Ce înseamnă sa fii credincios?

Intr-unul din episoadele sezonului 5 din Grey Anatomy , Izzie începe sa-l vadă pe Duquette – pe care scenarista îl ucisese cu un tromb plasat dupa operatia „reusita” . Izzie e convinsa ca i-a sărit o doaga si îl intreaba pe un pacient cu alura de șaman indian daca crede ca sufletele mortilor pot intra in contact cu noi. Omul foarte bolnav îi spune că da -între timp apare cardioloaga (care avea sindrom Asperger) si declară ca ea crede în stiinta.
Indianul îi explică lui Izzie ca „doamna doctor are capacitatea de-a crede ceea ce poate fi probat prin stiinta. Dar capacitatile mele trec dincolo de aceasta faza materiala”. (foarte interesanta e faza în care tipa cu Asperger îl opereaza pe indian si dupa ce desprinde inima din corp în vederea transplantarii aceasta continua sa bata. Toti sunt socati iar lady doctor repeta mereu ca asa ceva nu a fost probat stiintific dar ca a citit intr-un studiu ca e posibil sa se întâmple )

Alaltaieri am nimerit prin intermediul televizorului meu care functioneaza cu o juma de baterie si două palme, pe un post de prin Saudi Arabia unde un nene cu o batista crosetata în cap a povestit 15 minute că e strict interzis sa ne tinem unghiile lungi, sa ne vopsim- ca vezi doamne daca esti musulmană nu te poti ruga beștelită cu nuanta Corai de la Farmec. Si ca noi astia, din toate sectele – care ne rugam cu cioara *pardon unghia *vopsită o facem degeaba. Mi-am si imaginat cum Atotputernicul directioneaza un folder cu rugaciuni în trash din cauza acestor inadvertente

La vreo cateva luni dupa ce ma pălise binecuvantarea muiereasca, am intrat într-o biserică , am pupat niste icoane (o fac si acum – daca vor fi discutii pe tema asta le prefer amiabile) si am stat la liturghie. Dupa ce-am iesit am observat că pe usa era lipita o coala de hartie prin care Evele care se dezintegrau pe dinauntru erau rugate sa stea la usa si sa nu sperie îngerii prezenți la fața locului
Cunosc dogmatica pe care se bazeaza aceasta regula -dar asta nu înseamna ca o accept ca fiind rezonabila.
Adica tii zece prunci care joaca v-ati ascunselea si nu pricep de ce-s acolo – la slujbă/ dar nu lasi înăuntru o femeie care vrea sa se roage pe motiv ca eliberează hormonii ?
Mda. Necurat e cel care îsi minte si îsi înșeală semenii în mod repetat si voit. Nu trupul uman atins de legile naturale.

In opinia mea – sa crezi în Dumnezeu este atât o alegere personala cat si o nevoie fara de care nu poti trăi. Pentru ca esti conectat cu El indiferent cum îl percepi, cum ti-l închipui. Ai o scanteie care ti-a lasat-o El si stii ca o au toti oamenii nu numai tu. O percepi si esti fericit ca exista. Lucrul asta te face mai bun, mai îngăduitor, mai responsabil pentru ca stii ca nu esti doar o bucata de carne cu stampila valabilitatii înscrisa în ADN.
Poti sa practici o religie , poti sa nu apartii niciuneia, El este acolo si nu dispare.
Cartile sfinte au incontestabil rolul lor – pentru ca nu putem evolua spiritual fara ajutor.
Dar exagerarile si ritualurile supra-evaluate nu fac decat sa ne trimita spre extreme. Dumnezeu este simplu. Dar natura umana se simte datoare sa îl prezinte tare complicat .

77 thoughts on “Ce înseamnă sa fii credincios?

  • July 4, 2012 at 9:47 am
    Permalink

    cât am plâns la partea aia din serial , Duquette a fost John din Supernatural , dacă urmărești știi ce zic … în fine… cât despre Divinitate , nu știu ce să zic , nu-i specialitatea mea , eu de obicei cred în ceea ce văd , deci la partea asta nu m-ai prins bine 😀

    Reply
    • July 4, 2012 at 12:53 pm
      Permalink

      Nu l-am mai vazut pe actor in alte prestatii dar categoric imi va ramane mereu in minte ca Deny Duquette – barbatul perfect 🙂

      Reply
      • November 21, 2013 at 10:53 pm
        Permalink

        in The Accidental Husband l-am vazut. Nu e de Oscar filmul ce-i drept…

        Reply
  • July 4, 2012 at 10:09 am
    Permalink

    hmm..subiect cu foarte ..foarte multe implicatii..ce inseamna a fi credincios, pentru noi toti cu siguranta lucruri diferite si usor asemanatoare.eu sunt atee. cred ca in mine si in responsabilitatea ce o avem ca fiinte..umane sau mai ..putin umane..religia spune pavel corut a aparul cand primul smecher s a intalnit cu primul fraier..nu vreau sa fac aprecieri sau nonaprecieri..insa personal o vad ca pe o forma puternica de manipulare in masa. recomand filmul Aghora…e maimult decat interesant..

    Reply
    • July 4, 2012 at 12:59 pm
      Permalink

      Mi-a placut filmul Agora mult, e intr-adevar interesant 🙂
      Religia nu este totuna cu credinta iar responsabilitatea de fiinte umane mi.-ar place s-o avem(mai) multi dintre noi indiferent ca suntem credinciosi sau atei
      Apropo. Corut a mai spus si ca “oamenii intre 60 si 90 de ani sunt maturi si abia dupa 100 imbatranesc” Ma rezum la poeziile lui ;), au multa substanta! Multa imaginatie……….

      Reply
  • July 4, 2012 at 10:38 am
    Permalink

    Stii povestea de la mine de pe blog cu “lemnele”. Dupa parerea mea, multe multe dogme au fost facute pentru a putea tine “sub papuc” pe cei care nu vor sa vada, nu vor sa gandeasca mai mult decat li se spune.

    Reply
    • July 4, 2012 at 11:56 am
      Permalink

      🙂 de acord cu Mihaeladr1.
      aceste doctrine..sunt inventate cu un scop.nu este neaparat unul negativ. doar ca depinde de cine si cum foloseste instrumentul.un cutit te poate ajuta sa ti prepari hrana dar te si poate rani.

      Reply
      • July 4, 2012 at 1:05 pm
        Permalink

        Dar pana la urma nu tot ce ne inconjoara e emis de om – inventat? Ca doar nu sunt toate regulile din lumea asta “patentate” si bazate pe stiinta
        Pana si constitutia unei tari este un set de reguli conform carora statul de drept ar trebui sa functioneze mai bine. Ei…si la cat de des o dam in bara ………..

        Reply
      • July 4, 2012 at 1:03 pm
        Permalink

        Ai ceva comentarii dar vad ca esti greu “de lamurit” 🙂
        Sa-ti spun si de ce: pentru ca nu exista un “statement” unanim acceptat despre pomana si nici reguli bine trasate. Biserica nu te obliga sa dai pomana iardaca sunt exceptii -intaresc regula

        Reply
  • July 4, 2012 at 11:18 am
    Permalink

    In ziua de azi, mai ales din ce vad eu in jur, se practica mai degraba bigotismul decat credinta. Si intr-un fel e normal, pentru ca oamenii cad lesne in extreme, poate cel mai greu lucru din lume e sa-ti pastrezi echilibrul, sa ramai simplu, sa fii tu.

    Reply
    • July 4, 2012 at 1:07 pm
      Permalink

      N.as spune dar poate ca intr-adevar acest aspect iese in evidenta . Cei moderati nu sunt dornici de nici un fel de afirmare

      Reply
  • July 4, 2012 at 11:21 am
    Permalink

    Imi permit sa raspund cu un citat:


    “Credinţa este o încredere vie şi plină de îndrăzneală în harul lui Dumnezeu, atât de sigură şi de certă, încât credinciosul şi-ar risca de o mie de ori viaţa pentru ea.“ — MARTIN LUTHER, 1522.
    „Suntem deja o societate aproape în totalitate laică, o societate în care credinţa şi obiceiurile creştine practic au dispărut.“ — LUDOVIC KENNEDY, 1999.

    PUNCTELE de vedere cu privire la credinţă sunt foarte diferite. În trecut, credinţa în Dumnezeu era ceva normal. În prezent, într-o lume a scepticismului şi a suferinţei, credinţa autentică în Dumnezeu şi în Biblie se stinge cu rapiditate.

    Pentru mulţi oameni, „credinţa“ înseamnă pur şi simplu a avea anumite convingeri religioase sau o anumită formă de închinare. Însă în Biblie termenul „credinţă“ semnifică în esenţă o încredere totală — o încredere completă, de nezdruncinat — în Dumnezeu şi în promisiunile sale.

    De ce citat?
    Fiindca mai ales ultima fraza reprezinta si convingerea mea ferma.

    Reply
      • July 4, 2012 at 3:37 pm
        Permalink

        @Hapi, me, too, également… 🙂 Protestants(réformés) hughenotzi rebeli! 🙂

        Reply
      • July 4, 2012 at 5:14 pm
        Permalink

        Si eu sunt de acord, aici, cu Luther.
        In rest, mai putin, deoarece a inteles mult din Sfintele Scripturi, insa nu destul de mult, ca sa ma convinga. Am, totusi, consideratie pentru munca pe care a depus-o in incercarea de-a explica Scriptura.

        Oricum, exista chiar in Biblie o definitie a credintei, pe care multi nu o cunosc:
        „Credinţa este aşteptarea sigură a lucrurilor sperate, demonstrarea evidentă a realităţilor care totuşi nu se văd“ – Evrei 11:1

        Reply
  • July 4, 2012 at 12:11 pm
    Permalink

    pupi icoane cu ruj pe buze?:))) glumesc!
    hapi…sunt de acord cu opinia ta! cam asa vad si eu lucrurile!

    Reply
    • July 4, 2012 at 1:11 pm
      Permalink

      Nu, ca nu e frumos si igienic – am vazut ca multe fac asta.
      Cand eram in liceu nu foloseam ruj. Acum imi apropii fruntea de icoana intr-un gest de piosenie si atat 🙂

      Reply
  • July 4, 2012 at 12:53 pm
    Permalink

    Eu cred ca ai mare dreptate si iti impartasesc opinia. Mi-a trebuit si mie ceva timp pana sa realizez aceste lucruri. Dar, mai bine mai tarziu, decat niciodata.

    Reply
    • July 4, 2012 at 1:15 pm
      Permalink

      Cred ca intelegem cand vine momentul…..cu sau fara ajutorul cuiva

      Reply
  • July 4, 2012 at 2:24 pm
    Permalink

    ce inseamna sa fii credincios: sa poti vedea soarele si dincolo de nori, asumandu-ti responsabilitatea ca datul in gropi survine din alegerea personala a drumului gresit, din lipsa calcularii corecte a bugetului care te’a dus in imposibilitatea de a avea macar o bricheta cu lanterna…samd
    dar e modul in care o simt eu si ma indoiesc ca in ‘a crede’ exista alte legiuri decat cele ale sufletului
    o zi faina, Hapi 🙂

    Reply
    • July 5, 2012 at 10:56 am
      Permalink

      Sarazin, sunt intru totul de acord cu tine, ca de obicei 🙂
      O zi frumoasa, te mai astept pe la mine

      Reply
  • July 4, 2012 at 4:26 pm
    Permalink

    pe subiectul acesta zic pas, de obicei nu imi place sa imi dau cu parerea la subiectele ce tin de religie! Parerea mea nu conteaza si nici nu vreau sa influentez pe nimeni sa creada convingerile mele, nici sa le judece, nici macar sa se gandeasca la ce cred eu! :))
    Dar am citit articolul si ultima parte mi se pare foarte adevarata! Oamenii complica totul! nu ne plac lucrurile simple 🙁 ce sa facem

    Reply
    • July 5, 2012 at 10:55 am
      Permalink

      Ba da Alicee si parerea ta conteaza si a tuturor. Eu ma bucur c-am reusit sa mentin discutiile despre religie in tonuri calde . Ma rog, caldute 🙂

      Reply
  • July 4, 2012 at 6:47 pm
    Permalink

    Un articol foarte foarte frumos, Hapi pe care ma bucur ca l-ai scris. Mi-a placut in mod deosebit cum ai incheiat articolul si faptul ca tratezi cu atat de multa inteligenta si intelegere credinta.
    Eu nu ma simt credincioasa, nu stiu daca asta e bine sau rau, stiu ca e bine pentru mine, insa. Dar tocmai am primit astazi o mica “lectie” de la cineva care frecventeaza biserica duminica si care nu intelegea de ce nu o fac si eu, mai ales ca, uite, am si niste probleme de sanatate de rezolvat! M-a ranit si m-a durut.

    Reply
    • July 5, 2012 at 10:54 am
      Permalink

      Imi pare rau. faptul ca frecventam Biserica nu face din noi oameni mai buni. Uneori nici nu are legatura cu credinta din pacate ci cu niste norme sociale simpliste si preluate pentru ca “asa e crestineste”
      Crestineste e sa te porti cu cei din jur asa cum ai vrea sa se poarte ei cu tine
      Sunt sigura ca iti poti gasi calea catre spiritualitate daca doresti- fara ajutorul semenilor

      Reply
  • Pingback: 10 locuri de vizitat in orasul tau… Timisoara | Redsky2010's Blog

  • July 4, 2012 at 9:17 pm
    Permalink

    mai hapi ai abordat un subiect controversat! in fine, la cat de “stabila” ma stii tu pe mine…am momente cand si pe mine ma paleste sa merg la biserica si sa pup icoanele. numai ca ma lovesc de aceeasi chestie. reguli fara sens din punctul meu de vedere. gen….de ce nu are voie o femeie care este la ciclu sa intre in biserica. ce legatura are, zau? cand sangerez (pt ca pana la urma asa m-a lasat El) sunt o pacatoasa? Nu mai am aceleasi drepturi crestinesti cu celelalte femei? si multe altele. iar cateodata…e vb despre scanteia aia a Lui…care se prezinta in orice forma.
    te pupa o pacatoasa blonda

    Reply
    • July 5, 2012 at 6:36 am
      Permalink

      @Blondie,
      dintre cele 3 confesiuni ale religiei crestine, cea reformata(Luther) e cea mai apropiata de Noul Testament(evanghelii si epistole), cuvântul lasat de Isus-Hristos apostolilor; atât catolicii, cât si ortodocsii au adoptat si instaurat traditii, obiceiuri, superstitii, etc, ce n-au nimic în comun cu crestinismul, mai degraba cu… pagânismul! Cât despre pupatu’ icoanelor si restu’, vezi cele zece porunci extrem de clare, pe care orice crestin(credincios) practicant trebuie sa le respecte, a doua fiind:”Să nu-ţi faci chip cioplit, nici vreo înfăţişare a lucrurilor care sunt sus în ceruri, sau jos pe pământ, sau în apele mai de jos decât pământul. Să nu te închini înaintea lor şi să nu le slujeşti;”
      – – –
      God bless you, now and always… 🙂

      Reply
      • July 5, 2012 at 10:47 am
        Permalink

        @Mel
        Am sa-ti raspund cu cuvintele Parintelui Cleopa- pe care noi ortodocsii il cinstim ca pe un sfant 🙂
        “La porunca a doua in Decalog zice : Sa nu-ti faci tie chip cioplit, nici asemanarea vreunui lucru din cate sunt in cer sus, pe pamant, jos, in apa si sub pamant. Sa nu te inchini lor, nici sa le slujesti.
        Aici de idoli vorbeste. Porunca a doua. Dar da cateva file mai inainte, la Facere si la Iesire, si-ti spune acolo : Si a spus Dumnezeu lui Moise, sa faca cortul marturiei cioplit din lemn de salcam; si sa faca sicriul Legii Domnului, imbracat cu aur si doi heruvimi de aur deasupra lui, si sa se faca perdeaua care sta inaintea sfintelor, de in mohorat rasucit, cu heruvimi cusuti si cutare.
        Uite, acolo in Decalog spune Dumnezeu sa nu faci chip cioplit si dincoace spune sa faci chip cioplit : Vei face doi heruvimi de maslin, de sase coti inaltime si vei face chipuri de heruvimi. Icoane, nu ?
        Iata Dumnezeu acolo se pare ca spune sa nu faci icoane, dincoace spune sa faci icoane. Si un sectar te duce pe tine, care nu stii, si-ti arata numai acolo, dar dincoace nu-ti arata. Si tot Dumnezeu a spus sa faca icoane.”

        Tot in Biblie scrie ochi pentru ochi si dinte pentru dinte. Asta inseamna ca ar trebui sa platim celui care ne dusmaneste cu aceeasi metoda?

        Consider ca e o capcana ca fiecare om sa interpreteze scripturile dupa bunul plac. Si numai anumite parti din ele, fara sa ia in considerare intregul 🙂

        Reply
      • July 5, 2012 at 4:10 pm
        Permalink

        @Ionela, nu detin adevaruri absolute, dar realitatea concreta asa e…

        Reply
    • July 5, 2012 at 10:51 am
      Permalink

      Blondie- eu sarut icoanele pentru ca asa doresc. Ma inchin lor pentru ca-mi intermediaza o cale catre spiritualitatea la care nu pot accede singura 🙂 Nu o fac din obligatie
      Dogmele nu le respect doar pentru ca sunt trecute intr-o carte.Incerc sa-mi pastrez credinta curata. Daca nu te simti impacata cu anumite reguli , lasa-le deoparte. Fiecare are dreptul la propria cale de a-l cauta pe Dumnezeu

      Reply
      • July 5, 2012 at 4:04 pm
        Permalink

        @Hapi,

        danke-shukran pentru “elaborare”… 🙂 Precizez ca-s agnostica.

        Biblia e UNIVERSALA, nici catolica, nici protestanta, nici ortodoxa, Marius îti poate confirma… 🙂 Nu vorbesc aiurea, ca sa ma aflu-n treaba: am urmat studii biblice aci si-n USA, sa nu mor ignoranta, caci de la ignorantza vin toate “relele”… TOTI avem posibilitatea de-a deveni “sfânti”, nu numa’ parintele Cleopa sau Maica-Tereza! Nu ma voi “lungi” inutil, caci subiectul e vast, delicat, complex… Un exemplu dureros pentru mine: la înmormântarea mamei mele, l-am rugat pe unul dintre cei 2 preoti ortodocsi sa citeasca psalmul 23, unul dintre cele mai cunoscute, rostite la catolici si la protestanti la decese, desi maman era atee… mi-a replicat taios:”ah, pai la noi nu se face asa!” 🙁 I-am propus sa-l spun eu, a refuzat categoric, asa ca te las sa tragi concuziile de rigoare… Iata-l, il stiu pe dinafar’ de ani, l-am reauzit recent la înmormântarea unei prietene, RIP.

        Psalmul 23

        Domnul este Pastorul meu: nu voi duce lipsa de nimic. El ma paste in pasuni verzi, ma duce la ape de odihna; imi invioreaza sufletul, ma povatuieste pe carari drepte, din pricina numelui sau. Chiar daca ar fi sa umblu prin valea umbrei mortii, nu ma tem de niciun rau, caci Tu esti cu mine.Toiagul si nuiaua ta ma mangaie. Tu imi intinzi masa in fata protivnicilor mei;imi ungi capul cu untdelemn,si paharul meu este plin de da peste el. Da, fericirea si indurarea ma vor insotiin toate zilele vietii mele,si voi locui in Casa Domnului pina la sfirsitul zilelor mele.

        Reply
      • July 5, 2012 at 8:52 pm
        Permalink

        Mel, stiu ca esti agnostica 🙂
        Din pacate Biblia nu este aceeasi pentru toti. Unele carti au suferit adaugiri iar din altele s-au scos texte . Din pacate.
        De aceea musulmanii – de exemplu – spun ca Biblia noastra nu mai contine mesajul nemodificat al Domnului si pe de o parte probabil ca au dreptate. Chiar si traducerea Bibliei a suferit multe distorsionari. Am citit despre asta pentru ca m-a interesant subiectul. Fiind crestina m-a deranjat impactul initial dar apoi am constatat cu bucurie ca credinta mea nu e linkata la ceva pamantesc 🙂

        Reply
  • July 5, 2012 at 12:43 am
    Permalink

    credinta… este increderea in ceva, ce nu este si nu poate fi pipait, daca ar fi pipait, nu ar mai fi credinta ci am avea de-a face cu o realitate demonstrata…
    credinciosia… este modul de raportare la credinta… care in opinia mea… nu are de-a face prea mult cu religia…
    acum… credinta este drept ca… are la baza niste studii… nu sunt de acord cu conceptul de… crede si nu cerceta…
    de ex… eu cred in exitenta japoniei… desi nu am vazut-o… dar… sunt altii care au vazut-o si de la care am aflat si eu…
    tot asa si cu cele sfinte…
    cat despre mersul la icoane… nu ma inghesui… absolut deloc…
    credinata este intre mine si dumnezeu… fara sa interpun pe nimeni si nimic intre noi doi… si se manifesta printr-o relatie de respect si iubire… de incredere si de acceptare…
    dar… cel mai important… consider ca este iubirea… si in credinciosie… si in viata de zi cu zi… in relatiile cu vecinii… si nu doar…

    Reply
    • July 5, 2012 at 6:38 am
      Permalink

      @Ovi-san, ref. la Japonia: am fost de 3 ori, sper sa merg si-a 4-a oara, îti confirm ca exista concret si c-as putea trai la Kyoto oricând… 🙂

      Reply
      • July 5, 2012 at 11:25 pm
        Permalink

        mercic… dulcic…
        acum cred si mai mult…

        Reply
    • July 5, 2012 at 11:03 am
      Permalink

      Ovi – felul in care fiecare alege sa intermedieze legatura cu Dumnezeu este o problema personala.
      Tu nu ai nevoie de intermediari dar poate ca eu am 🙂
      E ca incercarea de a invata o limba straina . Unii reusesc singuri altii au nevoie de ajutor

      Reply
      • July 5, 2012 at 11:28 pm
        Permalink

        avem o contradictie de opinie… pentru ca… eu imi sustin ce am zis… baniesc ca si tu… deci… suntem de acord ca… nu suntem de acord…
        paote ca… este neovie de cinva sa te indrume… sa te apropie de dumnezeu… dar… relationarea cu el , este si va ramane mereu… o problema cu aspect doar prsonal..

        Reply
    • July 5, 2012 at 4:07 pm
      Permalink

      @Ovi, te citez:”fara sa interpun pe nimeni si nimic intre noi doi…” – exact, corect, biblic… în Evanghelii si epistole, Isus îndeamna crestinii sa i se adreseze direct LUI si/sau tatalui.

      Reply
      • July 5, 2012 at 8:08 pm
        Permalink

        Nu stiu ce ati studiat (daca ati studiat! 😉 ), dar Biblia n-ati studiat-o cum trebuie.
        Atunci cand faceti astfel de afirmatii trebuie sa va asigurati ca sunt si corecte.
        Ceea ce scrieti aici NU E CORECT.
        Regret, dar asta e!

        Reply
      • July 5, 2012 at 8:49 pm
        Permalink

        Mel – unii au nevoie de intermediari.
        Noi cei care credem in Dumnezeu nu consideram ca el ne-ar trimite in iad pentru c-am sarutat icoane sau pentru ca ne-am rugat unor sfinti 😉

        Reply
      • July 5, 2012 at 8:54 pm
        Permalink

        @ Elly, bine ai venit
        Te-as ruga sa detaliezi eventual cu cateva argumente, ne-ar fi tuturor de folos 🙂

        Reply
      • July 6, 2012 at 5:14 am
        Permalink

        @Elly, nu sezizez la ce va referiti, asa ca va rog sa ma “corectati” cu argumente concrete, cum va sugereaza si Hapi, mai ales ca suntem câtiva p-aci care suntem pe-aceeasi lungime de unde…

        Reply
  • July 5, 2012 at 5:59 am
    Permalink

    Eu ma consider o persoana credincioasa. Nu merg in fiecare duminica la biserica, nu ma rog in fiecare zi (desi intr-o vreme, faceam si asta) si mi se par aberante anumite lucruri (precum cele mentionate de tine aici, si care n-au nici un sens). De asemenea, mi-am creat o imagine cam proasta despre anumiti preoti – din ce am citit in presa, din ce am auzit de la prietene care au mers la spovedit, din ce am vazut si eu pe strada. Dar cred in Dumnezeu, si asta e important. Pentru mine asta inseamna credinta.

    Reply
    • July 5, 2012 at 11:04 am
      Permalink

      Se pare ca si cu privire la acest aspect sunt pe aceeasi lungime de unda cu tine

      Reply
  • July 5, 2012 at 9:06 am
    Permalink

    da ..e simplu…dar poate fi si complicat..asa, pentru oamenii carora le plac lucrurile complicate… se gasesc de toate pentru toti. 🙂 insa nu trebuie sa pretindem ca varianta aleasa este singura corecta.

    Reply
    • July 5, 2012 at 8:48 pm
      Permalink

      Din pacate majoritatea credinciosilor -oricarei religii ar apartine – cad la un moment dat in aceasta capcana si raman acolo. Considerand ca un singur drum duce la Dumnezeu si ca ei l-au gasit.
      Ori asta se cheama mandrie……..fudulie chiar
      Been there, done that

      Reply
  • July 5, 2012 at 11:29 am
    Permalink

    fiecare agreaza credinta, o practica sau nu, dupa cum simte. banuiesc ca o data ce intri pe domeniul lor e firesc sa respecti anumite reguli, care hai sa fim sinceri nu sunt atat de greu de aplicat, fie ca mai corespund sau nu lumii moderne in care traim. tine doar de credinta sa acceptam sau nu, o anumita conduita si chiar de un fel de supunere, fata de altcineva, pe care crezand, il consideram superior noua.
    am citit ca este permisa intrarea femeilor-intr-o anume stare- doar in partea de inceput ,mai scunda a bisericilor (imi scapa acum cum se numeste), de unde se poate asculta slujba, iar atingerea icoanelor se amana cateva zile, fiind vorba de respect fata de un loc sfintit.

    Reply
    • July 5, 2012 at 8:46 pm
      Permalink

      Red, iti dau dreptate pe de o parte si eu gandeam la fel -legat de partea cu menstruatia.
      Pe de alta parte chestiunea cu “necuratia” si nerespectarea locului sfant mi se pare putin amuzanta pentru ca medical si stiintific nu are sens…..Iar eu cand intru intr-o biserica ma gandesc mai mult la curatenia sufletului 🙂

      Reply
      • July 6, 2012 at 6:20 am
        Permalink

        asa este, doar ca in momentul in care intru in biserica las afara treaba cu medicalul si stiintificul, pentru ca eu incadrez credinta in alte concepte, mai putin riguroase si explicate matematic. incerc si eu sa ma gandesc la curatenia sufletului, dar parca uneori imi e mai simplu s-o pastrez pe aia exterioara. gandurile astea sunt atat de greu de stapanit,iar chestiile cu barfa, invidia, rautaciosenia inca-mi dau de furca. dar insist, poate candva voi deveni mai buna 😀

        Reply
  • July 5, 2012 at 1:42 pm
    Permalink

    Dumnezeu a facut totul asa simplu, dar oamenii le complica- bine ai concluzionat! Biblia nu e atat pentru a fi interpretata cum o facem noi, ci pentru a fi traita, si atunci inseamna ca suntem credinciosi

    Reply
    • July 5, 2012 at 8:00 pm
      Permalink

      Intr-adevar: pentru a fi respectata si traita.
      Insa pentru a se intampla aceasta trebuie citita, cunoscuta, cercetata.
      Nu doar superficial.
      Interesant e ca majoritatea criticilor Bibliei n-au citit-o niciodata in intregime. Si chiar majoritatea celor care isi permit sa debateze pe marginea ei n-o deschid decat arareori, sau preiau doar niste chestiuni citite sau auzite de la altii.

      Reply
      • July 5, 2012 at 8:46 pm
        Permalink

        Sunt intru totul de acord cu morocoveata 🙂

        Reply
  • July 6, 2012 at 5:49 am
    Permalink

    ” Dumnezeu este simplu. Dar natura umana se simte datoare sa îl prezinte tare complicat .” sunt perfect de acord cu tine , de dce trebie sa mergi la biserica si sa te rogi cand e slujba ? eu nu merg atunci , eu merg cand sunt eu cu Dumnezeu si povestim si ii multumesc pentru ce am si ce imi da, de ce cand calci pragul unei biserici la tara nici o baba nu asculta slujba ca e ocupata cu noii veniti 🙂 decat asa mai bine singur cu Dumnezeu

    Reply
  • July 6, 2012 at 9:40 am
    Permalink

    A, nu am insinuat ca “trebuie” Facem cum simtim. In general la biserica eu nu prea merg dar cand ma aflu in Romania , odata la cateva luni imi doresc mult sa ajung la Nicula la manastire. Sa ascult vecernia . De ce? Pentru ca inaltatoare, preotii au niste glasuri superbe, lumina palpaie unde in altar si in rest e stinsa……sunt oameni putini, miroase a tamaie, rugaciunile sunt frumoase. Nu stiu, nu-ti pot descrie , eceva total diferit de atmosfera dintr-o biserica normala din oras.
    Pur si simplu ma simt mai aproape de Dumnezeu! Sunt fericita o ora, doua, cat stau acolo 🙂
    Merita, nu?

    Reply
    • July 8, 2012 at 8:42 am
      Permalink

      e frumos la Nicula , normal ca merita sa mergi acolo , doar ca nu toate locurile iti ofera acea senzatie ”mai aproape ” de Dumnezeu

      Reply
  • July 6, 2012 at 6:17 pm
    Permalink

    pentru mine credința este o latură foarte importantă a ființei mele. cred că, dacă nu aș fi reușit în cele din urmă să cred în Dumnezeu, acum eram ori la pușcărie, ori moartă, așa că îi sunt datoare lui Dumnezeu ultimii 20 de ani de viață, pe care nu-i proiectam când eram adolescentă. mă rog în fiecare dimineață pentru ceea ce va fi, mă rog în fiecare seară pentru a mulțumi pentru ceea ce a fost. mă rog când sunt tulburată de ceva și mă rog când nu mai am chef de nimic, dar trebuie să mă reculeg pentru a duce sarcinile la capăt. citesc zilnic Biblia, am mereu cărți de spiritualitate în jurul meu (unii ar zice că-s păcătoasă, că unele dintre ele nu au nimic de-a face cu creștinismul, dar pentru că vorbesc despre Dumnezeu, indiferent ce nume poartă, eu le citesc!), îi spun fiului meu întâmplări din Biblie, pentru a-l învăța despre viață… nu cred în viața după moarte – cred într-o viață veșnică, dar nu în viața de după moarte sub forma unui suflet sau entitate! nu cred în rai și iad, ca locuri veșnice opuse, dar cred că va exista (cum spune Apocalipsa) Noul Pământ, căruia da, am putea să-i zicem Raiul.
    dar, că aici voiam să ajung!, chiar dacă eu nu voi avea parte de … mântuire, adică să ajung în viața veșnică, sunt atât de fericită pentru cât de frumoasă a fost viața mea de pe acest pământ (mă refer la cea care a început acum 20 de ani – înțelegi tu!) și cum ea i se datorează Lui, nu am decât cuvinte de mulțumire la adresa Lui.
    celor mai mulți le par puțin naivă, cu credința mea, penibilă chiar, dar pentru mine a fost singura care a mutat munții și atunci de ce aș mai accepta să fiu slabă?
    mulțumesc pentru că mi-ai dat posibilitatea să spun ce cred 🙂
    (așteptam de mult ceva despre credință, parcă ți-am și sugerat să scrii despre asta, nu?)

    Reply
    • July 6, 2012 at 8:22 pm
      Permalink

      Oaw, m-am infiorat cititnd cuvintele tale!
      Esti un om frumos si bun in sensul cel mai real…..asa ca probabil o sa obtii ceea ce-ti doresti in existenta asta si de ce nu, dincolo.
      Eu nu stiu inca exact ce inseamna aceasta viata vesnica , adica sigur ca-mi imaginez dar diferit de tot ce am invatat pana acum. Cred ca toti existam vesnic intr-un fel sau altul…….in alte dimensiuni
      Iar Raiul si iadul o sa fie direct linkate de constiinta noastra si de felul in care -am folosit liberul arbitru

      Reply
  • Pingback: Liniste si senin… « Despre sufletul meu

  • July 9, 2012 at 8:02 am
    Permalink

    Ia uite cum deschizi tu Cutia Pandorei!
    Musai să scriu un articol pe care îl tot amân de ceva vreme pe tema asta.
    Mulțam că mi-ai amintit. Și mulțam Sufletistei că m-a adus pe pagina ta 🙂

    Reply
  • July 9, 2012 at 8:45 am
    Permalink

    Îţi susţin opinia fără nicio rezervă. Totul este dacă ai o sămânţă de credinţă în tine sau dacă nu. Şi nu cum te exteriorizezi sau ce culoare au florile de pe cămaşă când te duci la biserică, indiferent care ar fi ea.

    Reply
  • July 9, 2012 at 5:36 pm
    Permalink

    eu pana acum 2 ani nici nu stiam de interdictia de care vorbesti si tu privind intrarea femeilor in biserica.
    Dar nici acum ca o stiu nu e nici o diferenta : nu ma simt o pacatoasa daca incalc regula, mi se pare o prostie. Pacatele, dupa mintea mea, constau in alte chestii. Desigur, un preot mi-ar spune ca pana si gandul asta e un pacat, asta e. 🙂
    p.s. minunta poza ai ales, mi-ar placea sa am si eu o astfel de poza. Sper sa vad vacanta asta cateva porti cu ziduri masive de genul asta, prin Ardeal.

    Reply
    • July 9, 2012 at 7:05 pm
      Permalink

      Ce bine ca visezi la vacanta…..Sa pui poze cand te intorci

      Reply
  • November 21, 2013 at 11:15 pm
    Permalink

    Cand tatal meu a murit in bratele mele, am stiut ce inseamna nadejdea crestina, am stiut ca exista ceva dincolo de moarte si ca ma voi intalni cu tatal meu dincolo de ceea ce se vede acum… De atunci a inceput parca sa imi fie mai drag si mai real cerul.
    Ma gandesc la Dumnezeu care e foarte real si cu care imi pot imparti viata… sau moartea. Ma gandesc la oamenii care pot fi foarte mari sau foarte mici…dar care raman oameni, care merita sa fie slujiti, si rabdati si iubiti. Ma gandesc la limite si la bariere….Ma gandesc la potentialitati si izbucniri infloritoare… Imi amintesc de rugaciuni care raman fara raspuns si la pietre aruncate fara sa mai fie adunate si aleg sa mai fiu intr-un un maine care vine si care e un astazi cu bune si cu rele… credincioasa? mai degraba nadajduind ca exista Cineva care vede, stie, vegheaza, intervine…

    Reply
  • November 21, 2013 at 11:56 pm
    Permalink

    tare mare dar ai la scris, ca sa zic asa, si tare mare dreptate ai. De ce complicam noi, oamenii lucrurile?. am si eu in cap un articol pe tema asta (tocmai am retras copilul de la ora de religie de la scoala, in conditiile in care face religia de 7 ani), dar mai am de dospit la el. felicitari!

    Reply
  • November 22, 2013 at 12:14 am
    Permalink

    oauu cate comentarii, foarte tare, recunosc doar primele le-am citit pentru ca m-am grabit sa scriu ca tare imi place cum gandesti, parca mi-ai rostit si gandurile mele

    El, oricare ar fi el sau ea sau duh fara un gen anume, in care credem nu tb restrictionat de regulile impuse.
    Crezi sau nu crezi, te supui sau nu la regulile religiei in care crezi, e alegerea ta, insa regulile nu tb impuse, fiecare tb sa fie in stare sa aleaga.
    🙁 femeile nu au voie in altar, nu au voie in biserica sau sa sarute icoanele in perioada de, nu au voie la botez sa fie langa copii, nu e voie fara fusta ;), nu e voie fara ca parul sa fie acoperit….zau asa…dumnezeul meu, oricare ar fi el, o sa ma auda si o sa ma ajute si fara sa dau luciu la icoane sau fara sa ma port asa cum zic unele reguli.
    Cred in dumnezeu si el ptr mine e pretutindeni si oricand.

    Multumesc ptr articol, am tot revazut seriile grey si mereu ma apuca plansul cand ii vad cum se iubeau sau mai apoi cand el revine la ea in moment de boala, l-am zarit si in alte filme pe nenea Javier dar aici imi e cel mai drag.

    Reply
  • November 22, 2013 at 11:31 am
    Permalink

    Şi eu cred că Dumnezeu e simplu, cred că oamenii, preoţii ş-ale lor cărţi complică totul.
    Credinţa nu ar trebui să stea în culoarea de pe unghii şi în rimelul de pe gene, sincer.

    Reply
  • November 22, 2013 at 2:41 pm
    Permalink

    pentru partea 2-a…sunt pareri si pareri…eu am intrebat un preot despre problema aceea si mi-a zis ca el, personal, crede ca tot de la Dumnezeu este si el accepta!

    Reply
  • Pingback: Filosofia religiei (2) – Abordare „profană” a ideii de Dumnezeu | BLOG D'AGATHA

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *