Ce îți dorești este lucrul de care ai nevoie?

jolly jokerPerechi frumoase. Unele sunt triste și plictisite, la pachet. Cu trăsăturile lor ideale cu tot. Se plimbă prin Plaza de la Reina. Sunt tineri. Arătoși. Bine îmbrăcați. Dacă chipurile lor arată dezolare și plictis, cum să-i descriu altfel? Perechi ciudate, evident nepotrivite în scurta distanță focală a altora, râd la unison și le sclipesc ochii. De bucurie. Oamenii își pasează repede epidemia sentimentelor nu doar herpesuri și vărsat de vânt.

5 bătrâni, da bătrâni, pricepeți voi, de-ăștia de 70-90 par fotomodelatori de exaltare. Sunt fix în fața noastră, vin spre noi și-mi atrag atenția cu gesturile neobișnuite, chiar bizare. Sunt muți, aveți voi idee cum râde un mut? E clar că n-ar schimba momentul, locația, grupul.

Un travestit rulează pe-o bike de curg apele pe el, cred și eu, are niște stiletto de 15 și-mi vin în gând pantofii roșii din piață. Rochie cu strasuri, mulată. De mușc-o trântă dandy Mazăre, își fracturează ciontu. Zic și io. Măcar unu. Că nu se merge așa pe biță.
Oprește, da cu greu. Bărbatul are cam 1,90 cu tot cu tocuri, e bine făcut, are țâțe, perucă, dar se vede de la bradu albastru că-i bărbat. Pare agitat. Peste tot e plin cu noi toți, de toate culorile, taliile și limbile. Dar pe el se lipesc o droaie de priviri. Că-i mulată rochia, apropo de ciont. Și nu-i plăcută priveliștea. Pentru mine. Sigur are o mulțime de admiratori pe facebook. Jumate se prefac. Ca noi între noi.

O seniora și poate fiica ei sunt la mică distanță de dreapta mea. Pășesc chinuit. Ceva defect la picioare. Ambele. Le depășesc, le aud vorbind de-ale lor, voci plăcute și calde.
plimbare perechi valencia

Majoritatea sunt din categoria pe care-ați încadra-o la normalitate. Probabil. Atunci când nu butonează un iphone, își urmăresc copiii, iar alți normali își plimbă cățeii prin mulțime. V-am mai povestit c-aici cățeii sunt must have, precum copiii în Maroc. Si pisoii în România.

Scriu pentru foarte puțini dintre voi. Nu mai lăsați facebookul să vă deprime. Am să vă dau un link către un articol care m-a impresionat prin simplitate, o pată galbenă.  Plusez spunându-vă că toată viața mea am vrut și altceva! Am tânjit și o să mai șterg zgura amintirilor cu pretenții absurde! Mărturisesc că uneori, în egoismul meu, am ajuns în locuri în care mi-aș fi dorit să fiu cu altcineva! C-am suferit văzând pozele de familie a lu Ionescu. Nevasta lu Ionescu m-a disprețuit pentru că, măcar la un moment dat a simțit că i s-a dus tinerețea cu anii și că nu numai ei îi creștea burta în nouă luni ci și tânărului frumos din ziua nunții: lu Ionel, da. Ne-am invidiat. Dar eu nu-i vreau viața, Ionelu, mașina, copilu și sigur nici ea nu încape în substanța existenței mele!

panorama valencia

Nu există o inimă dezlegată de-orice suferință ori adicție, decât pe termen scurt.

O iubire mare se va consuma chiar și la capătul pământului ori într-un sat uitat de lume. Va arde, cu tinerețe, frumusețe, sexualitate, fluturii vor involua în viermi de mătase. Vei vrea alt bărbat și o să visezi altă femeie.

În orice loc ai fi, vine o zi în care vrei în altă parte!
Apoi, când ți se mai liniștesc apele-n ligheanu în care înoți, deși pe facebook check-in-ul indică Mediterana, îți crapă mâțu, șoarecu leșină în rotiță sau mai rău, cade bunu-to-n fântână. Ori ți se strică un dinte sub lucrare, te verifică fiscu pentru nuștiuce declarație și-ți ia juma din încasările pe 5 ani plus 5 ani din viață.
Nimic nu înbolnăvește mai tare decât dorința de-a avea ce nu ți-e dat să ai. De-a simți ce crezi că n-ai simțit încă. De-a fi iubit cum născocesc pe bloguri tinerii cu trei tuleie și 14 ejaculări precoce. De-a avea banii lu ăla ce-i șef la Rotary club în orașul tău. Și în sfârșit, oricât te-ai preface, nu vei rămâne într-o mare iubire.
Și dacă nu accepți asta, nu poți fi bine cu tine.
Noi, oamenii avem nevoie de apreciere, de validare. Rar o să spunem c-am înșelat, c-am dat greș, c-am cauzat o mare suferință, c-am pierdut din vina noastră un om drag. De obicei vom alege să arătăm tot ce credem că e mai atractiv și mai plăcut, mai amuzant. Vom încerca să părem duri sau nepăsători pentru că aici putem. Independenți și siguri pe noi. Și-i vom trimite la dracu pe cei care îndrăznesc să spună că în realitate nu am fi așa. De asta deprimă facebook. E oglinda realității din care extragem cu grijă toate elementele asupra cărora, în viața reală NU deținem controlul!

Ai un job bun? Un iubit pe care te poți baza? Ești sănătos? Ai un apartament drăguț? Ești liber să mergi în oraș dacă vrei, ai prieteni? Ai copii? Poți călători din când în când? Ai fost bolnav și acum ești bine?
Când i-ai mulțumit ultima dată lui Dumnezeu pentru UNUL din aceste lucruri? Sau crezi că e strict meritul tău? Indiferent de răspuns, nu uita că alții și-ar dori ce ai tu. Și invers.

Vreau să fiu plătită ca să călătoresc, să gust bucate-n restaurante alese, să fiu pe scenă, să zbor cu Emirates la clasa bussines, ba chiar vreau să fac o lună voluntariat într-o tabără de refugiați alături de un ONG serios! Vreau să am firma mea, cartea mea editată, îmi vreau prietenii înapoi. Si eu aș mai vrea să iubesc odată, vorba aia, ca la început, și eu mă întreb cum ar fi mers iubirea aceea neconsumată, a cincea cred. Sau a opta. Casă cu gărduț alb nu mai vreau ci să-mi amenajez frumos camera într-o zi și să am un dulap maaaare. Și eu aș fugi în lume câteodată. A… pardon. Eu am fugit în lume. Și m-am întors spășită înapoi. Eu n-am fost puternică așa cum păreți voi, mulți dintre voi, așa cum cred că sunteți.

panorana strada valencia

 

După tot ce-am trăit până acum, dacă analizez aceste dorințe, văd că ceva s-ar schimba în viața mea dacă măcar una s-ar îndeplini. Că cineva ar dispărea. Și n-aș putea trăi, chiar n-aș putea acum, fără unul din puținii oameni care mi-au fost în dreapta la greu, mai ales la greu.

16 thoughts on “Ce îți dorești este lucrul de care ai nevoie?

  • January 7, 2016 at 11:35 am
    Permalink

    In cele din urma cu totii vor intelege (oare?) ca timpul este singurul care nu se poate cumpara. Si ne batem joc de el visand la aiureli si dorindu-ne lucruri care nu ne vor face mai frumosi, mai destepti, mai intelepti. Acum este tot ce avem si ar trebui sa-l apreciem pentru ca este 🙂

    Reply
  • January 7, 2016 at 1:18 pm
    Permalink

    Sunt lucruri pe care ajungi să le înţelegi abia atunci când vezi şi o altă faţă a vieţii.

    Reply
  • January 7, 2016 at 3:05 pm
    Permalink

    intelepciunea…se spune ca apare odata cu inaintarea in varsta, cred totusi ca multora nu le e dat sa o intalneasca, apare insa resemnarea, poate e o fateta a intelepciunii si ea..

    Reply
  • January 7, 2016 at 7:31 pm
    Permalink

    Sper ca ai gasit ce cautai. Imi permit sa iti recomand un film. Poate l-ai vazut deja dar daca nu…
    By the sea. Angelina cu Brad.
    Toate cele bune.

    Reply
  • January 9, 2016 at 7:34 pm
    Permalink

    M-a intristat articolul asta. Desi e genul de material cu care m-ai cucerit cu luni in urma. Mi-ar fi placut sa imi fii sora. Sau mama. Sau matusa. Sau ceva pe acolo. Sa ma inveti din cand in cand lucruri pe care le inteleg dar asupra carora nu ma opresc sa reflectez.

    Reply
  • January 12, 2016 at 9:53 am
    Permalink

    Cand citesc cuvintele astea simt ca te cunosc, macar asa putin de tot.
    Eu incerc sa par puternica, dar cei care ma cunosc bine, isi dau seama de adevar. Uneori ma supar pe al meu iubit ca nu poate sa-si ascunda sentimentele de lume, mai ales tristetile.O fi bine?

    Reply
  • January 13, 2016 at 4:23 pm
    Permalink

    Draga Hapi, frumoase lucruri ai spus, dar vezi tu, ca sa ajungi la concluziile astea iti trebuie un dram de intelepciune si sa te scuture viata putin… Si eu mi-am dorit multe, am alergat dupa multe, am dobandit multe, si totusi aveam un gol in suflet… a durat ceva pana mi-am dat seama ca am nevoie de atat de putine… Putine, dar un pic diferite de ce imi dorisem in nebunia mea…
    Azi ii multumesc lui Dumnezeu pentru tot ce mi-a dat si ce NU mi-a dat 🙂

    PS: am citit “vreau sa fiu platita sa ma casatoresc” in loc de “vreau sa fiu platita ca sa calatoresc” :)))

    Reply
    • January 23, 2016 at 9:39 pm
      Permalink

      Da, da, vreau o turmă de cămile și așa aș fi de acord să mă mărit. Iau un fund european și cumpăr niște palmieri, mă duc la țară și-i plimb pe fermieri cu cămila printre ferigi și palmieri.

      Reply
  • January 20, 2016 at 1:09 pm
    Permalink

    Taci, maaa! Ca nu-i nimeni puternic, doar se dau zmei in patratica lor.

    Reply
    • January 23, 2016 at 9:26 pm
      Permalink

      Ba da Mixy, cred că sunt un fel de puternici pe care nimic nu-i penetrează, cu atât mai puțin suferința celor din jur 🙁

      Reply
  • January 22, 2016 at 12:45 pm
    Permalink

    Vreau sa stiu ca esti bine!Ai cam disparut si te-am cautat!
    Ai grija de tine!

    Reply
    • January 23, 2016 at 9:18 pm
      Permalink

      Sunt bine Ioana, te îmbrățișez, o să revin când o să cred că e momentul.

      Reply
  • January 27, 2016 at 9:49 pm
    Permalink

    De niste ani nu-mi mai doresc nimic. Nimic special. Poate ca sa-mi demonstreze ceva numai de ea stiut, viata mi-a oferit surprize mari si bune in chiar acesti ani.
    Iar pe bloguri mi-am aratat toate vulnerabilitatile si, cu toate astea, mai multe persoane mi-au spus ca ma admira, ca as fi puternica, chipurile, tocmai fiindca am avut curajul sa ma arat asa, cu toate tristetile, nereusitele si lacrimile. Eu credeam ca-i exact invers… Orice e relativ…

    Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *