Ce înseamnă carantina Covid 19 pentru cupluri si pentru familii: nebunie, plictis sau un nou început?

 Lumea, cu tot ce-o fi însemnând ea, ne-a dat un răgaz.

Câțiva îl vor simți ca fiind teribil.

Unii oameni trebuie sa stea in casa aproape de semeni pe care nu-I mai suportă. Sau pe care nu-I mai suportau pana acum. Cred ca daca nu se vor misca, în sensul de a trece peste Sine si peste sentimentele urâte derivate din frică (mânie, dezgust, mandrie, lehamite, autosuficienta, nerabdare, frustrare, etc), finalul vietii de pana acum – nu al celei pe Pamant, ci a traiului- va fi inevitabil scurtcircuitat, in functie de actiunile pe care le vor intreprinde.  

Sau din contra, va fi o resetare a tuturor programelor mentale si a rutinei pe care-au mers până acum, o resetare benefică. Sigur că nu orice restart e unul ușor, daca te desparti de exemplu, nu ai experți, nu prea ai experiență, nu-ti spune nimeni ce faci mai departe. Te descurci cu propriile trasaturi de caracter si neapărat, ai nevoie de muuuult curaj!

Într-un cuplu: ori realizezi ca desi erati deja in stare de avarie, vreti amandoi sa mergeti mai departe împreuna si va iertati reciproc pentru lucruri care oricum, nu mai au importanță acum.

Nu mai are importanta cu cine te-ai culcat. Nici ca-I trebuie zilnic ciorbita, cădeti de acord sa si le fiarba singur. Perisoarele… Nici ca esti tu vorbareata si el mutos, el afemeiat si tu cuminte, ca asa trebuie sa fie o Doamna. Let s face it. Nu exista cupluri care sa se suporte intru totul si mereu.

Acum e momentul sa-I spui ca ție-ti place să dormi separat si ca asta nu înseamna ca nu-l mai vrei, ci că somnul, e somn.

E momentul sa-I spui ca tu crezi că vrea prea mult sex si că, daca dorintele tale hormonale nu coincid cu ale lui, nu inseamna ca nu-l mai gasesti atractiv.  Sigur că dacă, el vrea sex mult- o data la trei saptamani-  amanta va fi online pe what s app cand tu vorbesti cu dr de familie despre alunițele care ți-au ieșit pe piept.

E momentul să-I spui ei ca nu-I suporti parfumul, nu că-I urât ci că-I prea puternic. Că nu-ți place ce jachetă ți-a luat, că pari un crocodile dezosat în ea…

Spune-I ca te enerveaza prietena ei, o să-ți spună si ea cât îl îndrăgește pe amicul tău alcoholic cu care te dai in stambă săptămânal, apoi faceti o pauză… că deja ati devenit un cuplu real 🙄

Daca vă dati seama, dupa perioada asta ca puteti si vreti si ati cladit impreuna mai mult decat ati daramat, nu lasati un virus sa va transforme in  isterici izolati care striga unul la altul si la copil.

Vorbiti cand sunteti calmi.

Nu e nimeni de vina pentru esecul vostru, daca raspunsul inimii voastre e: nu mai doresc si nu mai pot sa raman langa acest om pentru ca imi afecteaza sanatatea. Si uite, omule, iarta-ma, nu spun ca e vina mea sau a ta, despartirea doare enorm, dar vreau sa vorbim civilizat.

Nu purtati discutii de genul asta dupa mici certuri pe care le avem toti – unul spre altul- indiferent cum si cu cine locuim. Cand stateam singura in apartament, la Cluj, mai vorbeam cu voce tare ca sa nu uit sa fac in ordine, anumite lucruri, le verbalizam. Vorbitul “pentru tine” e interpretat foarte des de celalalt, ca un atac. Sa dau un exemplu. Te duci la chiuveta plina de vase in timp ce el se joaca cu copilul.

Spui in “sinea ta” dar vocal, adica fara adresare directa: si ieri tot io le-am spalat si tot plina e chiuveta asta mereu (ca tu nu speli niciodata vasele!)

El de-acolo imediat ar putea avea tendinta sa-ti raspunda ca bolurile in care au fost cereale dimineata, le-a spalat el, sau a dus gunoiul sau sa vii tu la copil, că spala el.

Diplomatic, desi poate nu prea ai chef de diplomatii, ar fi, (daca chiar nu sta cu telecomanda-n sus si tu esti rupta de oboseala), sa-I spui: uite, n-am chef sa spal acum vase ca mi-am propus sa dezinfectez un pic si baia astazi, daca ai tu timp spala-le, daca nu lasa ca le-oi spala eu cand am chef. Acum nu am.

E un mesaj mai direct, mai sincer, nu atac la sinele lui masculin: tu nu faci nimic.

Suntem obisnuiti cu cuplul clasic: tata, mama copiii. Insa in 2012 (nu am gasit studii mai recente, 25% dintre romani isi cresteau singuri copilul). Si daca locuiesti cu tata, mama, bunica, copiii, teama si disperarea nu te vor ajuta.

Dacă cineva in familie e stresat, foarte suparat, agitat, ceilalti preiau starea, astea sunt studii dovedite. Nu si pe psihopati. Asa. Daca chiar ai o zi foarte proasta si esti cu oalele-n sus, daca aveti totusi macar doua camera, retrage-te si cere o ora de respiro. Uite, am nevoie sa ma rog, sa meditez sau sa scriu, sa citesc sau pur si simplu, sa ma întind pentru ca ma simt foarte aiurea.

Nu suntem roboti iar daca am fi, si robotii se defecteaza. Avem dreptul la momentele noastre draconice cu noi insine. Tot de noi depinde sa iesim elegant din ele si nu sa le alimentam, pentru ca repet, 95% din scenariile imaginate de tine pentru viitor, e foarte posibil sa nu se intample niciodata! Si atunci, la ce rost?

Dar nu-mi pot opri gandurile! O, ba poti.

Constientizez ca incep sa ma gandesc cu ură la o persoana care mi-a facut rău.

O  vad căzuta, fara bani, fara pile, fara d inti si fara alte talente, ce-mi mai coace mintea. In ultimul an, am reusit sa identific imediat acest tipar de ganduri, care inevitabil duc inspre ce-ar fi daca, cand si cum s-o sfarsi. In mine apare o agitatie care imi da peste cap sistemul imunitar si ma face sa nu mai fiu atenta la lucrurile adevarate, care mi se releva chiar Acum.

Imi dau seama, ca proiectia mea inspre altii e generată de frica si nesiguranta mea, ca specie, ca om care trebuie sa supravietuiasca si are impresia ca alt om ii pune existenta in pericol, asadar, iata, voi gasi un țap ispăsitor, dar pentru asta, iadul e că te arzi tu pe dinauntru! Si nu merită, credeti-ma!

Majoritatea, nu ne aflam in situatia asta. Nu e un razboi cu virusul, e un razboi cu noi.

Timpul mult si eventual liber, nu ar trebui sa creasca tensiunile in casa ci sa le rezolve! Daca crezi ca merita sa mergi mai departe in ce ai inceput alaturi de alt om, acum e singurul moment in care vezi ce conteaza cu adevarat. Simtiti cat de singuri sunteti in doi? Oare nu e asa pentru ca i-ati indepartat pe altii cu sau fara voia voastra?

Simtiti ca sunteti ingraditi in ceea ce faceti? Oare nu e pentru ca si voi le-ati pus altora bețe in roate?

Copiii trebuie sa imparta, se cearta, voi ii despartiti, dar nu mai aveti putere? E timpul sa priviti din alt unghi. Din al lor. Dureaza 3 minute sa-I explicit clar si raspicat unui copil de trei ani ca rața e si a lu frate-su sau ca poate sa ia alta jucarie si apoi i-o dai si rața. Si că, peste cateva momente te vei juca si tu cu ei (de cand nu ai facut asta cu adevarat??, nu asa ca si cu cateii, lugu lugu). Ei bine, repeat alea 3 minute, doua saptamani, zilnic, de cate ori e nevoie,  ii spui ceva fara sa tipi si fara sa ameninti si o sa vezi rezultatele. E nevoie de rabdare si nervi de otel dar ia gandeste-te, ce mai sunt inca doua saptamani, poate chiar si o luna?

Motivul de a ramane impreuna, cand voi deja, sunteti demult disfunctionali, “ o fac pentru copil” e absolut depasit.

Mai ales daca copilul tau e deja adolescent si-a avut timp sa se sature de certurile si jignirile voastre cand voi credeati ca doarme sau nu va aude. Copilul nu are ce sa faca, el doar merge inainte alaturi de voi din inertie! Se șlefuiește ca voi. Suferă, nu întelege, se intristează. Nu-l mai mințiți…  Trebuie sa acceptati ca sunt cupluri care pur si simplu nu se potrivesc si nu-si mai doresc sa traiasca viata unul langa altul. Poate ca si asta invatam acum, că Viata poate insemna de azi pe maine, si ca nu e nimeni dincolo care te va onora cu o cununa de martir c-ai suportat o existentă de rahat, ma scuzati, la care eventual ti-ai supus si odrasla.

Ce stii tu despre statul impreuna? Am stat mereu impreuna cu cineva, numai ca nu ne-a unit o hartie. Doar in cele 9 luni de sarcina am stat singura.

Revin cu “ce as face eu”, in familie si cum as incerca sa ne organizam daca ar trebui sa lucrez de acasa (munca pe care o fac acum, aici, nu ma refer la schimbarea domeniului) timp de… o luna. Si neavand masina, nu ne-am putea deplasa nici macar la padure sau in gradina. Ci doar pe balcon.

One thought on “Ce înseamnă carantina Covid 19 pentru cupluri si pentru familii: nebunie, plictis sau un nou început?

  • April 10, 2020 at 12:06 pm
    Permalink

    cred ca nebunie… trebuie sa ai super nervi 🙂
    ieri ne-am incaierat dupa o luna de stat in casa!

    Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *