele sunt scumpe, alegerea tehnicii chirurgicale trebuie verificata în etape, să vezi ce se potriveste si ce nu, nu-ti permiti sa pierzi nici un aspect, tumora canceroasa disemineaza repede. Dar când văd pacienti care se plimbă pe hol a doua zi dupa operatie, zambesc si dâm mâna, e un sentiment pe care nu-l pot descrie. Pacienti care în urma cu cativa ani ar fi stat internati 2-3 saptamani dupa interventie.
Cat de dificil este sa faci muncă de cercetare in Romania? In domeniile de interes mentionate, intra laparoscopia urologică si endourologia, terapia cancerului renal si prostatic. De asemenea, sunteti pasionat de designul si proiectarea instrumentelor medicale minim-invazive. Statul roman vă ajuta sau sprijinul vine din colaborarile cu institutii de afara?

Statul roman nu, statul român din fericire ne mai ajută :). Ne mai oferă suport si autoritatile care au competente in distribuirea fondurilor. Incercăm sa atragem sprijin si colaborare de afara, mai lucram si pe proiecte europene, facem schimburi de experiente. Ne zbatem sa compensăm lipsa personalului ori a instrumentelor de cea mai buna calitate.
M-ati întrebat despre montarea stenturilor, despre cateterizarile tractului urinar, interventii care par invazive și dureroase. Sa stiti că se fac sub anestezie generala. Pacientul nu suferă, nu simte durere. E important sa lucram cu materiale bune, din cele foarte bine tolerate de organism. Numai ca exista o piața largă, care nu oferă întotdeauna solutiile ideale pentru medic si mai ales pentru pacient. Pe cât posibil, evit produsele mediocre. Nu e întotdeauna usor- din cauza sistemului de licitatii publice.

Pentru curiozitatea mea si eventual a cititorilor- o să vă rog să vă amintiți una dintre cele mai dificile intervenții din sală. Sau un caz care v-a fascinat mai multa vreme. Ne puteti da cateva detalii anatomice din timpul interventiei?

( dr. Petruț priveste spre fereastră ca si cum ar rememora bucăti dintr-un film. Reusesc să citesc emotiile si observ o umbră pe chipul medicului. Oftează puțin.)

dr. Petrut Bogdan urologie oncologica Cluj

Haideti sa va spun întâi un caz recent la care mă gandesc cu bucurie. In primavară, am operat laparoscopic o mămică gravidă. Formațiune canceroasă pe rinichi. Nu mai puteam aștepta- nici eu în calitate de medic curant, cu atat mai puțin ea. Am reusit sa-i păstrez ambii rinichi funcționali, am scos tumora, a dus sarcina la capat. Acum este sanătoasă.

Dar am avut odată un pacient tânar, un baiat de 24 de ani cu tumoră canceroasă- testiculară. Agresivă. Avea metastaze retroperitoneale deja. Am stiut ca trebuie sa-l operez si că-l pot salva dar pacientul meu avea o anomalie anatomică. Artera Adamkiewicz este cel mai mare segment medular anterior arterial care irigă măduva. Si de obicei e situata în torace. Pacientul meu o avea în abdomen, în plină tumoră malignă! O variatie anatomica extrem de rară. Ca sa scot tumora, trebuia sa sectionez artera. Adica să-l las paralizat de la brâu în jos. ( dr. Petruț face o pauza, respiră adânc si retrăieste povestea altei vieți)
Nu au fost decat doua variante acolo. Viu si paralizat sau… (se opreste din povestit)

I-am explicat pacientului ce se întamplă si ce optiuni avem. A înteles, dar eu tot voiam sa fiu sigur ca întelege riscul, viitorul lui. Rolul meu e de a salva vieti. Ma lupt cu cancerul. Pacientul trebuie sa lupte cu mine. Inainte de a intra în sală, m-am dus la el si l-am întrebat ce-si dorește.
Cât de departe vreti sa mergem?“.
„Domnule doctor, vreau sa-mi văd fetițele crescând!“
Atunci am stiut că si-a asumat si el. Am scos „cancerul“. Am sectionat vena. I-am salvat viata, îsi vede fetitele crescând dintr-un scaun cu rotile. Are totuși o relativă mobilitate. Si mă întreb adesea: oare acum mi-ar mai raspunde la fel? Oare de câte ori si-a spus în sinea lui că era mai bine daca nu o tăiam?

În cabinet, văd acum omul sensibil si plin de empatie. Sigur, cand iese pe ușa aceasta, este acel guru din sala de operatii. Asteptat cu nerabdare la vizite. Medicul la care sunt trimisi pacienti din țară si din strainatate. Pacientii vorbesc in saloane despre el cu mult respect.
„Mi-a facut asta si aveam ceva acolo si nu mai am. Medicii din orasul meu nu mi-au dat sanse. Dar am ajuns la dr. Petrut. Si pacientul dv, e tot la dansul?“

Liniște, apoi continuă: „stiu că disemina dacă tăiam în două tumora. De ce el a trebuit sa aiba artera situată în abdomen....“

 

Cum reactioneaza femeile cand ajung la medicul urolog, le considerati mai dificile ca pacienti sau barbatii sunt mai fricosi?:) Pentru ce fel de probleme ajunge o femeie la urolog, in general?

Pietre si tumori. In general, tumorile îmi ocupă cel mai mult timpul. Sa stiti ca si o femeie cu piatră la rinichi sau cu o formatiune pe tractul urinar, tot la urolog ajunge. Nu exista o distributie anume, pe sexe.
O, da, barbatii sunt mai fricosi 🙂

Cum va împărtiti timpul între Institut, partea didactica, consultatiile private si deplasarile pe care le aveti de facut?

Timpul e greu de împărțit dar mă organizez. Ca orice alt medic chirurg, petrec mai mult timp cu pacienții sedati în sală decât comunicând cu ei. Am zile în care operez de la 4 până la 7 persoane. Depinde.
Dimineața sunt la Institut, în policlinică, pe secție ori în sală, dupa masa la privat. Îmi place mult și partea didactică, le predau studenților de la UMF. E contagios elanul lor, motivatiile, speranțele! Îmi place sa-i observ pe cei dinamici, perseverenti, care cred ca pot sa schimbe lumea, sistemul, banii nu îi motivează, ei vor să revoluționeze medicina!
Care sunt cele mai dese forme de cancer pe care le diagnosticati? Si care ar fi principalele simptome pentru care un pacient ar trebui sa ceară imediat un control urologic?
Cancerul de prostata, îl descoperim adesea ecoghidat, e o maladie care apare destul de des, ca și cancerul de col uterin la femei sau cel mamar. Rinichiul iarăși, cele doua organe prezintă unele din cele mai ascunse tumori, nu au simptomatologie până în stadii avansate.

Tumorile renale incipiente, se descopera accidental la ecografie. Apoi, rinichiul nu se biopsiaza. Nu riscăm diseminarea. Incercăm tratamentul cu conservarea organului. Totuși, în unele cancere, eliminăm mult țesut, dacă ai cinci ganglioni, poate numai doi sunt atinși dar trebuie scos tot, până la țesutul sănătos, pericolul diseminarii e prea mare. Unele operatii sunt agresive și mutilante pentru pacient. Insă am început să introducem tehnici mai puțin invazive. Le punem deja în aplicare la Institutul Oncologic din Cluj.
Injectăm în zona tumorală un trasor ICG care urmăreste absorbtia la nivelul ganglionilor limfatici prin ultraviolete. Apar colorații strict pe ganglionii care drenează din tumoră. Astfel, îi putem scoate fără a exciza si ganglionii care drenează din zonele sanatoase. Tehnica o facem laparoscopic, făra incizie, initial era folosită pentru cancerul prostatic.
Litiaza renala. Ati observat o rata mai mare la barbati sau la femei? Sunt cazuri in care asa-numita „piatra la rinichi“ se poate elimina doar cu medicatie? Ar exista niste cauze externe dovedite stiintific, de care ne-am putea feri? Piatra se poate reface odata inlaturata?

(Dr. Petrut râde)
Vad c-ati vrea să vă confirm că barbatii fac mai des pietre. Nu vă pot confirma asta, nici aici nu există o distributie pe sexe. Dar se pare că noi, barbatii, facem mai des infarct :).
(ma amuz, dar as vrea sa-i spun ca pe noi femeile ne doare inima mai des, telefonul îi sună, e chemat la sala pentru urmatoarea operatie, ma simt putin vinovata.)
Vin imediat.

dr Petrut Bogdan Cluj urologie oncologie
Medicul dă niste indicatii si continuă să-mi vorbească.
Uite, îti spun un secret si poti sa-l dezvălui pe blog. Sunt pregătit pentru expulzia unei pietre de 4 mm. Si nu ma aflu la primul supliciu. Iau medicatia pentru expulzie. Dar piatra rămâne piatră si nisipul se elimina ca atare- nisip. Așa că-mi țin colegii aproape, nu stiu niciodata cand o sa am nevoie de ajutorul lor (râsete).
Dupa prima, am renunțat la Cola. Piatra s-a refacut. Si-apoi m-am supărat si am băut din nou cola 🙂

Din păcate, cei care au avut odata litiaza renala, sunt candidati la mai multe interventii. Cauzele sunt metabolice, congenitale. Depinde cat de activa metabolic e piatra. Unele se elimina singure, altele nu coboara, sunt ascutite si se inclaveaza in tesut.

O ultima intrebare, ca sa iesim din sfera medicala. Ce hobbiuri aveti, cum va place sa va petreceti timpul liber ca sa acumulati energia pe care o folositi zilnic în spital?

Motocicleta! Nu am adictia aceea pentru viteza, nu sunt vitezoman, mie-mi place spiritul de echipa care se crează într-o iesire, între membrii pasionati de motociclism. Imi plac traseele, cursele lungi,  urc pe motocicleta si gandurile cotidiene raman în spatele meu. Pe moment măcar.

Ii mulțumesc domnului doctor și încercând sa mai fur câteva completari, alerg și eu în direcția lui, în labirintul de la Institutul Oncologic. Îmi răspunde cavalereste, calm, cu o stăpânire de sine care crește cu fiecare pas. Pentru ca intră pe teritoriul lui și iese din cel al interogatoriului meu încotoșmănat în eterna curiozitate feminină. Brusc, văd ca-n fața noastră scrie Bloc Operator ( sa nu îndrazniti sa intrati că vă mâncăm de vii- mă rog, ceva de genul), ma opresc stanjenita si-mi dau seama c-am venit in directia gresita.
„Eu pe unde am venit?“ întreb ca soarecele în rotită.
Dr. Petrut zambeste amuzat: „uite, pe acolo“ . Si cu siguranta, a mai castigat cel putin o batalie ieri.

dr Bogdan Petrut urolog oncologieP.S Fotografiile mai bune sunt din arhiva personala a dl-ului Dr. iar cele mai miscate ii apartin lui Hapi, oricum, ele nu pot fi preluate fara acord prealabil. Multumesc.

Orice suma, o ajuta pe Hapi sa ramana demna in fata Justitiei.Multumesc!

Similar Posts

34 Comments

    1. Draga, daca asta iti suna tie a reclama, n-ai decat sa scoti ceaiul de musetel si sa-l pui pe un tifon cald.
      Nu c-as fi asteptat vreun ” multumesc”…

  1. Intr-adevar, e mare lucru sa afli amanunte despre un doctor bun, altminteri stiu cum este sa intrebi de bezmetic in stanga si-n dreapta. Cred ca majoritatea am cautat un specialist la un moment dat si majoritatea am luat si tzepe ducandu-ne orbeste la fitecine, asa ca orice informatie sigura e aur curat.

    1. Sa ma fi vazut pe mine cand am auzit de “urolog”. BUN. Nu orice urolog.
      Am facut tot posibilul sa obtin interviul pentru ca a operat cu succes pe cineva apropiat si acu tin aproape paleta de muste, sa vad daca mai apare cineva care-ar insinua ca fac bani din interviuri medicale.
      Uite, mie nu-mi place sa dau un search pe google si sa gasesc doar CVuri sau numere de telefon de la clinici, despre un medic. Ori articole traduse- pe care nu le pot aborda pacientii.

  2. Sa-i dea Dumnezeu multa sanatate! Mi-a operat baiatul acum 4 ani si trei medici au spus ca o sa creasca din nou cancerul si ca nu mai traieste cateva luni daca nu scoate rinichiu! Alaltaieri a facut analize.

  3. Frumos articol. Ma bucur ca sunt medici care se preocupa sa explice pacientului inainte de orice investigatie. Din cauza astora badarani (de genul profesor universitar vine la examinarea rezidentilor si spune pacientului scurt: DEZBRACA-TE… pacientul s-a simtit ca intr-un lagar nazist).
    Sper ca acest articol sa fie citit si de medicii de familie si sa stie sa dea trimitere (nu mi se pare normal ca pacientul sa caute un doctor specialist, medicul de familie e cel ce face trimiteri dar si preventie).

    1. Multumesc pentru vizita.
      Uite, asta nici eu nu stiu- daca un medic de familie poate da trimitere la medicul pe care l-ar prefera pacientul, in fond asa ar fi normal. Daca ma tratez de doua ori la X si stiu ca e bun, de ce sa ajung cu aceeasi problema la Y, care nu-mi stie istoricul?

  4. Foarte adevarat: medicul nu se lupta numai cu boala, ci si cu pacientul. Sunt unii atat de incapatanati incat prefera sa moara decat sa asculte de medic. Mi-au dat lacrimile cand citeam de tanarul care a ramas paralizat. Foarte frumos interviul, multumesc

    1. A fost impresionant cand l-am auzit povestind. E ca o portita, prin care intri si tu, ca cititor “in sala”.

  5. Faptul ca pot detecta felul in care a diseminat sau nu celula canceroasa mi se pare un mare pas inainte pentru un spital romanesc. Oricand as opta pentru un spital din Cluj, nu din alta zona a tarii!
    Din pacate eu am prins acele vremuri… cu sora mea, cand se scotea tot si nu exista niciun test de genun celui cu trasor si cu reactia la antigen (cred ca despre asta e vorba).
    Frumos interviu!

  6. Felicitari, Hapi, pt interviul deosebit de informativ, interesant, scris ff curgator si inteligibil si totodata placut, in ciuda temei dificile plus a manierei de abord si ea complexa, si anume interviul jurnalistic. Am citit cu mare interes acest articol, care pt mine, in afara informatiilor prezentate reconfirma in plus in ochii mei calitatile tale de blogger
    talentat si integru…pt ca eu personal sincer nu
    cred ca un medic ar acorda un asemenea
    interviu cuiva pe care sa nu-l fi evaluat deja ca
    avand calitatile unui jurnalist autentic integru plus se vede ca si tu ai reusit sa-i pui intrebarile care sa ii faciliteze expresia in acest forum de public larg, in plus chiar fata de aptitudinile lui pre-existente de educator.

    1. Multumesc Rudolph. Esti prima persoana care a intuit – am “alergat” pur si simplu dupa interviul acesta, dl Dr a fost sceptic, este normal, numai de mine nu avea timp dar din fericire am reusit sa-l conving ca ar trebui sa-l cunoasca si altii.

  7. semizei!
    tocmai am un urolog din Austria in vizita care spunea aseara de ce a plecat de 15 ani si de ce vrea sa se intoarca!

    1. Iti multumesc si eu Carmen, pentru ca ma citesti.
      Sincer, de interviurile medicale sunt si eu entuziasmata. Nu pentru ca patrund intr-o lume care-mi place ci pentru ca vorbesc despre oamenii care m-au ajutat direct sau indirect si si-au smuls din timp sa stea de vorba cu mine, sa-mi povesteasca si alte intamplari din lumea lor.
      Consider sistemul de sanatate per ansamblu defectuos dar avem medici buni, care-au ramas! Nu stiu ce ne-am face fara ei.

      Uneori mi-as dori ca romanul de rand- cum sunt si eu- sa vada cum sunt si serviciile medicale din vest. Pentru ca isi imagineaza degeaba c-aici vii cu-n prurit si-o durere de cap la spital si toata echipa sare pe tine in 5 minute sa te ajute.

      Ai nevoie de un specialist? Foarte bine, fa-ti programare. Varu-meu a asteptat 6 luni sa ajunga la un dermatolog! Ar fi trebuit s-astepte. Pentru ca medicul de familie habar nu avea ce poate fi. L-am adus eu in Romania unde i s-a pus diagnosticul corect, tratamentul si totul a trecut. In 3 zile.

  8. Il cunosc foarte bine pe domnul doctor; dupa o ecografie la Cardiomed la dumnealui, mi s-a ridicat o suspiciune de tumora si de un cheag pe artera renală! Domnul doctor m-a trimis la policlinica Scandia pentru efectuarea unui CT unde suspiciunea a rămas ,cu specificația ca de data aceasta tumora “ar fi o neoplazie” ( cancer adica) .Am crezut ca se dărâma cerul pe mine cand am auzit acel diagnostic; am mers înapoi la domnul doctor Petruț cu toate acele documente,unde domnul doctor m-a trimis la inca o investigație ,fapt pentru care m-a trimis la dansul pe secție cu un bilet pentru a mi se face o imtravenoasa! Am fost împunsă de vreo 5-6 ori insa asistenta nu a reusit sa imi găsească vena!
    Atunci m-a străpuns un gând: poate ca n-o fi ceea ce se spun astia
    Am trimis toate acele documente la fiica mea,care pe vremea aceea își facea un stagiu la un spital din Erlangen ( fiind medic) . A fost un chist mic ,care se încadra in clasamentul bosniac la nivelul I De atunci au trecut peste doi ani! ( In realitate am ajuns la Cluj pentru o părere legată de sfera ginecologica si am vrut sa imi controlez rinichii preventiv) .Concluziile se trag singure

    1. Draga mea, concluzia este una singura si foarte clara. Esti norocoasa. “In oncologie pornim intotdeauna de la premisa de vinovatie a formatiunii”.
      Nu stiu de cate ori ai fost “impunsa” ori cat de relevant e faptul ca cineva nu ti-a gasit vena. Mi se pare insa excelent faptul ca s-a urmat protocolul de rigoare.

      Tot din oncologie am fost trimsa acum multi ani, adolescenta fiind la 3 medici pentru 3 pareri diferite. Ghici ce, nici unul nu era clarvazator si niciunul n-a vrut sa riste o eventuala malignitate a unor noduli pe care-i aveam.

      Asa ca am ajuns-treaza si speriata, pe masa unei doctorite foarte dragute care cu un ac cat cele 5-6, mi-a umblat prin san si mi-a explicat ca va colecta cate putin din fiecare.
      Nu am simtit altceva decat frica.

      Rezultatele au fost bune, apoi am trait fericita si linistita cu ai mei noduli.
      Nu pot decat sa le multumesc acelor medici 🙂

      Sanatate.

      Si nu uita sa-ti intrebi fiica cat ai fi asteptat “aici” ca sa ajungi la acele investigatii :). Desigur, tot pornind de la premisa ca fiica ta n-ar lucra intr-un spital, sa-ti puna o pila.
      Si cu sinceritate-ti spun ca-mi cer iertare ca indraznesc sa afirm ca nu-l cunosti deloc. Altul te-ar fi asezat eventual pe masa de operatie, fara prea multe investigatii, ca doar de-asta exista chirurgie.

  9. Multumesc pentru articol! Azi am fost la o consultatie la dl. dr. Bogdan Petrut. Am mers cu incredere pentru ca a fost la recomandarea medicului meu curant oncolog, insa acum increderea mi-e inzecita! Voi avea nevoie de o interventie chirurgicala cat mai curand posibil, insa felul in care dl. dr. mi s-a adresat si modul in care mi-a explicat “cum si de ce” au facut sa dispara orice angoasa pe care orice pacient ar avea-o in asemenea momente. Din pacate, problemele de sanatate pe care le am, m-au purtat de multe ori spre Cluj in ultimii trei ani, insa am avut sansa sa fiu tratata de medici competenti, carora nu pot sa le reprosez absolut nimic. Se pare ca azi am am cunoscut inca un OM.

    1. Corina, îmi poți detalia experiența (eventual, pe privat)… În curând voi ajunge si eu la d-l doctor.

  10. nu e nici o reclama omul e beton armat ca si doctor. acum in oricare meserie se pot face greseli probabil ca si el are cateva( presupun ) daca ar fi sa-i dau o nota 9 e nota lui

    1. Eh, toti care ma citesc de ceva vreme stiu foarte bine ca nu scriu “reclame” pe “Interviu” si ca-n tot blogul asta, de 4 ani sau cati 5 or fi, poate troneaza vreo 10 advertoriale, foarte vizibile de altfel. Tipa de sus e o veche clienta care ma citeste in draci dar scrie numai cand vrea sa-mi… zgandare eventuali hemoroizi. Niciodata la subiect 🙂
      P.S. Nu am. Hemo.

      Subscriu, este un medic beton!

  11. Am 44 de ani si de cateva luni ma inteapa ceva in spate, in zona rinichilor, cateodata e ca o apasare si parca urinez prea putin compar cu perioada dinainte sa simt intepaturile. Le suport, dar o data sau de doua ori am simtit ca ma incovoi de la intepatura si am vrut sa urinez dar nu am putut, apoi am stat in apa fierbinte, c-am citit undeva c-ar ajuta, dar m-am cam speriat, am facut un ecograf la privat, locuiesc in jud BN si n-au gasit nimic, analize de sange n-am facut. Cum se fac programarile la domnul doctor? Numai la oncologie se poate merge?

  12. Vai, Hapi, acum stau si ma intreb daca sotul meu nu ar fi putut sa-si faca o anumita operatie la Cluj… A facut-o la Bucuresti, a fost OK, tot laparoscopic, doar ca o anumita sonda interna folosita a fost de foarte proasta calitate si nu i-au spus decat cand a fost clar ca trebuie sa i-o schimbe. Pe viu! A stat vreo 3 saptamani in spital in loc de una. 🙁 Dar bine ca e ok.
    Poate daca stiam atunci, cercetam si la Cluj.

    1. Pe viu? Brrr, ma ia cu frisoane. Imi pare asa, ca si cum ti-ar introduce un tubulet in nas, sa ti-l scoata pe ureche, fara K.O :)))

      Felicitari merita sotul tau, stii ca de obicei barbatii sunt fricosi. Mai ales cand e vorba de… alde zone sensibile.
      Uite, aici, am inteles ca te aseaza frumos pe masuta, lugu-lugu, acu-n vena, good-bye- ca-s foarte multi care-asteapta, nu e timp de povesti la interventiile minim invazive, dar te trezesti… “intubat”. Nu-mi pot da seama, doamne fereste, cat disconfort produce/daca produce pe termen lung dar mi se pare foarte important sa se recurga la anestezie.

      Asa a fost si cu cazul meu- cred ca-ti aduci aminte, cu maxilo-faciala. Multi s-au mirat ca nu m-am operat in Germania. Ori in Germania, medicul la care am fost- ma aflam acolo si durerea era insuportabila- mi-a spus ca o face laparo. Totusi, in cazul meu, ceva n-a sunat bine. Ala voia sa ma opereze laparo fara sa-mi fi facut tomograf, pe un simplu filmulet.
      Chestia din sinus migrase… Medicul meu din Ro mi-a spus clar ca cea mai buna abordare este cea invaziva, ca sa deschida si sa vada ce e acolo. Daca “ma curata” pe jumatate riscam oricum nevralgii si dureri toata viata.
      Ma bucur ca m-am operat in tara.

  13. Acum douazeci de ani am avut ” nisip la rinichi”. S-a rezolvat relativ usor, dar au fost cateva zile cumplite, de care imi amintesc cu groaza si acum. A fost cea mai mare sperietura a mea din punct de vedere medical.

    1. Imi amintesc acum, ca mama imi spunea ca “atunci cand eram mica” am avut “nisip la rinichi”.
      Eu sper sa am nisipuri si pietricele numai sub talpi de-acum incolo 🙂

  14. Am fost operta laparoscopic de dl doctor Petrut, sunt la a treia operatie, e prima data cand m-am dus acasa dupa doua zile! Am stat in spital in Constanta si doua saptamani si o data aproape o luna datorita complicatiilor.

    Irina- Constanta

Leave a Reply to Mirona Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *